Contestaţie la executare. Sentința nr. 6276/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6276/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 5315/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 36/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. G. F.
Judecător M. M.
Judecător M. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea recursului promovat de contestatorul T. R. L. împotriva sentinței civile nr. 6276 din 6.06.2012 pronunțată de Judecătoria G. în Dosar nr._ în contradictoriu cu intimat D. D. M., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul lipsă avocat O. V. cu împuternicire la fila 6 dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, recursul este timbrat cu suma de 194 lei conform chitanței depusă la fila 5 dosar.
Apărătorul recurentului învederează instanței că acesta a achitat o sumă mai mare aferentă taxei judiciare de timbru.
Tribunalul ia act că recurentul a achitat taxa judiciară de timbru într-un cuantum mai mare decât cel stabilit prin rezoluție.
Recurentul prin apărător depune la dosar timbru judiciar de 5 lei și solicită judecata în lipsă.
Se lasă cauza la a doua strigare pentru lipsa intimatei.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a răspuns pentru recurentul lipsă avocat O. V. cu împuternicire la fila 6 dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Întrebat fiind, recurentul prin apărător arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Recurentul prin apărător înțelege să critice hotărârea recurată sub 2 aspecte: nelegalitatea formelor de executare iar în subsidiar sub aspectul cheltuielilor de executare. Cu privire la primul aspect criticat, cu rea credință creditoarea a demarat executarea silită fiind emisă somația debitorului la altă adresă decât cea indicată din G., ., ., . obligată să comunice executorului judecatoresc această adresă și nu pe cea din G., .. 6 fostul domiciliu comun, unde recurentul locuiește ocazional când sosește în țară, domiciliul legal al pârâtului rezultând din hotărârea de partaj ,unde a solicitat să fie citat cu ocazia intervenirii prin formularea întâmpinării și cererii reconvenționale. Instanța a apreciat ca fiind prima zi de înfățișare la 12.04.2010, din acel moment procesul desfășurându-se cu procedura de citare legal îndeplinită. Întrucât recurentul vine ocazional la adresa din G., .. 6, a luat cunoștință de somația executorului la 25 martie 2012, astfel că momentul contestației executării silite curge de la această dată. Momentul începerii executării silite este înlăuntrul termenului de 3 luni prevăzut de hotărârea instanței de fond, dar deși se arată că se începe executarea în 3 luni de la comunicarea hotărârii, acest termen ar încălca dreptul pârâtului de exercitare a căii de atac, ea devenind executorie la data pronunțării de către instanța de apel prin anularea acestuia ca netimbrat, respectiv la 7.12.2011, de la această dată putând fi calculat termenul de 3 luni. Astfel, se demonstrează că executarea silită a fost demarată cu rea-credință înaintea împlinirii termenului de 3 luni, ceea ce atrage nulitatea tuturor actelor de executare.
Dacă această susținere nu este primită de instanță, în subsidiar recurentul solicită a se aprecia asupra tuturor cheltuielilor de executare în sensul ca acestea să fie achitate de creditoare, întrucât recurentul a fost de bună credință, făcând dovada că a încercat să execute voluntar creanța, a invitat-o pe creditoare la notar, dar aceasta nu s-a prezentat, deși a primit notificare. Toate cheltuielile de executare dovedesc reaua-credință a creditoarei are a solicitat achitarea unei alte sume pe care de fapt nu a avansat-o, executorul încasând onorariul direct de la debitor în cadrul executării silite.
Față de aceste motive solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a hotărârii recurate cu consecința admiterii contestației la executare. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și cheltuieli de judecată la fondul cauzei.
Tribunalul rămâne în pronunțare și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
P. contestația la executare înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei G., contestatorul T. R. L., a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata D. D. M., să pronunțe o hotărâre prin care să admită contestația la executare formulată, să dispună anularea executării silite însăși, respectiv a încheierii de încuviințare executare silită, a somației de plată emisă în dosarul de executare nr. 3246/233/120/CDC/2012, a procesului verbal din data de 18.03.2012 și a tuturor actelor de executare silită ulterioare împotriva somației de plată, a titlului executoriu reprezentând sentința civilă nr._/2011 a Judecătoriei G., a procesului verbal, a fișei de actualizare debit cu dobândă legală din 19.03.2012 și a anexei cu cheltuielile de executare.
S-a invocat nelegala citare a debitorului întrucât acesta a fost citat de către executor la adresa din .. 6 în condițiile în care el avea domiciliul legal în ., ., . mai precizat contestatorul că se impune lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 6161/09.06.2011 a Judecătoriei G. în sensul de a se stabili de când începe să curgă termenul de 3 luni pentru plata sultei de către contestator întrucât în cuprinsul acestuia este prevăzut „în termen de 3 luni de la comunicarea prezentei hotărâri”. Aceasta reprezintă o eroare întrucât acest termen ar fi trebuit să fie calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii, care este 8 martie, motiv pentru care se apreciază că cererea de executare silită este prematură.
De asemenea debitorul contestă suma de 15.732,19 lei reprezentând cheltuieli de executare, sumă stabilită prin procesul verbal de constatare a cheltuielilor de executare din data de 08.03.2012. Pentru a evita o executare silită debitorul a încercat executarea de bună voie a obligației sale printr-o invitație către creditoare de a se prezenta la biroul notarului public în data de 07.03.2012. Astfel, acesta consideră că a depus toate diligențele pentru a evita executarea silită.
A mai precizat contestatorul din conținutul înscrisurilor nu rezultă vreo creanță certă lichidă și exigibilă
În drept, a invocat disp. art. 399, C.pr.civ.
În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.
La dosar a fost atașat dosarul de executare nr. 3246/233/120/CDC/2012
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
P. sentința civilă nr 6276/11.06.2012 a fost admisă în parte contestația la executare și au fort diminuate cheltuielile stabilite prin procesul verbal din data de 08.03.2012 de la suma de_,19 lei la nivelul sumei de_,19 lei.
Pentru a hotărî astfel,instanța de executare a reținut următoarele:
P. cererea înregistrată la biroul executorului judecătoresc sub nr. 120/16.02.2012, intimata a solicitat punerea în executare a sentinței civile nr. 6161/09.06.2011 a Judecătoriei G. rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 310/07.12.2011. Astfel, instanța a stabilit în sarcina contestatorului suma de 307.385 lei cu titlu de sultă pentru cota parte ce îi revine din imobil, în termen de 3 luni de la comunicarea hotărâri.
P. încheierea nr. 1215/29.02.2012 Judecătoria G., s-a admis cererea de încuviințare a executării silite a contestatorului. Executorul judecătoresc a stabilit prin procesul verbal din data de 08.03.2012, potrivit art. 3717, alin. 4 C.pr.civ., sumele de plată reprezentând cheltuieli de executare de_,19 lei.
La data de 08.03.2012, executorul judecătoresc a comunicat debitorului somația de executare împreună cu titlul executoriu, p.v. stabilire cheltuieli și compensare, la adresa sa din .. 6, G..
Instanța a constatat că debitorul și-a precizat ultima dată domiciliul cu ocazia formulării apelului împotriva sentinței civile 6161/09.06.2011 a Judecătoriei G., în G., .. 6. Studiind și nota de transport prin care debitorul a notificat creditoarea se constată că adresa expeditorului (debitorului ) este .. 6. De asemenea, și în conținutul notificării către creditoare acesta precizează că are domiciliul în .. 6, G.. Față de toate aceste precizări instanța constată că citarea a fost făcută la locul unde contestatorul își avea în fapt domiciliul.
În ceea ce privește solicitarea contestatorului de lămurire a titlului executoriu întrucât în dispozitiv este specificat că această hotărâre trebuie executată în termen de 3 luni de la data comunicării ei, instanța apreciază că motivele invocate se circumscriu unei căi de atac. Lămurirea titlului s-ar impune doar în situația în care formularea ar fi susceptibilă de mai multe înțelesuri sau s-ar întâmpina dificultăți în executarea dispozitivului însă în cauza de față formularea folosită este explicită. Contestatorul nu poate invoca în contestația la executare aspecte ce puteau fi valorificate pe calea unei căi de atac pentru că altfel ar fi afectată autoritatea de lucru judecat.
Față de precizarea contestatorului cum că executarea pornită ar fi prematură instanța consideră că cererea a fost pornită după termenul precizat în conținutul sentinței civile 6161/09.06.2011 a Judecătoriei G. și după data la care această sentință civilă a devenit definitivă(07.12.2012), motiv pentru care a respins această excepție.
Referitor la apărarea contestatorului prin care acesta susține că ar fi încercat să-și execute obligația înainte de împlinirea termenului de 3 luni de la rămânerea definitivă (07.03.2012) și astfel nu-i pot fi imputate cheltuielile de executare, instanța a reținut că nici această apărare nu poate fi primită întrucât procedura executării silite a fost demarată prin cererea creditoarei făcută la data de 16.02.2012 însă acesta a adresat notificarea prin care înțelegea să-și achite datoria la data de 28.02.2012. Mai mult decât atât, acesta avea posibilitatea să consemneze suma pe numele creditoarei însă o asemenea dovadă nu a fost prezentată.
Cu toate acestea însă, instanța reține că în ceea ce privește onorariul avocatului din faza executării silite este nejustificat de mare raportat la munca depusă acesta întocmind o simplă cerere de executare silită, motiv pentru care va diminua acest onorariu la nivelul sumei de 200 lei, stabilind cheltuielile de executare la plafonul de_,19 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul invocând dispozițiile art 304 pct 9 și 304 ind. 1 C. pentru următoarele motive:
Instanța a reținut că debitorul a fost citat la domiciliul indicat de acesta din G. . 6,situație care rezultă și din nota de transport și notificarea comunicată creditoarei.
Apreciază recurentul că, chiar și față de aceste înscrisuri, și în această fază a executării silite,părțile trebuie citate la domiciliul legal și la reședință. Domiciliul său legal este în G., . . . avea obligația să indice executorului judecătoresc adresa corectă chiar dacă locuința lor comună era situată în G.,. 6 unde recurentul nu locuiește decât ocazional când sosește în țară.
Cu privire la solicitarea sa de a se lămuri întinderea titlului executoriu,respectiv care este data la care se împlinește termenul de grație de 3 luni în care debitorul își putea executa voluntar obligația,instanța se contrazice atunci când arată că hotărârea este definitivă la data de 7 decembrie 2011 iar notificarea creditoarei este făcută după împlinirea celor 3 luni,adică după data de 8 martie 2012.Cu toate acestea instanța a respins excepția prematurității începerii executării silite,întrucât s-a apreciat greșit că cererea de începere a executării silite din 16 februarie 2012 nu ar avea relevanță cât timp notificarea executorului este făcută după împlinirea termenului de 3 luni. Înainte de împlinirea termenului de grație,cererea de executare silită și încheierea de încuviințare nu pot fi considerate acte valabile de executare silită.
Nu a avut posibilitatea să consemneze creanța la dispoziția creditoarei deoarece nu cunoștea CNP-ul acesteia.
Apreciază recurentul că a dat dovadă de bună credință și din acest motiv toate cheltuielile de executare silită trebuiesc suportate de creditoare. Creditoarea nu a avansat în realitate în onorariul executorului nefiind depusă la dosar dovada achitării acestuia.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de contestator se constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele motive:
Cu privire la faptul că actele de executare nu s-au comunicat la domiciliul legal situat în G.,.,se constată că actele de executare au fost comunicate la adresa din G.,. 6,indicată ca fiind domiciliul debitorului în sentința civilă nr 6162 / 2011a Judecătoriei G.,ce constituie titlul executoriu.
Aceeași adresă din . 6 o indică debitorul și în apelul pe care l-a formulat împotriva sentinței civile menționate.
Faptul că în carte de identitate, domiciliul debitorului este în . nu are relevanță, deoarece în cadrul procedurii de citare are relevanță numai adresa unde partea locuiește efectiv și unde poate primi actele de procedură. Nu rezultă din dosar că recurentul ar fi solicitat în timpul judecății dosarului 7761/ 233 / 2009 citarea la domiciliul din carte de identitate.
În mod legal instanța a considerat că nu este justificată cererea de lămurire a întinderii titlului executoriu deoarece dispozitivul sentinței este clar, nefiind susceptibil de interpretări.
În ceea ce privește data la care se împlinește termenul de grație de 3 luni în care debitorul își putea executa voluntar obligația, se reține că instanța care a pronunțat sentința civilă ce constituie titlu executoriu a făcut aplicarea art 673/10 alin 4 Cod procedură civilă ,care arată că,pentru motive temeinice,instanța va putea atribui bunul direct prin hotărâre asupra fondului,stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Instanța a dispus ca sulta să fie achitată în termen de 3 luni de la comunicarea sentinței. Deși în dosarul privind contestația la executare nu s-a depus copie după dovada de comunicare a sentinței, din informațiile furnizate de programul ECRIS rezultă că T. R. a declarat apel la data de 01.08.2011,ceea ce înseamnă că cel târziu la această dată sentința a fost comunicată.
Termenul de grație s-a împlinit așadar la 01.11.2011,dar,fiind declarată calea de atac a apelului care este suspensivă de executare,nu putea fi demarată executarea silită decât după soluționarea căii de atac,care s-a realizat prin decizia civilă 310/07.12.2011 prin care apelul recurentului din prezenta cauză a fost anulat ca insuficient timbrat .
Dacă mai luăm în considerare și faptul că o cale de atac anulată ca netimbrată sau ca insuficient timbrată se consideră că nu există și hotărârea devine definitivă la data împlinirii termenului de apel,adică în jurul datei de 18. 08.2011,înseamnă că la data expirării termenului de grație,01.11.2011, sentința era definitivă și putea fi pusă în executare.
Creditoarea a așteptat totuși o perioadă rezonabilă,formulând cerere de executare silită la 16.02.2012. Notificarea adresată de recurent la 28.02.2012 este plasată deci după momentul începerii executării silite,așa încât recurentul nu poate susține că a făcut demersuri în vederea executării voluntare a obligației.
În concluzie, cererea de executare silită și actele de executare ce i-au succedat se plasează după momentul expirării termenului de grație și după rămânerea definită a sentinței, criticile recurentului privind prematuritatea executării fiind așadar nefondate.
Nici faptul că recurentul a fost în imposibilitate de a consemna suma pe numele creditoarei nu poate fi primită, deoarece este greu de acceptat ca recurentul să nu dețină acte autentice în care să fie menționat CNP-ul intimatei cu care acesta a fost căsătorit mai mult de 10 ani.
Cu privire la cheltuielile de executare,în mod corect acestea urmează a se încasa de la debitor în cadrul executării silite,potrivit dispoz art 371/7 alin 2 Cod procedură civilă. Creditoarea este obligată să avanseze numai cheltuielile necesare pentru îndeplinirea unui act de executare silită,însă onorariul executorului nu reprezintă o astfel de „cheltuială”,ci reprezintă c/val prestației sale care este în sarcina debitorului urmărit.
Pentru aceste motive în baza art 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de contestatorul T. R. L. domiciliat în G., ., ., . împotriva sentinței civile nr. 6276 din 6.06.2012 pronunțată de Judecătoria G. în Dosar nr._ în contradictoriu cu intimat D. D. M., cu domiciliul în G., ., ..3, . obiect contestație la executare .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.01.2013.
PREȘEDINTE,JUDECATOR,JUDECATOR,
R. G. FloreaMagdalena MuscăMirela C.
GREFIER,
L. C.
Red.M.C.
CL/2 ex.
1.04.2013
Fond: A.T.
| ← Stabilire a valorii lucrului. 574 C.p.c.. Sentința nr.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
