Validare poprire. Decizia nr. 340/2013. Tribunalul GALAŢI

Tribunalul GALAŢI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 340/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 16898/233/2012

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal nr.2949*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

DECIZIE Nr. 340/2013

Ședința publică de la 09 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. B.

Judecător D. G. N.

Grefier L. T.

Pe rol fiind soluționarea apelului promovat de apelanta – creditoare C. C., cu domiciliul în G., ..1, ..4, ., în contradictoriu cu intimata – debitoare DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G., cu sediu în G., . B, jud. G., și intimatul – terț poprit ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI G.- ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI contabilitate PUBLICĂ, CU SEDIUL ÎN G., ., jud. G., împotriva sentinței civilenr.1016/07.02.2013 pronunțată de Judecătoria G..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2013, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 09.12.2013 dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului ,constată următoarele:

a) Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, creditoarea C. C., în contradictoriu cu debitoarea DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G. și terții popriți TREZORERIA G. prin DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI G. și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI G.-ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI contabilitate PUBLICĂ a solicitat validarea popririi pentru suma de 24.346,04 lei, înființată la data de 09.08.2012 în dosar de executare nr. 1209/2011 al B. P. Ș. și obligarea terților popriți să-i plătească, în limita creanței, suma pe care o datorează debitorului.

În fapt a arătat că prin adresa nr._/24.08.2012 terțul poprit a arătat că nu indisponibilizează sumele de bani, întrucât acestea fac parte din categoria celor care nu pot fi supuse executării silite, fără a specifica însă, care este natura lor, indicând ca temei legal art. 1 alin. 2 din OG nr. 22/2002. În opinia creditoarei această afirmație este nereală și nelegală,deoarece potrivit art. 1 alin. 1 din OG nr. 22/2002, toate creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Ca urmare, având titlu executoriu pentru plata drepturilor salariale, potrivit art. 452 alin. 2 lit. c C.pr.civ., pot fi executate silit și aceste sume necesare plăți drepturilor salariale.

A solicitat amendarea terțului poprit care, cu rea-credință a refuzat să-și îndeplinească obligația privind efectuarea popririi.

În drept a invocat art. 82, 456, 460 C.proc.civ.

În susținerea cererii a solicitat proba cu acte.

b)Terțul poprit Administrația Finanțelor Publice G. - Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, cu motivarea că la data de 14.08.2012, B. P. Ș. a comunicat AFP G. - Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică solicitarea de înființare a popririi pentru suma de 24.346,04 lei reprezentând debit, onorariu expert contabil și cheltuieli de executare, pe conturile debitoarei Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului G.. Terțul poprit a respectat întocmai prevederile Ordinului nr. 2336/19.07.2011 pentru aprobarea procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicita înființarea popririi conturilor autorităților și instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului.

Potrivit art. 2 din Ordinului nr. 2336/19.07.2011 al Ministrului Finanțelor Publice, Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică G. a înștiințat în scris instituția publică D.G.A.S.P.C. G., prin adresa nr. 101’7024/17.08.2012 cu privire la data primirii adresei de înființare a popririi și suma pentru care se dispune poprirea, anexând și situația disponibilităților de fonduri/credite bugetare deschise și neutilizate existente în conturile D.G.A.S.P.C. G. la data de 16.08.2012.

D.G.A.S.P.C. G., prin adresa nr._/17.08.2012 a transmis către Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică G., odată cu anexa 2 a Ordinului nr. 2336/19.07.2011 și răspunsul potrivit căruia soldurile conturilor transmise prin anexa 1 nu pot fi indisponibilizate, întrucât acestea se referă la sume ce se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 22/2002. Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică G., a înștiințat B. P. Ș. prin adresa nr._/24.08.2012 despre demersurile efectuate, în conformitate cu Ordinul nr. 2336/19.07.2011, precum și despre răspunsul primit din partea D.G.A.S.P.C. G..

Conform art. 5 alin. 2 din Ordinul nr. 2336/19.07.2011, Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică G. a comunicat instituției D.G.A.S.P.C. G., prin adresa nr._/03.09.2012 faptul că în data de 03.09.2012 s-a procedat la deschiderea de credite bugetare, însă prin adresa nr._/04.09.2012 această instituție a arătat că nu procedează la indisponibilizare.

În aceste condiții, consideră că nu a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, iar disp. art. 460 C.pr.civ. nu sunt aplicabile.

A menționat că terțul poprit nu datorează sume de bani D.G.A.S.P.C. G., nu este debitorul acesteia și nu poate fi obligată să plătească din patrimoniul său către creditoare suma de 24.346,04 lei.

În contraprobă a solicitat proba cu înscrisuri.

c) Debitoarea Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului G., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că hotărârile judecătorești au fost puse în aplicare de bună voie prin reintegrarea creditoarei și plata drepturilor salariale aferente, executorul judecătoresc și Trezoreria G. fiind înștiințați în acest sens. În opinia sa, cu rea credință creditoarea a insistă în reexecutarea sentinței.

În drept a invocat disp. art. 115-118 C.pr.civ.

În apărarea a solicitat proba cu acte.

Prin sentința civilă nr. 1016/07.02.2013, pronunțată de Judecătoria G., s-a respins cererea ca nefondată.

Pentru a pronunța astfel a reținut următoarele:

Prin adresa din data de 09.08.2012 emisă către terțul poprit, de B. P. Ș. în Dosar de executare nr. 1209/2011, s-a dispus înființarea popririi asupra sumelor de bani pe care debitoarea Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului G. le deține în calitate de titular de conturi bancare al terțului poprit până la concurența sumei de 24.346 lei reprezentând debit, onorariu expert contabil și cheltuieli de executare în favoarea creditoarei C. C.. Adresa de înființare poprire din data de 09.08.2012 a fost comunicată terțului poprit la data de 14.08.2012 .

Potrivit disp. art. 456 C.proc.civ., în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, terțul poprit este obligat să consemneze suma de bani și să trimită dovada executorului, iar conform art. 460 C.pr.civ., dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul, sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța în vederea validării popririi.

Pentru validarea popririi, creditorul urmăritor va trebui să facă dovezi corespunzătoare privitoare la existența raportului de creanță dintre el și debitorul poprit și la raportul de creanță dintre debitorul său și terțul poprit.

Din calculul drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 28.08._10, Instanța a reținut că aceste drepturi, au fost stabilite la suma de 14.651 lei, care au fost virați potrivit ordinelor de plată nr. 4194/13.12.2020 și nr. 4189/13.12.2010. De asemenea, prin ordinul de plată nr. 4034/07.12.2010, debitoarea a achitat creditoarei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Ulterior achitării sumelor stabilite prin titlul executoriu, creditoarea a pornit executarea silită în cadrul Dosarului de executare nr. 1209/2011 al B. P. Ș. în baza titlurilor executorii reprezentate de Sentința civilă nr. 1338/2010 și Sentința civilă nr. 458/2011 pronunțate de Tribunalul G., solicitându-se reintegrarea creditoarei C. C. pe postul de consilier juridic IV și plata drepturilor salariale pentru perioada 28.08.2009 și până la reintegrarea efectivă. În acest sens, a fost emisă adresa de înființare poprire din data de 09.08.2012 pentru suma de 24.346,04 lei.

Ca urmare, s-a concluzionat că suma ce formează obiectul executării silite a fost achitată anterior pornirii executării silite, motiv pentru care potrivit art. 460 C.pr.civ., cererea validare poprire a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 1016/07.02.2013 pronunțată de Judecătoria G. a declarat apel creditoarea C. C..

Prin motivele de apel, în esență, a susținut că a solicitat validarea popririi pentru suma de 24.346,04 lei, care reprezintă drepturi salariale aferente perioadei 30.11._12. Instanța reține în mod eronat că a executarea silită a avut loc, deoarece sumele care i s-au plătit reprezintă drepturi salariale calculate până la data de 30.11.2010.

Consideră că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de reintegrare în muncă și în consecință îi datorează drepturile salariale cuvenite până la reintegrare.

A cerut să se constate că instanța de fond nu s-a pronunțat pe capătul de cerere prin care a solicitat amendarea terțului poprit care nu a dat curs obligației de a reține și vira sumele de bani care i se cuvin.

Consideră că prin atitudinea părților implicate în acest raport juridic execuțional se aduce atingere art.6 din DECO și art.1 din Primul Protocol anexă la CEDO.

A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate și admiterea cererii de validare poprire.

În apărare intimata-debitoare a solicitat respingerea apelului ca nefondat cu motivarea că și-a îndeplinit atât obligația de a o reintegra pe apelantă cât și obligația de plată a drepturilor salariale.

În apărare a depus la dosar copii ale sentințelor civile pronunțate în litigiile existente între părți.

Intimatul-terț poprit, legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.

Opinia tribunalului cu privire la apelul declarat:

1. Prin sentința civilă nr. 1338/18.06.2010 pronunțată de Tribunalul G., s-a admis contestația formulată de reclamanta C. C. în contradictoriu cu D.G.A.S.P.C. G., s-au anulat deciziile de concediere, pârâta fiind obligată să procedeze la reintegrarea reclamantei și la plata drepturilor salariale cuvenite în perioada 28.08.2009 și până la reintegrare.

Ca urmare, Tribunalul are de verificat dacă debitoarea și-a executat cele două obligații: de reintegrare și de plată a drepturilor salariale.

Prin motivele de apel, creditoarea recunoaște că a primit drepturile salariale calculate până la data de 30.11.2010, iar drepturile pretinse prin prezenta cerere de validare se referă la perioada 30.11._12.

Cu ocazia dezbaterilor, apelanta a recunoscut că a fost reintegrată în muncă la data de 7.12.2010, sens în care a semnat contractul cu nr. 2312 . În opinia sa are cu debitoarea-pârâtă două contracte de muncă, dar a fost salarizată numai pentru contractul cu nr. 2312/07.12.2010. Acesta este motivul pentru care consideră că nu i s-au plătit drepturile salariale pentru contractul inițial încheiat și pentru care există un titlu executor și anume sentința civilă nr. 1338/18.06.2010 pronunțată de Tribunalul G. .

Această interpretare este contrazisă însă de decizia civilă nr. 1367/13.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel G., din considerentele căreia rezultă următoarele:

În aplicarea sentinței civile nr. 1338/18.06.2010 pronunțată de Tribunalul G., intimata-debitoare a emis dispoziția de reintegrare 3444/15.10.2010, anulată însă de Tribunalul G. prin sentința civilă nr. 458/2011 pronunțată de Tribunalul G..

În baza acestei sentințe, angajatorul a emis alte dispoziții de reîncadrare și salarizare, iar părțile au semnat contractul nr. 2312/07.12.2010.

Prin decizia civilă nr. 1367/13.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel G., se reține că reintegrarea presupune reluarea funcției deținute anterior, în baza vechiului contract de muncă și nu e necesară încheierea unui nou contract de muncă. Având calitatea de salariată la data de 07.12.2010 nu este posibil să existe în paralel două contracte individuale de muncă de aceiași natură și între aceleași părți.

În consecință, Curtea a concluzionat că actul nr. 2312/07.12.2010, este un act adițional la contractul de muncă inițial și nicidecum un contract individual de muncă.

Față de aceste considerente, rezultă că s-a decis cu autoritate de lucru judecat că D.G.A.S.P.C. G., a procedat la reintegrarea reclamantei, iar între părți există un singur contract de muncă modificat prin actul adițional nr. 2312/07.12.2010 .

În consecință, susținerea apelantei că între părți există două contracte de muncă, ultimul cu nr. 2312/07.12.2010, este infirmată.

Ca urmare, se constată că obligația de reintegrare a fost îndeplinită.

Reținând că apelanta a recunoscut că și-a primit drepturile salariale cuvenite până la data de 30.11.2010, având în vedere că după această dată a încasat drepturi salariale în modalitatea convenită bilateral prin actul adițional din 07.12.2010, se constată că intimata și-a îndeplinit și obligația de plată a drepturilor salariale datorate ca efect al concedierii nelegale.

Potrivit art. 456 și urm. V.C.proc.civ., pentru validarea popririi, creditorul urmăritor va trebui să facă dovezi corespunzătoare privitoare la existența raportului de creanță dintre el și debitorul poprit și la raportul de creanță dintre debitorul său și terțul poprit.

În cauză, după data de 30.11.2010, apelanta nu poate dovedi existenta vreunei creanțe împotriva debitoarei, motiv pentru care în mod corect instanța de fond a respins cererea de validare poprire. Ca urmare, nu se justifică reformarea sentinței apelate.

2. Față de soluția de respingere pronunțată de instanța de fond, este evident că nu se impunea amendarea terțului poprit, soluția de respingere a acestei cereri, fiind implicită.

Pentru considerente similare, având în vedere că apelanta nu poate dovedi existența vreunei creanțe împotriva debitoarei și față de soluția din prezentul apel, amendarea terțului poprit nu poate fi dispusă.

3. Pentru considerentele expuse, potrivit art.296 C.proc.civ. va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul, promovat de apelanta – creditoare C. C., cu domiciliul în G., ..1, ., în contradictoriu cu intimata – debitoare DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G., cu sediu în G., . B, jud. G., și intimatul – terț poprit ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI G.- ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ, CU SEDIUL ÎN G., ., jud. G., împotriva sentinței civilenr.1016/07.02.2013 pronunțată de Judecătoria G., ca nefondat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2013.

Președinte,

L. B.

Judecător,

D. G. N.

Grefier,

L. Talpes

Red.Jud. L.B./22.01.2014

Tehnored.gref.L.T./23.01.2014

Ex.5 / comunicat 3 ex.

Fond Judecător A. M.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal nr.2949*

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la 04 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. B.

Judecător D. G. N.

Grefier L. T.

Pe rol fiind soluționarea apelului promovat de apelanta – creditoare C. C., cu domiciliul în G., ..1, ..4, ., în contradictoriu cu intimata – debitoare DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G., cu sediu în G., . B, jud. G., și intimatul – terț poprit ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI G.- ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ, CU SEDIUL ÎN G., ., jud. G., împotriva sentinței civilenr.1016/07.02.2013 pronunțată de Judecătoria G..

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelanta – creditoare, lipsă celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că la dosar s-au depus din partea apelantei înscrisuri care au fost comunicate părții adverse, după care;

Tribunalul restituie apelantei – creditoare chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în valoare de 25 de lei, iar apelanta – creditoare depune la dosar chitanță de plată a taxei judiciare de timbru de 2,5 lei.

Apelanta – creditoare invocă nerespectarea dispozițiilor art-289 alin.2 Cod procedură civilă privind obligația intimatei debitoare de a depune la dosar întâmpinare cu 15 zile înaintea termenului de judecată. Solicită decăderea intimatei din dreptul de a depune întâmpinare, a invoca excepții și de a formula probe.

Tribunalul, față de cele invocate de apelantă, având în vedere dispozițiile art.115 și următoarele Cod de procedură civilă, având în vedere că prin întâmpinarea depusă nu s-au invocat excepții și s-au depus câteva acte care s-au comunicat și apelantei, respinge excepția tardivității depunerii întâmpinării formulată de apelantă.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:

Apelanta – contestatoare solicită admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii și în rejudecare admiterea cererii de validare a popririi așa cum a fost formulată. Solicită să se constate faptul că instanța de fond a reținut în mod eronat suma ce se solicita a fi poprită. Nu s-a observat că era vorba de două sume. Instanța de fond în mod eronat a reținut că i s-a achitat suma de 14.651 lei.

Întrebată fiind apelanta – creditoare arată că a fost angajată ca personal contractual, consilier juridic gradul IV înainte de concediere. În data de 7 decembrie 2010 a semnat un contract individual de muncă cu numărul_ conform căruia a fost reintegrată ca personal contractual, consilier juridic gradul I. Când s-a încheiat cel de-al doilea contract era în ființă contractul încheiat în 2006 care nu a încetat niciodată. Mai arată că a fost reintegrată consilier gradul I în virtutea legii și există diferență de salariu între cele două încadrări, salariul ca urmare a reintegrării e mai mare.

Apelanta – creditoare arată că potrivit art.35 din Codul muncii există posibilitatea încheierii a două contracte individuale de muncă cu același angajator în același timp. Solicită drepturi salariale conform primului contract individual de muncă.

În timp ce apelanta pune concluzii pe fond în instanță se prezintă pentru intimata DGASPC G. consilier juridic A. D..

Reprezentantul intimatei arată că nu suntem în situația a două contracte individuale de muncă, Curtea de Apel G. a tranșat această problemă, cel din decembrie reprezintă un act adițional la contractul individual de muncă, toate elementele definitoriii ale contractului individual de muncă sunt scoase. Solicită să se constate că există un singur contract individual de muncă iar apelanta și-a încasat toate drepturile salariale și cele datorate până la 3 decembrie și după modificarea intervenită din 7 decembrie . La reîncadrare i s-au plătit toate drepturile salariale. Solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond, apreciind că nu se impune validarea propriii.

Apelanta depune la dosar practica instituției care se comunică în copie reprezentantului intimatei. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru deliberare,

DISPUNE

Amână pronunțarea cauzei la data de 09.12.2013.

.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.12.2013.