Obligaţie de a face. Sentința nr. 2245/2013. Tribunalul GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2245/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 29-11-2013 în dosarul nr. 2169/121/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
SENTINȚA CIVILA Nr. 2245/2013
Ședința publică de la 29 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Asistent Judiciar A. B.
Asistent Judiciar C. I.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant C. M. și pe pârât C. M. STIINTELE NATURII G., având ca obiect obligație de a face .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.11.2013 când Tribunalul, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 29.11.2013.
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de muncă de față:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului G., sub nr._ la data de 01.03.2013, reclamanta C. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. M. de Științele Naturii G. obligarea acestuia la plata sporului de 15% pentru titlul științific de doctor în biologie, aplicat la salariul de bază începând cu data de 07.11.2012 și în continuare.
Motivându-și în fapt cererea, a arătata că prin Ord.MECTSS 6149/2012 a primit titlul de doctor în biologie sens în care potrivit dispozițiilor legale ar trebui să beneficieze de sporul de 15% de doctor în științe conform art.3 și art.30 din L.330/2009 sporul ar trebui să fie inclus în salariul de bază, respectiv la nivelul încadrării lunare corespunzătoare lunii decembrie 2009.
De asemenea a apreciat că este discriminată în raport cu alți salariați care beneficiază de spor deoarece au dobândit titlul anterior intrării în vigoare a L.330/2009.
Învederează că potrivit Deciziei 21/2008 a ICCJ, Deciziei 6/2007 și 26/2002 a CEDO în lipsa unei justificări legitime, obiective și rezonabile astfel de diferențe de tratament juridic în situații analoage aplicate unor subiecte de drept induce o stare de discriminare.
În drept, au fost invocate dispozițiile L.330/2009, OUG 1/2010, decizia 6/2007 și 26/2002 a CEDO.
A depus la dosar în susținere o . acte și înscrisuri.
Legal citat, pârâtul, în termen legal a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței funcționale și materiale a Secției de contencios administrativ a Tribunalului G., motivat de faptul că reclamanta este personal contractual plătit din fonduri publice iar cererea este întemeiată în baza L.330/2009.
A invocat și excepția inadmisibilității cererii dat fiind faptul că nu s-a efectuat procedura administrativă prealabilă.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că titlul de doctor în biologie a fost obținut de reclamantă la data de 07.11.2012 ulterior intrării în vigoare a L.330/2009 care nu mai prevede acordarea acestuia personalului bugetar.
Mai arată că prin L.284/2010 și L.285/2010 sporul de doctorat a fost eliminat din grilele de salarizare.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Consiliului Județului G. deoarece are calitatea de ordonator principal de credite potrivit art.25 din L.311/2003 și art.6 din L.284/2010 și gestionează sistemul de salarizare al unității pârâte sens în care trebuie să fie obligată la asigurarea fondurilor necesare plății pretențiilor reclamantei.
În drept, a invocate dispozițiile art. 72 și urm. din C.pr.civ.
Legal citat, chematul în garanție C. Județului G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece, nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanții și nu gestionează resursele umane ale pârâtului Complexului M. Științele Naturii.
În drept, au fost invocate dispozițiile din C.pr.civ.
Cauza a fost transpusă pe rolul Secției civile I a Tribunalului G..
Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Față de dispozițiile art. 248 N.C.prc.civ., instanța urmează a analiza cu prioritate excepția inadmisibilității cererii.
Instanța constată că aceasta se referă la un gen de acțiune care nu poate fi promovată în justiție, dreptul pretins încălcat neregăsindu-și ocrotire în sfera juridicului și care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze. Analizând prezenta cerere, instanța constată că nu se încadrează în această categorie.
Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 330/2009 se reține că soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competența ordonatorilor de credite, că această contestație poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite, care va fi soluționată în termen de 10 zile. Împotriva măsurilor dispuse persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației.
În cauza de față se reține că, pârâtul, începând cu data de 01.01.2010 a procedat la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei, însă nu a dovedit prin nici un mijloc de probă faptul că a comunicat acesteia decizia prin care au fost stabilite drepturile salariale în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 330/2009.
Astfel, reclamanta nu este ținută de respectarea procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile sus arătate, așa încât excepția inadmisibilității va fi respinsă ca nefondată.
Consiliului Județului G. are calitatea de ordonator principal de credite potrivit art.25 din L.311/2003 și art.6 din L.284/2010 și gestionează sistemul de salarizare al unității pârâte sens în care instanța constată că are calitate procesuală pasivă.
Faptul că acesta este ordonator de credite îi conferă și calitate procesuală, întrucât are obligația de a dispune de toate măsurile ce se impun pentru a asigura în bugete creditele necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titlurile executorii, obligație impusă de OG nr. 22/2002.
În consecință, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C. Județean va fi respinsă.
Pe fondul cauzei instanța reține că prin Ord.MECTSS 6149/07.11.2012 reclamanta a primit titlul de doctor în biologie.(filele 10-12)
Potrivit art.3 și art.30 din L.330/2009 sporul solicitat ar trebui să fie inclus în salariul de bază, respectiv la nivelul încadrării lunare corespunzătoare lunii decembrie 2009 doar în privința celor care au beneficiat de el anterior acestei date ca măsură de menținere a nivelului de încadrare salarială raportată la luna decembrie 2009.
În speță nu sunt aplicabile dispozițiile Deciziei 21/2008 a ICCJ, Deciziei 6/2007 și 26/2002 a CEDO în referire la lipsa unei justificări legitime, obiective și rezonabile deoarece ulterior practica CEDO( decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 6 decembrie 2011 în cauzele F. Mihăies împotriva României -cererea nr._/11- si A. G. Sentes împotriva României -cererea nr._/11 )a reevaluat și a stabilit că:
Statul nu e obligat să păstreze cuantumul salariului. Dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum. Nu este suficient ca un reclamant să invoce existența unei „contestații reale” sau a unei „plângeri credibile”.
Statul decide beneficiile. Revine statului să stabilească, de o manieră discreționară, ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare.
Statul respectă legile în vigoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare.
Salariul nu este un bun deținut de titular. În mod similar, un reclamant poate invoca o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor sale, în ce privește salariile, atunci când a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească dreptul la o creanță suficient de bine determinată împotriva statului pentru a fi exigibilă. Având în vedere aceste considerente, cu dificultate petenta ar putea argumenta existența unui “bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție.
Referitor la încălcarea disp. art. 14 din Convenția privind interzicerea discriminării practica judiciară a stabilit că neacordarea anumitor sporuri către personalul contractual din sectorul bugetar nu poate fi considerată discriminare, în sensul prevăzut de textul legal mai sus invocat, în acest context fiind și practica CECDO care a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoge comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Este evident că pentru a analiza și a aprecia existența discriminării, situația reclamantei trebuie analizată în raport cu alte persoane aflate în aceiași situație comparabilă, dar care au fost tratate în mod diferit, respectiv cu persoane din aceeași ramură a sectorului bugetar, în limita aplicării legii. Ori, petenta nu a făcut dovada că în cadrul ramurii de bugetari din care face parte, există categorii de persoane care beneficiază de acest spor.
În speță titlul de doctor în biologie a fost obținut de reclamantă la data de 07.11.2012 ulterior intrării în vigoare a L.330/2009 care nu mai prevede acordarea acestuia personalului bugetar.
Ulterior prin L.284/2010 și L.285/2010 sporul de doctorat a fost eliminat din grilele de salarizare.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean G., pe cale de consecință aceasta va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județului G. ca fiind nefondate.
Respinge acțiunea declarată de reclamant C. M. domiciliată în G., ., .. 41 și pe pârât C. M. STIINTELE NATURII G., cu sediul în G., . Siret nr. 6A, având ca obiect obligație de a face ,ca fiind nefondată.
Respinge cererea de chemare în garanție.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul G..
Pronunțată în ședința publică din data de 29.11.2013.
PREȘEDINTE,ASISTENȚI JUDICIARI,
M. MuscăIancu C. – A. B.
GREFIER,
L. C.
Red.I.C.
CL/4 ex.
23.12.2013
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1117/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 274/2013. Tribunalul GALAŢI → |
---|