Contestaţie la executare. Decizia nr. 1222/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1222/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 9266/233/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2949
DECIZIE CIVILA Nr. 1222/2013
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. L. N.
Judecător D. G. N.
Judecător R. G. F.
Grefier L. C.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurent-contestator B. D. împotriva sentinței civile nr.2754/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații B. M. C., M. V. L. și M. D., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.12.2014 când Tribunalul, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 20.12.2014, când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., în data de 19.08.2008, sub nr._, contestatorul B. D. a formulat, în contradictoriu cu intimatul B. M. C., contestație la executare prin care a solicitat instanței anularea raportului de expertiza tehnica imobiliara întocmit de expert tehnic M. D. si a publicației de vânzare pentru data de 03.09.2008.
În motivarea cererii contestatorul a arătat, în esență, că numitul M. V. L. a cerut executarea silita a unei sume de bani pe care ar fi achitat-o executorului judecătoresc ca onorariu pentru serviciul de predare a imobilului situat in G., ., deși nu era clar ce cuprinde imobilul pe care trebuia să îl predea.
A precizat contestatorul ca publicația de vânzare nu cuprinde numărul de carte funciara, nici vreo referire la autorizația de construire, fiind indicat greșit domiciliul contestatorului în . de ..
În ceea ce privește Raportul de expertiza tehnica imobiliara, contestatorul a arătat ca nu a fost citat la efectuarea expertizei, iar aceasta conține un numeroase erori, întemeindu-se pe un extras vechi de carte funciară, imobilele fiind subevaluate, prin aplicarea unui procent de uzură de 85% și prin neincluderea utilităților, motiv pentru care a arătat că a formulat și plângere penală împotriva expertului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 399 si urm. Cod procedura civila.
În susținerea cererii contestatorul a depus la dosarul cauzei, in copie, următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare din data de 27.11.2007, publicații de vânzare, raport de expertiza tehnica imobiliara, extras de Carte funciara, autorizație de construire, brevet de invenție (filele 12-20, 57-66).
La termenul de judecata din data de 08.09.2008 contestatorul a indicat ca intimați pe expert tehnic M. D. si pe M. V. si a solicitat suspendarea executării silite pana la soluționarea contestației la executare si suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării.
Prin încheierea de ședință din data de 08.09.2008 instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind suspendarea provizorie a executării silite.
Intimatul B. M. C., legal citat, a formulat întimpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că creditorul Mustața V. L. a cerut punerea în posesie a imobilului din G., ., dobândit prin actul de adjudecare din data de 21.02.2007.
A precizat că nu este obligatoriu să fie trecut numărul de carte funciară în publicația de vânzare, ci a sarcinilor care îl grevează, care au fost menționate, că în alte dosare de executare (nr. 112/2005 și nr. 172/2006) chiar contestatorul și-a indicat domiciliul în . de expertiză nu a fost contestat în 15 zile de la primire.
Intimatul Mustața V., legal citat, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității introducerii contestației la executare, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiata.
S-a arătat că publicația de vânzare și raportul de expertiză au fost comunicate contestatorului în 01.08.2008, iar contestația a fost formulată în 19.08.2008, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 alin.1 C.pr.civ. A mai învederat intimatul că imobilele declarate de contestator drept magazii la cartea funciară, au devenit brusc domiciliul acestuia, că a achitat cheltuielile de executare, iar la efectuarea expertizei contestatorul a fost citat conform chitanței din 23.07.2008.
Intimatul M. D., legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiata.
În susținerea cererii intimatul a depus la dosar, in copie, următoarele înscrisuri: raport de expertiza tehnica imobiliara, convocarea contestatorului si dovada comunicării acesteia, planșe foto (filele 130-146, 195-198 dosar fond).
La termenul de judecata din data de 01.10.2008, contestatorul a completat cererea de chemare in judecata cu doua capete de cerere privind repunerea in drepturi privind construcțiile imobilului in cauza potrivit Încheierii de Carte Funciara nr._/2007, respectiv repunerea provizorie in drepturi privind construcțiile imobilului în cauza, potrivit Încheierii de Carte Funciara nr._/2007, pe calea ordonanței președințiale.
La termenul de judecata din data de 22.10.2008, la solicitarea instanței, contestatorul a precizat ca cererea completatoare a acțiunii reprezintă o cerere de întoarcere a executării. La același termen de judecată, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere, repunerea provizorie in drepturi privind construcțiile imobilului in cauza potrivit Încheierii de Carte Funciara nr._/2007 pe calea ordonanței președințiale, si a respins excepția tardivității formulării contestației la executare invocata de către intimați.
La solicitare instanței a fost depus in copie dosarul de executare silita nr. 199/2007. (filele 94-123 d.f.).
La termenul de judecata din data de 03.12.2008 instanța a calificat cererea completatoare ca fiind o cerere de reintegrare in imobil.
La termenul de judecata din data de 12.08.2009 intimatul B. M. C. a depus la dosar procesul verbal de îndreptare eroare materiala si procesul verbal de constatare din data de 06.08.2009 (filele 249,250)
La solicitarea instanței, s-a dispus atașarea dosarului nr._/233/2007 al Judecătoriei G..
Prin încheierea din data de 03.06.2010 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților B. M. C. și M. D..
Prin încheierea din data de 23.12.2010 instanța a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite, precum și cererea de suspendare a cauzei în temeiul art. 183 C.p.c.
Cererea de suspendare a cauzei în temeiul art. 183 C.p.c. a fost reiterată și respinsă prin încheierea din 22.02.2012.
La termenul de judecată din data de 07.03.2012 contestatorul și-a completat acțiunea și a solicitat lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, în sensul că solicită constatarea sumei și chitanței plătită de către intimat executorului și dacă la calcularea sumei trebuiau avute în vedere și erorile executorului.
Prin sentința civilă nr. 2754/22.03.2012 a Judecătoriei G. a fost respinsă cererea privind suspendarea executării silite ca fiind rămasă fără obiect, a fost respinsă contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimații B. M. C. și M. D. ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, iar contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimatul M. V. L. a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că biroul executorului judecătoresc nu are calitate procesuala pasiva, in condițiile in care executorii judecătorești sunt investiți sa îndeplinească un serviciu de interes public, precum și că expertul desemnat in cadrul procedurii executării silite nu poate avea calitatea de parte . executare in care raporturile juridice sunt stabilite intre creditor si debitor.
F. de aceste aspecte, prin încheierea din data de 03.06.2010, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților B. M. C. și M. D. și a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu aceștia, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, urmare a cererii creditorului Mustața V. L., adresată B. M. C., s-a trecut la executarea titlului executoriu reprezentat de actul de adjudecare din data de 21.02.2007 (fila 32 d.f.).
Prin actul de adjudecare anterior menționat, intimatul M. V. L. a fost declarat adjudecatar al imobilului - teren liber de construcții in suprafață de 947 mp situat in G., ., având carte funciară nr._ și număr cadastral 5672.
La data de 15.10.2007, in cadrul dosarului de executare nr. 199/2007 al B. M. C., a fost emisa somația prin care s-a adus la cunoștință contestatorului ca era obligat la predarea imobilului situat in G., ., precum si la plata cheltuielilor de executare silita in suma de 2.635,35 lei.
Prin procesul verbal de constatare din data de 27.11.2007 (fila 102 d.f.) s-a procedat la predarea imobilului către creditor, conform actului de adjudecare. S-a menționat totodată că au fost găsite 8 containere închise cu lacăt, iar debitorul a refuzat deschiderea acestora.
Executorul judecătoresc a dispus conexarea dosarelor de executare nr. 199/2007 și 5109/233/ 172/2006.
La data de 11.04.2008 s-a emis o somație de plată prin care i s-a adus la cunoștință contestatorului să achite intimatului suma de 2.635,35 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
La data de 30.07.2008 a fost emisa publicația de vânzare a imobilelor, proprietatea debitorului B. D., constituite din 10 construcții metalice care au fost înregistrate ca fiind imobile având nr. cadastral 5672, identificate pe teren de către expertul tehnic si evaluate de către acesta la suma de 26.812 lei. Termenul pentru vânzarea la licitație a fost fixat la data de 03.09.2008 (fila 110 d.f.). Întrucât la termenul stabilit de către executorul judecătoresc nu s-a prezentat niciun licitator, la data de 03.09.2008 s-a emis o nouă publicație de vânzare, iar prețul de începere a licitației a fost stabilit la 75% din valoarea inițială (fila 116 d.f.).
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 500 alin. 2 C.p.c., în vederea stabilirii prețului imobilului ce formează obiectul executării silite, dacă executorul consideră necesar, va cere părerea unui expert. Față de înscrisurile aflate la filele 131 - 132 d.f., instanța a reținut că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 208 alin. 1 C.p.c., expertiza fiind făcută după citarea părților, astfel încât susținerile contestatorului sunt neîntemeiate.
Totodată, instanța a mai reținut că la realizarea expertizei a fost avută în vedere valoarea de circulație a bunurilor, determinarea valorii finale a acestora nefiind făcută prin raportare la prețul unitar al fierului vechi, așa cum a susținut contestatorul.
Mai mult decât atât, instanța a apreciat că raportul de expertiză prin care s-a stabilit valoarea nu constituie un act de executare silită, pentru a fi atacat pe calea contestației la executare, iar dacă, în cauză contestatorul considera că acest raport nu realizează o evaluare corespunzătoare a bunurilor atunci avea posibilitatea să solicite executorului refacerea/completarea acestuia ori întocmirea unui alt raport de către alt expert. În continuare, instanța a reținut că raportul de evaluare a fost însușit de executor prin includerea concluziilor sale în publicația de vânzare emisă la data de 30.07.2008, act de executare care nu a fost contestat de către debitorul contestator.
În privința publicației de vânzare din data de 03.09.2008, instanța a reținut că aceasta cuprinde mențiunile obligatorii reglementate de art. 504 alin. 1 C.p.c. Referitor la prețul de începere a licitației, menționat în cuprinsul publicației de vânzare, instanța a apreciat că acesta a fost stabilit cu respectarea dispozițiilor art. 509 alin. 5 C.p.c. având în vedere că la termenul de licitație din data de 03.09.2008 nu a fost oferit prețul la care imobilul a fost evaluat.
Referitor la susținerile contestatorului conform cărora publicația de vânzare nu cuprindea numărul de carte funciara, nici vreo referire la autorizația de construire, fiind indicat greșit domiciliul debitorului, instanța a apreciat că acestea nu pot constitui un motiv de nulitate a publicației din data de 03.09.2008, deoarece nu se poate reține în mod absolut niciun fel de vătămare pe care ar fi suferit-o contestatorul.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, instanța a constatat că potrivit art. 399 C.p.c. împotriva executării silite se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811 C.pr.civ., se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Așadar, contestația la titlu se exercita atunci când se contesta însuși titlul executoriu, dar nu in ceea ce privește validitatea sa in fond, ci numai înțelesul, întinderea și aplicarea sa, aceasta putând fi făcută doar daca nu s-a utilizat procedura prevăzuta de art. 2811 C.p.c.
În consecință, instanța de fond a concluzionat în sensul că o contestație la titlu vizează exclusiv hotărârile judecătorești, în condițiile în care dispozitivul acestora nu este clar si lipsit de echivoc, fiind susceptibil de interpretări, motiv pentru care o astfel de contestație nu poate viza cuantumul cheltuielilor de executare.
Verificând actele de executare contestate și prin prisma dispozițiilor art. 388 C.p.c., instanța a constatat că nu au putut fi identificate motive de nulitate a actelor de executare ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește capătul de cerere privind reintegrarea contestatorului în imobil, instanța l-a respins ca neîntemeiat, având în vedere că în cauză nu se poate vorbi de un abuz al intimatului constând în alungarea contestatorului din locuință.
Referitor la cererea de suspendare a executării, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 403 alin.1 C.pr.civ. se poate suspenda executarea până la soluționarea contestației la executare, or în situația în care, prin hotărâre, instanța a soluționat contestația la executare, cererea de suspendare a rămas fără obiect.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, contestatorul B. D., la termenul din 21.09.2012, acesta precizând că recursul este formulat atât împotriva sentinței, cât și a încheierilor anterioare.
Prin înscrisul depus la filele 23-24 dosar recurs, recurentul-contestator a precizat motivele recursului, arătând că în privința lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc M. C. și a expertului tehnic M. D., deși i s-a acordat asistență juridică prin desemnarea unor avocați din oficiu, nu a beneficiat de o apărare efectivă, precum și că instanța nu a luat în considerare mai multe aspecte.
Astfel, recurentul a arătat că instanța nu a ținut cont că are domiciliul în imobil, unica sa locuință, de cartea funciară, de situația imobiliară efectivă, că s-a dovedit că terenul cumpărat de M. L. V. era ocupat de construcții, că nici o expertiză nu avea procedura de citare îndeplinită, că expertul a efectuat expertiza excluzându-l, că instanța a refuzat orice probe privind cartea funciară, autorizațiile de construcție sau fotografiile.
A mai invocat că instanța a refuzat să ia în considerare plângerile penale depuse la dosar, prin respingerea lor, după cum a refuzat să constate că doar cu o excepție construcțiile nu sunt foste containere, dar a păstrat coeficienții expertului și durata lor de exploatare industrială.
Recurentul a mai învederat că a atacat și titlul, dar nu a fost luat în considerare de instanță.
Prin aceeași cerere, recurentul a solicitat acordarea apărării prin avocat din oficiu.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Prin încheierea din 12.02.2013, Tribunalul a încuviințat cererea de ajutor public judiciar formulată de recurent, sub forma asistenței prin avocat
Prin cererea expediată prin fax și primită la instanța în 12.09.2013, recurentul a solicitat conexarea dosarelor nr._ și nr._/233/2012, întrucât există între o strânsă legătură, având ca obiect contestații la executare privind executarea silită a aceluiași imobil. La solicitarea instanței, au fost atașate la dosar fișele celor două dosare precizate de recurent, filele 141-142 dosar recurs.
Recurentul a formulat cerere de suspendare a judecății, în temeiul art. 183 C.pr.civ., fila 1443 dosar recurs, având în vedere că executorii judecătorești M. C. și B. F., experții tehnici M. D., F. G. și intimatul M. V. L. au făcut diverse constatări la fața locului, expertize, dar cu bună-știință și organizat au refuzat să constate situația reală a imobilului.
Prin încheierea din 12.12.2013, Tribunalul a respins excepția conexității invocată de recurentul-contestator, pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată.
Asupra cererii de suspendare a judecății în temeiul art. 183 C.pr.civ., Tribunalul reține că potrivit acestui text de lege, dacă partea care defaimă înscrisul ca fals arată pe autorul sau complicele falsului, instanța poate suspenda judecata pricinii, înaintând înscrisul procurorului împreuna cu procesul-verbal ce se va încheia.
Astfel, pentru a se putea suspenda judecata, măsură facultativă în toate cazurile, este necesar să fie defăimat un înscris ca fals, iar prin cererea depusă la fila 143 dosar recurs, recurentul nu a indicat un înscris anume, ci generic „diverse constatări la fața locului, expertize de evaluare imobiliară, vânzări, privind imobilul din G., ., timp de 10 ani de zile”, astfel încât nu se poate da curs solicitării sale.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile nr. 2754/22.03.2012 a Judecătoriei G., prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând, Tribunalul reține că recurentul nu a indicat expres motivele de nelegalitate pentru care a solicitat admiterea recursului, însă din dezvoltarea lor, acestea pot fi încadrate la motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., adică un motiv care poate atrage doar modificarea sentinței recurate.
Se impune a se preciza că recurentul a declarat recurs împotriva sentinței, cât și a încheierilor anterioare pronunțate în dosar, fără însă a indica încheierile atacate și motivele de nelegalitate invocate. Din analiza încheierilor pronunțate în dosarul de fond nu rezultă motive de nulitate absolută care să poată fi luate în discuție din oficiu, astfel încât sub acest aspect recursul este nefondat.
În privința soluției instanței de fond în privința excepției lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc M. C. și a expertului tehnic M. D., Tribunalul reține că recurentul nu a învederat motivele pentru care a apreciat greșită soluția instanței, ci că nu ar beneficiat de o apărare efectivă cu privire la acest aspect, deși i s-a acordat asistență juridică prin desemnarea unor avocați din oficiu.
Tribunalul reține că la termenul de judecată din 26.05.2010, instanța de fond a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților M. C. și M. D., iar la acel termen de judecată asistența juridică a recurentului a fost asigurată de av. M. S., în substituirea av. G. C.. Este adevărat că apărătorul a pus concluzii în sensul că lasă la aprecierea instanței, însă instanța a amânat pronunțarea asupra excepției la data de 03.06.2010, iar recurentul-contestator a depus concluzii scrise în data de 01.06.2010, neputându-se aprecia că nu și-a putut asigura o apărare efectivă.
În plus, deși dintr-o posibilă eroare materială, motivarea încheierii din data de 03.06.2010 are considerente străine de excepția pe care s-a pronunțat instanța, aceste lipsuri au fost complinite în considerentele sentinței, unde s-a reținut că biroul executorului judecătoresc nu are calitate procesuala pasiva, in condițiile in care executorii judecătorești sunt investiți sa îndeplinească un serviciu de interes public, precum și că expertul desemnat in cadrul procedurii executării silite nu poate avea calitatea de parte . executare in care raporturile juridice sunt stabilite intre creditor si debitor.
Într-adevăr, executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătorești, dacă legea nu prevede altfel. Activitatea executorilor judecătorești se desfășoară în cadrul unui birou în care pot funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești asociați, cu personalul auxiliar corespunzător. B. executorului judecătoresc nu este parte a executării silite, în sensul că executorul judecătoresc nu realizează actele de executare silită în considerarea vreunui drept sau interes personal, ci acționează ca o instituție special abilitată prin Legea nr. 188/2000, învestită să îndeplinească un serviciu de interes public.
Ca urmare, B. Executorului J. nu poate fi chemat în judecată în cadrul contestației la executare în calitate de intimat, întrucât recunoașterea dreptului ori interesului dedus judecății de către contestator nu poate fi opusă acestuia.
Instanța, pe calea contestației la executare, nu poate fi învestită decât să verifice legalitatea și temeinicia actelor de executare efectuate în cadrul executării silite instrumentate de către executorul judecătoresc, calitatea de părți neputând-o avea decât creditorul și debitorul, fără participarea altor auxiliari ai justiției, precum executorul judecătoresc sau expertul tehnic, astfel încât în mod corect a fost admisă excepția.
În privința apărărilor în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de cartea funciară, de situația imobiliară efectivă, în sensul că recurentul avea domiciliul în imobil, unica sa locuință, Tribunalul reține că nicio dispoziție legală nu împiedică executarea silită asupra imobilului ce constituie domiciliul legal al proprietarului debitor.
Susținerea recurentului-contestator potrivit căreia expertiza a fost întocmită fără ca procedura de citare să fie îndeplinită, cu excluderea sa, nu este întemeiată raportat la înscrisurile aflate la filele 131 - 132 d.f., ce atestă că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 208 alin. 1 C.p.c., expertiza fiind făcută după convocarea contestatorului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Cu privire la subevaluarea construcțiilor, Tribunalul reține că în mod corect a apreciat instanța de fond că raportul de expertiză prin care s-a stabilit valoarea nu constituie un act de executare silită, nefiind întocmit de executorul judecătoresc, pentru a putea fi atacat pe calea contestației la executare, că recurentul nu a solicitat executorului refacerea sau completarea acestuia ori întocmirea unui alt raport de către alt expert.
Mai mult, concluziile raportul de evaluare au fost preluate în publicația de vânzare emisă la data de 30.07.2008, act de executare care nu a fost contestat de către recurentul-contestator, deși avea posibilitatea să o facă.
Referitor la refuzul instanței de fond de a lua în considerare plângerile penale depuse la dosar, Tribunalul învederează că simpla formularea a unei plângeri penale nu putea influența soluția pronunțată în cauză, cât timp plângerea penală nu a dus măcar la începerea urmării penale cu privire la faptele sesizate de recurentul-contestator, pentru a putea justifica măcar suspendarea judecății cauzei.
A mai invocat recurentul că a atacat și titlul, dar nu a fost luat în considerare de instanță, însă Tribunalul reține că recurentul a formulat doar un capăt de cerere ce viza lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, în sensul că a solicitat constatarea sumei și chitanței plătite de către intimat executorului și dacă la calcularea sumei trebuiau avute în vedere și erorile executorului.
Contrar susținerilor recurentului, acest capăt de cerere a fost analizat de instanța de fond, care l-a respins ca neîntemeiat, instanța reținând în mod corect că doar hotărârile judecătorești pot fi vizate de o contestație la titlu, nu și cuantumul cheltuielilor de executare.
Cum recurentul a formulat recurs și împotriva soluției de respingere a cererii de suspendare a executării silite, dar în mod corect a reținut instanța de fond că, potrivit disp. art. 403 alin.1 C.pr.civ., suspendarea executării are loc doar până la soluționarea contestației la executare, or în situația în care cererea de suspendare a executării silite nu fusese soluționată până la pronunțarea hotărârii recurate, în mod corect a respins-o ca fiind rămasă fără obiect.
Prin urmare, instanța de fond a pronunțat hotărârea cu aplicarea corectă a legii, astfel încât potrivit art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Având în vedere dispozițiile art. 19 alin.1 din OUG nr. 51/2008, cum recurentul este partea care a beneficiat de ajutor public judiciar și care a căzut în pretenții, onorariul apărătorului ce i-a fost desemnat din oficiu, dl. S. D., în cuantum de 200 lei, se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de suspendare a judecății în temeiul art. 183 C.pr.civ. ca nefondată.
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurent-contestator B. D. domiciliat în G., ., jud. G. împotriva sentinței civile nr.2754/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații B. M. C., cu sediul în G., ., ..16, M. V. L. cu domiciliul în G., . Siret nr. 7, ..58 și M. D., domiciliat în G., ., jud. G. având ca obiect contestație la executare.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, dl. S. D., în cuantum de 200 lei, se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.12.2013.
Președinte, F. L. N. | Judecător, D. G. N. | Judecător, R. G. F. |
Grefier, L. C. |
Red.D.G.N.
CL/2 ex.
28.02.2014
Fond: jud. DG.B.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 152/2013. Tribunalul GALAŢI | Cereri. Decizia nr. 1224/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
