Obligaţie de a face. Decizia nr. 284/2013. Tribunalul GALAŢI

Decizia nr. 284/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 01-11-2013 în dosarul nr. 291/233/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 284

Ședința publică de la 1 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. G. F.

Judecător M. A.

Grefier C. B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de reclamantul O. V., domiciliat în G., ..114, în contradictoriu cu intimații-pârâți ASOCIAȚIA DE P._, cu sediul în G., ., . L. G., cu sediul în G., ., împotriva sentinței civile nr. 7594/10.07.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect – „obligație de a face”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.10.2013, când Instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la 25.10.2013 și 01.11.2013.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 09.01.2012 sub nr._, reclamantul O. V. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții Asociația de proprietari nr. 116 bis și C. L. G.-compartimentul specializat în controlul și îndrumarea asociațiilor de proprietari, obligarea celei dintâi pârâte la a reface toate listele de plata privind cheltuielile asociației de proprietari, începând cu luna ianuarie 2009 și până la data emiterii sentinței.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că deține în proprietate apartamentul nr. 20 din blocul Ialomița, aflat în administrarea pârâtei Asociația de Proprietari nr. 116 bis.

Arată reclamantul că, după dobândirea funcției de președinte a acestei asociații de proprietari, calitate dobândită cu încălcarea legislației în vigoare, în opinia sa, numita Niunin M., a dispus măsuri care încalcă legislația, astfel încât această situație a condus la schimbarea a trei administratori și la îndepărtarea cenzorului.

Astfel, președintele s-a înconjurat de persoane în etate, care nu mai sunt la vârsta potrivită de a ocupa funcții în Comitetul Executiv, după aprecierea reclamantului.

Având în vedere aceste schimbări, președintele a dispus modificarea manierei de calcul și de repartizare a cheltuielilor comune, procedând la următoarele:

În baza HCL nr. 80/2002, a recomandărilor făcute de compartimentul specializat din cadrul CLM G. și cu modul de calcul aplicat în situații similare de „ISTA” și “TECHEM”, s-a stabilit prin Hotărâre a Adunării Generale la data de 10.07.2008, o cotă de participare de 15 % din totalul facturii, a fiecărui apartament din condominiu, în vederea achitării facturii de energie termică.

Cu toate acestea, președintele asociației a dispus exceptarea apartamentului nr. 40, apartament ce îl deține în proprietate, de la obligația de plata consumului de energie termica stabilit de ANRSC, precum și a altor apartamente ce se încălzesc cu centrală termică proprie.

A dispus ca pierderile de apă rece și apă caldă, constatate ca fiind diferențe între cantitățile de apă totale, înregistrate de contorul montat la branșament și cele citite în apartamente, să fie repartizate tuturor apartamentelor, cu excepția apartamentului nr. 37, deținut de o prietenă a președintelui asociației.

Astfel, s-a încălcat criteriul de repartizare a diferențelor de apă, în funcție de consumurile individuale a apartamentelor contorizate.

De asemenea, listele de plată ale asociației înregistrează numeroase necorelări și neconcordanțe între cheltuielile înscrise în legenda și cheltuielile totale din listă, iar totalul cpi din proprietatea comună nu se închide la 100% potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 233/2004, ceea ce conduce la alte necorelări și calcule eronate.

Arată că a atras atenția președintelui despre aceste greșeli de calul, însă, cum nu s-a luat nicio măsură, a promovat prezenta acțiune.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1552 C.civ, Legea nr. 230/2007, HG nr. 1588/2007, Ordinul ANRSC nr. 233/2004, nr. 255/2006, nr. 343/2010 și nr. 483/2008, HCL nr. 80/2002.

A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

Legal citat, pârâtul C. L. G., a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

În soluționarea acestei excepții, a susținut că raportat la dispozițiile art. 20 și 23 al 1 din Legea nr. 215/2001, având în vedere și lipsa oricărui compartiment specializat în controlul și îndrumarea asociațiilor de proprietari sau locatari, acțiunea este îndreptată împotriva sa în mod greșit, un atare compartiment existând în subordinea Municipiului G..

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115-118 C.pr.civ.

A solicitat și judecarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 242 al 2 C.pr.civ.

Legal citată, pârâta Asociația de Proprietari nr. 116 bis, prin președintele Niunim M., a formulat întâmpinare prin care a arătat că președintele a fost ales de adunarea generală a proprietarilor în urma demisiei reclamantului, demisie survenită în urma numeroaselor abuzuri consemnate în procesul verbal de numire a noului președinte din data de 22.01.2009.

A arătat pârâta că listele de plată sunt întocmite pe baza unui program pentru calculator, iar diferențele de sume la care se referă reclamantul apar ca urmare a modului de lucru al programului de calculator.

Astfel, la rubrica “legendă” a listei de plată, programul lucrează cu trei zecimale, iar în interiorul coloanelor lucrează cu doar doua zecimale.

Când se obține totalul de plată aferent fiecărei luni, se însumează valorile cu patru zecimale și pentru aceste valori se eliberează chitanța, în care se consemnează doar două zecimale.

Este normal ca valoarea cu patru zecimale să fie puțin mai mică decât cea cu trei zecimale, unde programul face o rotunjire.

Deci, suma din coloana după care se obține totalul de plată este mai mică decât cea din legendă, deci locatarii plătesc mai puțin.

Arată pârâta că în blocul Ialomița, din cele 40 de apartamente, 25 au montate centrale de apartament, restul de 15 apartamente primesc căldură în sistem centralizat.

Repartizarea energiei termice din condominiu, se face potrivit Ordonanței nr. 233/2004, art. 9 și 10, care se referă la repartizarea cantităților individuale, pentru încălzire, aflate în proprietatea comună din interiorul apartamentelor și se repartizează în raport cu cota indiviză, potrivit art. 12 pct. 1.

Cantitatea de energie termică pentru părțile comune este de 15% din consumul total de căldură.

Repartizarea cantităților individuale pentru încălzire se aplică tuturor proprietarilor sau spațiilor cu altă destinație, decât cea de locuit.

Mai arată pârâta că nu se poate vorbi de nerespectarea ordinului ANRSC atât timp cât în acest condominiu nu sunt montate repartitoare de costuri, la care se referă hotărârea ANRSC.

În ceea ce privesc apartamentele nr. 38 și 40, acestea au doar țevi de aerisire a instalației blocului, iar în ședința Adunării Generale din 2007, s-a aprobat ca cele două apartamente să nu plătească această cotă de 15%, atât timp cât stau cu zăpadă deasupra apartamentului timp de șase luni pe an.

Pierderile de apă sunt calculate corect, în raport de dispozițiile Legii nr. 230/2007 și a HG nr. 1588/2007.

Apartamentele nr. 2, 37 și 40 au montate apometre clasa C, clasa superioara ce o au și apometrele din subsolul blocului, care potrivit legii nu mai suporta coeficientul de corecție ca și în cazul apometrelor de clasa B, de 10%, potrivit HCL nr. 80/2002 cap. 8.1.

A solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamantului la plata sumei de 50 lei cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 17.02.2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. L. G. și a respins cererea de intervenție în interes propriu a Consiliului L. G. formulată de reclamantul O. V..

Față de cele solicitate prin cererea principală și față de cele arătate în întâmpinare, instanța a supus discuției parților necesitatea efectuării unei expertize contabile, expertiză cu care reclamantul nu a fost de acord, solicitând efectuarea unui punct de vedere de către un specialist.

La termenul de judecata din data de 28.06.2012, reclamantul a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a pârâtei.

Cu ocazia cercetării judecătorești s-au administrat proba cu înscrisurile depuse de ambele părți.

Prin sentința civilă nr. 7594/10.07.2012 Judecătoria G. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. G., a respins excepția lipsei calității dovezii de reprezentant a pârâtei Asociația de proprietari nr. 116 bis ca nefondată, a respins cererea ca nefondată.

De asemenea, a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut față de excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată de reclamant, că atât timp cât s-a depus la dosarul cauzei împuternicire(fila 11 dosar), această pârâtă are reprezentant, în persoana președintelui asociației, numita Niunim M., potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 230/2007.

În ceea ce privește modificarea intenționată a programului de calculator, în vedere obținerii unor sume eronate ce ar fi fost trecute în listele de plată, instanța a constatat că această afirmație este doar o simplă supoziție, nesusținută de niciun mijloc de dovadă.

S-a apreciat că această chestiune nu poate fi dovedită decât prin intermediul unei expertize contabile care să lămurească exactitatea sumelor, eventualele erori, și modalitatea de calcul.

Cum instanța a suspus discuției parților necesitatea efectuării unei expertize contabile, însă atât reclamantul, cât și pârâta s-au opus, aspectele susținute de către reclamant nu au putut fi dovedite, din listele de plată neevidențiindu-se erori de calcul, calcul eronat și realizat în mod intenționat cu rea credință, astfel încât anumiți proprietari să fie scutiți de la plata unor sume reprezentând cota de 15 %, pârâta arătând în mod expres( f 60 dosar) că programul contabil folosit repartizează automat procentul de 15% din valoarea totală a energiei termice și pentru locatarii cu centrale proprii.

Pârâta a precizat maniera de calcul utilizată la repartizarea costurilor aferente încălzirii care se repartizează în raport cu cota individuală.

Potrivit art. 5 din Ordinul nr. 233/30.08.2004 pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică, montarea și utilizarea sistemelor de repartizare a costurilor de încălzire în clădirile de tip condominiu se realizează numai în spațiile cu destinație de locuința.

Însa, pârâta a arătat că în acest condominiu nu sunt montate repartitoare de costuri.

Astfel, s-a apreciat că în lipsa unor repartitoare de costuri se aplică dispozițiile art. 52 alin. 1 din HG nr. 1588/2007, chiar și pentru spațiile cu o altă destinație decât aceea de locuință.

Nici în ceea ce privește susținerile privind suportarea costurilor reprezentând pierderile de apă rece și apă caldă nu s-a putut reține veridicitatea acestora, atât timp cât pârâta a arătat că apartamentele nr. 2, 37 și 40 au montate apometre clasa C, iar potrivit art. 39 din HG nr. 1588/2007 alin. 1 cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece și canalizare; apă caldă menajeră; energia termică, combustibilul și apa rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință.

Potrivit alin. 2 cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcție de indexul contoarelor individuale sau în funcție de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile.

Deci, dacă nu există contor individual, se repartizează în funcție de indexul repartitoarelor de costuri, conform normei tehnice și metodologiei elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.

Cum pârâta a arătat că nu există repartitoare de costuri montate, devine incident text de lege mai sus menționat.

În privința existenței unor numeroase necorelări între sumele trecute în legendă și cele trecute în interiorul coloanelor ce reprezintă cuprinsul listelor de plată, instanța a constatat că pârâta folosește un program soft compus din aplicații informatice, ce este folosit pentru informatizarea activității contabile a unei asociații de proprietari.

Pe cale de consecință, pârâta fiind doar utilizatorul(un simplu operator) unei aplicații, nu poate modifica acest program soft, iar în lipsa unor expertize de specialitate nu s-a putut concluziona că pârâta a întocmit listele de plată având erori de calcul la baza și nici că a modificat intenționat aceste sume ori că cele înscrise cu privire la consumurile de apă rece și caldă sunt nereale.

De asemenea,s-a apreciat că în lipsa unei expertize tehnice de specialitate, nu s-a putut verifica susținerea reclamantului potrivit căreia prin apartamentul președintelui de asociație trec două țevi cu diametre de 10 cm și respectiv 14 cm prin care circulă agent termic.

In plus, potrivit pârâtei apartamentele nr. 38 și 40 au doar țevi de aerisire a instalației blocului, și potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din normele tehnice al Ordinului 343/13.07.2010 al ANRSC, conductele de aerisire nu se vor mai include în consumul comun, acestea făcând parte din consumul individual. Iar prevederile Ordinului nr. 343/13.07.2010 se aplică potrivit art. 1 alin. 1 al normei tehnice aprobate, în condominiile care sunt alimentate cu energie termică în sistem centralizat, având instalațiile interioare comune condominiului, unui tronson sau unei scări a acestuia, dacă sunt îndeplinite condițiile de montare și utilizare a repartitoarelor de costuri prevăzute în actele normative în vigoare.

Cu privire la capacitatea sau incapacitatea profesională a celor ce alcătuiesc comitetul executiv, instanța a constatat că această chestiune depășește cadrul procesual sub aspectul obiectului, iar o atare analiza nu este în căderea instanței.

Reclamantul nu a prezentat un calcul comparativ și nici nu a dorit efectuarea nici unui tip de expertiză care să lămurească chestiunile reclamate.

Față de aceasta considerente, acțiunea a apărut ca nefondată și a fost respinsă.

Instanța a respins și cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei, ca nedovedită, la dosarul cauzei neexistând nici o dovadă în sensul suportării acestor cheltuieli.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a promovat și motivat recurs reclamantul O. V., care a criticat-o sub aspectele nelegalității și netemeiniciei acesteia.

În motivarea cererii, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond s-a bazat doar pe declarațiile nedovedite ale pârâtei, fiind ignorate probele existente la dosarul cauzei și dând vina pe programul de calculator și lipsa expertizei. Astfel, s-a încălcat principiul aflării adevărului și dispozițiile art. 129 alin. 5 C.pr.civ., instanța putând dispune din oficiu administrarea probei cu expertiză, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Se susține că în listele lunare afișate pentru perioada ianuarie 2009-noiembrie 2011 la coloana cheltuieli încălzire sunt înscrise sume de bani numai la apartamentele fără centrală termică, că toată valoarea facturii a fost repartizată apartamentelor racordate la încălzirea centrală, fără a se ține cont de cota de 15% stabilită de adunarea generală. Acest lucru s-a întâmplat începând cu luna decembrie 2012.

În ceea ce privește pierderile de apă rece și apă caldă, nu s-a ținut cont de faptul că în listele de plată la apartamentele ce au montate apometre clasa C, nu s-a făcut aplicarea acestui text de lege, toate pierderile înregistrate fiind trecute celorlalte apartamente.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 C.pr.civ.

A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Legal citată, intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în fața instanței de judecată pentru a formula apărări.

Pentru termenul de judecată din data de 14.02.2013 numita I. D. a formulat cerere de intervenție în prin care a solicitat refacerea listelor lunare de plată pe ultimii trei ani, fiind calculate și repartizate greșit pe consumatori facturile furnizorilor de utilități.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 49 și urm. C.pr.civ.

La același termen de judecată instanța a dispus citarea intervenientei pentru termenul de judecată din data de 22.03.2013 cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și întrucât nu s-a conformat s-a admis excepția netimbrării.

La termenul de judecată din data de 22.03.2013 calea de atac s-a recalificat ca fiind apel.

În calea de atac a apelului s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă, la solicitarea apelantului-reclamant.

Analizând și coroborând întregul material probator administrat în cauză Tribunalul apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Criticile de la fondul cauzei și prin motivele de apel vizează repartizarea pierderilor de apă rece și apă caldă, repartizarea cheltuielilor pentru consumul de energie termică și necorelarea datelor înscrise în legende cu cele din tabelul listelor de plată.

Deși la fondul cauzei instanța de fond a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile, părțile s-au opus, însă că urmare a solicitării apelantului-reclamant în calea de atac, instanța a dispus în acest sens.

Prin concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert N. F. (file 88-122 dosar) s-a stabilit că s-au repartizat în mod corect cheltuielile privind consumul de apă rece și apă caldă avându-se în vedere indexurile declarate lunar de către proprietari, precum și coeficientul de pierderi în funcție de tipul de apometru(15% pentru apometru de tip A și 10% pentru apometru de tip B). Faptul că pentru o perioadă determinată, martie 2012-septembrie 2012, pierderile s-au calculat pe persoane, nu poate constitui un motiv de recalculare a acestora, întrucât s-a stabilit această modalitate printr-o hotărâre a adunării generale, iar dacă ar fi existat nemulțumiri, cei în cauză ar fi putut contesta hotărârea, ceea ce nu s-a întâmplat.

Tot prin concluziile raportului de expertiză, în ceea ce privește cheltuielile privind încălzirea, s-a stabilit că o cotă de 15% din totalul facturii, cotă stabilită prin hotărâre a adunării generale, s-a repartizat fiecărui apartament, inclusiv spațiilor comerciale de la parterul blocului, în funcție de cota indiviză, ca și contribuție la cheltuielile comune, cheltuieli care potrivit art. 40 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 sunt suportate de toți proprietarii.

Diferența de 85% din totalul facturii a fost repartizată apartamentelor fără centrală termică, în funcție de suprafața încălzită. Astfel, dacă în perioada noiembrie 2009-noiembrie 2011 sumele astfel repartizate au fost trecute în liste la coloana”cheltuieli cotă”, începând cu luna decembrie 2011 acestea au fost incluse în coloana „cheltuieli încălzire”.

În ceea ce privește diferențele și necorelarea datelor înscrise în legende cu cele din tabelul listelor de plată invocate de către apelantul-reclamant, expertul a arătat că acestea sunt nesemnificative și se datorează în mare parte rotunjirilor la a doua zecimală.

Referitor la susținerea apelantului-reclamant că au fost avute în vedere doar consumurile din listele de plată, instanța apreciază că în mod corect au fost avute în vedere acestea și că ele corespund realității, atât timp cât nu au fost contestate de proprietarii în cauză. Mai mult, au fost avute în vedere de către expert și înscrisurile puse la dispoziție de către asociația de proprietari, în baza cărora s-a și întocmit situația cheltuielilor și repartizarea acestora.

În aceste condiții, se apreciază că au fost calculate și repartizate în mod corect cheltuielile asociației de proprietari, motiv pentru care în temeiul art. art. 296 C.pr.civ., Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrată cererea de intervenție în interesul reclamantului O. V. formulată de I. D., domiciliată în G., ., ..

Respinge apelul declarat de reclamantul O. V., domiciliat în G., ..114, în contradictoriu cu intimații-pârâți ASOCIAȚIA DE P._, cu sediul în G., ., ., și C. L. G., cu sediul în G., ., împotriva sentinței civile nr. 7594/10.07.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ ca fiind nefondat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 1 Noiembrie 2013.

Președinte,

R. G. F.

Judecător,

M. A.

Grefier,

C. B.

Red.jud.MA/tehn.gr.CB

Ex. 6/13.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 284/2013. Tribunalul GALAŢI