Cereri. Încheierea nr. 24/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 24/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 5427/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Încheiere
Ședința publică de la 24.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. D. B.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de reclamanții . - G., ., nr. 3A, Cod postal_, J. G., . G. - G., ., nr. 3A, Cod postal_, J. G., P. G. - G., ., ._, J. G., în contradictoriu cu pârâții . G. - G., .. 3, Cod postal_, J. G., I. C. - ADMINISTRATOR AL . G. - G., .. 3, Cod postal_, J. G., H. P. - G., T., nr. 292, Cod postal_, J. G..
La apelul nominal au răspuns reclamantul P. G., prezent pen tru pârâta . consilier juridic M. M., prezent apărătorul pârâților I. C. și H. P. avocat L. P., prezenți martorii B. C. A. și L. T..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,, după care:
Reclamantul P. G. apreciază că doamna consilier M. M. nu poate răspunde în cauză deoarece este incompatibilă.
Reprezentantul pârâtei doamna consilier juridic M. M. depune la dosar dovada faptului că este angajata pârâtei ..
Reclamantul revine asupra incompatibilității invocate.
Se procedează la audierea martorilor B. C. A. și L. T., cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond:
Reclamantul P. G. solicită să se aibă în vedere faptul că a depus la dosar înscrisuri cu care a făcut dovada faptului că a suferit fizic și moral, că a fost dat la ziar și la televiziune și că a suferit un prejudiciu de imagine. Solicită obligarea pârâților la plata daunelor solicitate prin cererea principală și prin cererea conexă.
Reprezentantul . depune la dosar înscrisuri care se comunică în copie reclamantului. Apreciază că necesitatea administrării probei cu aceste înscrisuri reiese in dezbateri deoarece dorește să dovedească faptul că reclamantul nu e creditor al HORTIGAL.
Tribunalul repune cauza pe rol și constată că pârâta . depune la dosar înscrisuri, încuviințează proba cu aceste înscrisuri având în vedere că nevoia administrării acestora reiese din dezbateri.
Apărătorul pârâților, avocat L. P. solicită respingerea acțiunilor. Solicită să se constate că reclamantul era bolnav încă din 2002 conform actelor depuse la dosar. Arată că va depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul . consilier juridic M. M. solicită respingerea cererii principale și a cererii conexe. Solicită să se constate că afecțiunile reclamantului sunt din anii 2002, 2003 așa cum rezultă din actele medicale depuse. Arată că martorii audiați nu au fost obiectivi. Solicită respingerea cererilor ca nefondate.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 29.04.2015.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.04.2015.
Președinte, Grefier,
N. D. ButnaruLuminița T.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Încheiere
Ședința publică de la 29.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. D. B.
Grefier L. T.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 14.05.2015.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.04.2015.
Președinte, Grefier,
N. D. ButnaruLuminița T.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal-2949
SENTINȚA CIVILĂ NR.601/2015
Ședința publică de la 14.05.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. D. B.
Grefier L. T.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanții . - G., ., nr. 3A, Cod postal_, J. G., . G. - G., ., nr. 3A, Cod postal_, J. G., P. G. - G., ., ._, J. G., în contradictoriu cu pârâții . G. - G., .. 3, Cod postal_, J. G., I. C. - ADMINISTRATOR AL ., .. 3, Cod postal_, J. G., H. P. - G., T., nr. 292, Cod postal_, J. G..
Din actele și lucrările dosarului, precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 24.04.2015, care face parte integrantă din prezenta, Tribunalul în urma deliberării avute la data de 14.05.2015, a pronunțat următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G., secția I civilă, sub nr._ la data de 09.07.2013 reclamantele ., . G., ambele reprezentate de P. G., au formulat cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâții . G. și I. C., administratorul acestei societăți, solicitând obligarea primei pârâte . G. la plata sumei de 3.200.000 lei și a pârâtului I. C. la plata sumei de 2.200.000 lei, cu titlu de reparație pentru prejudiciul de imagine ce le-a fost adus, conform art. 1349, 1357, 1358, 1359 NCC, precum și în conformitate cu disp. art. 30 al. 6, art. 31 al.4 ,5 din Constituția României.
A solicitat ca pârâta . G. să-și retracteze și să-și ceară scuze în mod public într-un ziar de largă răspândire din localitate pentru necazurile pe care le-a creat reclamantelor în legătură cu afirmațiile nedovedite, jignitoare și calomnioase ce au adus atingere imaginii societăților reclamante.
A solicitat să fie făcută aplicarea disp. art. 253 lit. b din Codul civil pentru evitarea unor situații similare în viitor.
În motivarea cererii formulate au arătat că pârâții nu au respectat cu buna credință și au comis un abuz de drept, chemând în judecată . P. P. SRL și pe P. G., solicitând daune morale de 180.000 lei, 60.000 lei pentru fiecare în parte. A precizat că respectiva cauză a format dosarul nr._ . Pârâta . a formulat acțiunea și a continuat să formuleze apeluri și recursuri privind reclamantele și reprezentantul său legal, ceea ce a făcut ca ani de zile să fie pe listele de procese ale instanțelor din G. și ale Înaltei Curți de Casație și justiție, aducând atingere imaginii societăților reclamante și reprezentantului acestora, aducând atingere onoarei și reputației acestor persoane juridice.
A apreciat că din descrierea situației din acțiunea ce a format obiectul dosarului_ cât și din apel și recurs se observă reaua credință de a defăima reclamantele și reprezentantul acestora, direct sau indirect, tribunalul constatând reaua credință prin pronunțarea sentinței civile 3002/30.10.2008 prin care a respins acțiunea ca nefondată. Pârâta . trebuia să cunoască faptul că prin hotărârea pronunțată de Tribunal nu s-a lăsat nici un dubiu asupra legalității soluției pronunțate, nejustificându-se atacarea cu apel a respectivei sentințe. A arătat că apelul formulat de pârâta . împotriva sentinței civile a format dosarul nr._ iar în ședințele de judecată de la Curtea de apel G. . C. au defăimat și știrbit onoare și reputația reclamantelor prin persoanele care le-au apărat cât și prin înscrisurile depuse, tergiversând procesul în mod voit cu scopul de a defăima reclamantele și pe reprezentantul acestora în fața tuturor persoanelor care erau în sală. Curtea de Apel și-a dat seama de reaua credință a . și în consecință a respins apelul dar dorind să le șicaneze și să aducă atingere reputației, onoarei celor două persoane juridice și contrar bunului simț a formulat recurs, în recurs fiind defăimați în fel și chip. A precizat că recursul a fost respins prin Decizia 4430/16.12.2010 a ICCJ.
Au solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâții . G. și I. C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca nefondate.
Au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție respinsă prin încheierea de ședință pronunțată la 20.02.2014.
Au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. C. apreciind că nu rezultă din cererea de chemare în judecată în ce constă vinovăția acestuia, fapta ilicită și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.
Pe fondul litigiului a arătat că dispozițiile noului cod civil, invocate de către reclamante nu sunt aplicabile, pentru anul 2008 fiind aplicabile disp. Codului civil de la 1864.
A arătat că în considerentele sentinței civile nr. 1301/30.01.2008 instanța a reținut că reclamantele din prezenta cauză au formulat o cerere reconvențională prin care au solicitat daune morale de 200 milioane rol iar reclamantele au formulat cererea privind repararea prejudiciului de imagine după 5 ani, dreptul la acțiune fiind prescris.
Au arătat că prin cererea de chemare în judecată cât și în cererile de apel și recurs ce au format dosarul_ au sesizat instanțele cu privire la faptul că reclamantele au formulat fel de fel de cereri cu scopul vădit de a tărăgăna dosarul 1301/LJ/2001, devenit dosarul_, în dosarul de faliment al . în alte dosare.
Au arătat că exercitarea căilor de atac respinse nu înseamnă calomnierea reclamantelor iar acestea nu au arătat care sunt aceste afirmații jignitoare și calomnioase care au adus atingere imaginii acestora.
A apreciat că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, nefiind precizată fapta ilicită, nefiind dovedit prejudiciul, nici legătura de cauzalitate și nici vinovăția, precizând că acțiunea în justiție pentru daune morale din dosarul_ și căile de atac au fost exercitate în li mita dreptului constituțional pe care îl are fiecare persoană de a-și apăra interesele patrimoniale și drepturile personale.
A solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate disp. art. 115 – 118 cod procedură civilă de la 1865 și art. 205 NCPC.
A solicitat proba cu înscrisuri.
A solicitat judecata și în lipsă.
Reclamantele au formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției prescripției extinctive întrucât decizia ICCJ le-a fost comunicată la 09.03.2011.
Prin încheierea de ședință pronunțată la 20.02.2014 a fost respinsă ca nefondată excepția prescripției extinctive și a fost unită cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G., secția I civilă, sub nr._ la data de 09.07.2013 reclamantul P. G. a solicitat obligarea pârâtului Herascu P. la plata sumei de 4.400.000 lei reprezentând reparație patrimonială pentru prejudiciul de imagine ce i-a fost adus. A solicitat ca . G. să își retracteze și să își ceară public scuze într-un ziar de largă răspândire din localitatea pentru necazurile create în legătură cu afirmațiile nedovedite, jignitoare și calomnioase ce au adus atingere imaginii sale, solicitând și aplicarea art. 235 lit. b din codul civil pentru evitarea unor situații similare în viitor.
În motivarea cererii formulate a arătat că pârâtul nu a respectat buna credință și a comis un abuz de drept, încălcând disp. art. 15 NCC. a arătat că pârâtul în calitate de acționar majoritar la . G. a exercitat împotriva reclamantului inițierea mai multor procese atât ca persoană fizică cât și în calitate de acționar majoritar la . și . precum și în calitate de acționar la . imaginea reclamantului, aducând atingere imaginii sale, onorarei și reputației, lovind în demnitatea sa de om. A arătat că din cauza acțiunilor împotriva sa și a societăților pe care le conduce pârâtul i-a cauzat 3 accidente vasculare cerebrale, diabet, dependență de insulină și a devenit cardiac.
În motivarea cererii formulate a arătat că pârâtul l-a chemat în judecată pe reclamant și pe societățile comerciale unde este administrator . și . G., cerându-i să plătească 180.000 lei, fiecare câte 60.000 lei.
Procesul a format dosarul _ și s-a terminat în anul 2009 și, deși pârâtului i s-a respins acțiunea a formulat apel care a fost respins, în timpul acestui proces de lungă durată reclamantul îmbolnăvindu-se de bolile menționate și ulterior a devenit dependent de insulină.
A precizat că pârâtul, în calitate de acționar majoritar la . a chemat în judecată societățile administrate de reclamant, . și . G., solicitând în solidar suma de 180.000 lei, daune morale, dosar înregistrat sub numărul _ .
A arătat că procesele s-au desfășurat pe parcursul a 3 ani.
A reiterat reclamantul cele precizate în cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ .
A apreciat reclamantul că pârâtul nu s-a conformat legilor țării dând dovadă de rea credință întrucât acțiunile promovate de reclamant și societățile sale în justiție nu pot fi apreciate prin ele însele ca fiind de natură să conducă la discreditarea pârâtului și a M. . imaginii acestora de către reclamant și societățile sale.
A apreciat că pârâtul și . nu aveau voie să îl dea în judecată pe reclamant și societățile sale.
A arătat că în timpul judecării dosarului_ s-a îmbolnăvit și mai tare de diabet și a suferit accidente vasculare cerebrale.
A arătat că în dosarul_ a solicitat interogatoriul pârâtului I. C. iar pentru întrebările 6 și 18 . a cărui acționar majoritar este pârâtul a dat în judecată . . și pe reclamant personal, cauza fiind înregistrată sub nr. _ al judecătoria G., cauza fiind suspendată până la soluționarea dosarului_ . Sa arătat că fiind dat în judecată pentru cele două întrebări la interogatoriu, justificate, reclamantul a fost predispus la îmbolnăvire de bolile menționate în certificatele medicale. Pârâtul, în calitate de acționar majoritar, avea obligația să nu îl tracaseze pe reclamant prin formularea acestei acțiuni.
A arătat că ., al cărui acționar majoritar este tatăl pârâtului, pârâtul fiind mandatar împuternicit, a dat în judecată . al cărui administrator este reclamantul, fiind înregistrat dosarul _, fiind solicitate daune morale de 20.000 lei, cauza judecându-se 3 ani prin sentința civilă 1016/08.02.2008 rămasă definitivă prin Decizia Tribunalului G., acțiunea fiind respinsă
A mai arătat că . cărui acționar este H. P., în mod nelegal a cumpărat de la Finanțele Publice G. o creanță a . în sumă de 12.000 lei, cu scopul de a formula cerere de intrare în insolvență a ., pentru a elimina societatea și pe reclamant din dosarul de faliment a . unde . și acționară iar reclamantul și familia sa sunt acționari, cauza fiind judecata în dosarul 91/LJ/2005. A precizat că în timpul judecării cauzei .-a defăimat prin publicare la Televiziunea G., unde pârât era P. F., cât și la Monitorul de G., al cărui patron este pârâtul a unui anunț privind invitarea creditorilor . declarația de creanță în dosarul 91/LJ/2005 al tribunalului G..
Prin sentința 274/24.06.2005 a Tribunalului G. a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciar și a admis contestația formulată de . . acționar este pârâtul împreună cu H. A., declarând recurs, care a fost respins.
A arătat că prin toate aceste procese numele reclamantului a fost blamat de pârât în fața tuturor celor care au luat parte la cele 5 procese. Aducându-se atingere imaginii și onoarei reclamantului și a familiei sale, producându-i-se bolile care s-au agravat.
În drept au fost invocate disp. art. 30 al. 6, art. 31 al. 4, 5 Constituția României, art. 10 din convenția europeană a dreptului Omului, art. 252 și urm . NCC, art. 1349, 1357, 1358, 1359 NCC.
A solicitat admiterea probei cu înscrisuri.
Pârâții . și Herascu P. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, precum și lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Herascu P. și . la ultima excepție arătând că nu se precizează în cererea de chemare în judecată în ce constă vinovăția, fapta ilicită și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, arătând că pârâtul Herascu P. a avut calitatea de reclamant doar în dosarul_, în celelalte dosare neavând calitate procesuală activă.
Pe fond au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătându-se că nu din cauza proceselor s-a îmbolnăvit reclamantul, că cerere de chemare în judecată formulată în dosarul_ a fost motivată prin aceea că reclamantul din prezenta cauză, în nume personal dar și în calitate de conducător a . . a abuzat de calitatea de creditor al HORTIGAL și a promovat mai multe acțiuni cu dorința de a aduce prejudicii morale pârâtului și societăților din grupul .> Au făcut referire la fiecare dosar menționat de reclamant în cererea de chemare în judecată, apreciind că nu s-a adus nici o atingere imaginii reclamantului, procedurile fiind legale și menționând că reclamantul nu a indicat în ce constau afirmațiile jignitoare și calomnioase care au adus atingere imaginii acestuia, cu atât mai mult cu cât nu a avut calitate procesuală pasivă în dosarele 91/LJ/2005 și 2506/2005. Au apreciat că nu s-a precizat în ce consta fapta ilicită a pârâților, nu a fost dovedit prejudiciul, nefiind dovedită nici legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul.
Cu privire la aplicarea disp. art. 253 lit. b din codul civil au arătat că nimeni nu poate interzice unui justițiabil să promoveze o acțiune în instanță în apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.
Au solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate disp. art. 115 – 118 C. de la 1865 și art. 205 NCPC.
Au depus înscrisuri (f. 61-70).
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din 20.02.2014 a fost respinsă excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, fiind unită cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Prin încheierea de ședință din 28.03.2014 pronunțată în acest dosar a fost admisă proba cu martori pentru reclamant.
Prin încheierea de ședință din data de 28.03.2014 pronunțată în dosarul cu nr._ a fost admisă excepția conexității dintre cele două cauze și s-a dispus conexarea dosarului_ la dosarul_ .
După conexare, la termenul de judecată din ..
Instanța a administrat proba cu înscrisuri precum și proba testimonială, prin audierea martorilor B. C. A. și L. T. (f. 13-14 vol. 2).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Sub un prim aspect instanța, cu privire la excepțiile invocate prin întâmpinările depuse de pârâți în cele doua dosare conexate, reține că excepția lipsei calității procesuale pasive este motivată prin absența elementelor răspunderii civile delictuale, deci reprezintă o apărare de fond.
Analiza elementelor răspunderii civile delictuale implică o analiză nu a calității procesuale pasive ci o analiză asupra fondului litigiului. Reține că prin întâmpinarea depusă în dosarul nr._ pârâții nu au invocat lipsa calității procesuale active a reclamantului P. G., unită cu fondul prin încheierea din 20.02.2014.
Cu privire la dispozițiile legale aplicabile cauzei, reclamantul a invocat dispozițiile noului cod civil, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Potrivit disp. art. 3 din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil actele sau faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz a săvârșirii ori producerii lor.
Conform art. 103 din Legea nr. 71/2011, răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii (răspunderea civilă delictuală) este guvernată de legea în vigoare în momentul săvârșirii faptei ilicite („obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor”).
Reclamantele . . au invocat împotriva pârâților . C. faptul că au formulat cererea de chemare în judecată ce a format dosarul cu nr._ și au exercitat căile de atac ale apelului și recursului împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond și de apel în acest dosar.
Cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului G. a fost soluționată irevocabil prin Decizia nr. 4430/16.12.2010 (f. 36-39), deci toate faptele considerate de către reclamante ca reprezentând fapte ilicite s-au produs anterior intrării în vigoare a noului cod civil.
Reclamantul P. G., în cererea conexă a invocat împotriva pârâților actele de procedură realizate de aceștia în aceeași cauză_, precum și în cauzele înregistrate sub nr._ pe rolul Judecătoriei G. (soluționată prin sentința civilă nr. 1551/26.02.2008 f. 16-19 dos._ ), sub nr. _ pe rolul judecătoriei G. despre care s-a precizat în cererea de chemare în judecată că a fost suspendată judecata la 18.01.2008, sub nr. _ al Judecătoriei G. (soluționată prin sentința civilă 1016/08.02.2008 f.37-39 dos._ ), sub nr. 91/LJ/2005 pe rolul tribunalului G. (soluționată irevocabil prin decizia civilă nr. 2381/22.11.2005 a Curții de apel G. pronunțată în dosarul nr. 2506/C+MF/2005 f. 44-46 dos._ ).
Rezultă așadar că actele de procedură apreciate de către reclamanți ca reprezentând fapte ilicite, prin exercitarea cu rea credință a dreptului de a formula cereri în fața instanței trebuiesc analizate din perspectiva dispozițiilor codului civil anterior.
Potrivit disp. art. 998 C.Civil anterior, „ orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, art. 999 C.civil indicând condițiile subiective ale răspunderii civile delictuale „“omul este responsabil nu numai pentru prejudicial ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat din neglijenta sau imprudenta sa.”
Potrivit art. 998-999 și 1000 C.civ. pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a autorului unei fapte ilicite se cer a fi îndeplinite următoarele condiții, condiții care se cer a fi întrunite cumulative:
- existenta unui prejudiciu – prejudiciu care poate fi material sau moral -;
- existenta unei fapte ilicite;
- existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
- existenta vinovăției (vinei) celui care a cauzat prejudiciu, constând in intenția, neglijenta sau imprudenta celui care a acționat
Instanța reține că între părți au existat numeroase litigii civile, pornind de la dosarul nr. 1301/LJ/2001 al Tribunalului G., având ca obiect procedura de lichidare a . la care reclamanții sunt acționari și creditori.
În dosarul înregistrat sub nr._ reclamantele, societăți comerciale, au apreciat că li s-a știrbit onoarea și reputația prin cererea de chemare în judecată formulată în cauza_ al Tribunalului G. precum și prin exercitarea căilor de atac.
În această cauză reclamanta . G. a chemat în judecată pe pârâții .; . G. și P. G. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 60.000 lei fiecare cu titlu de daune morale.
În motivarea cererii se arată . P. P. SA și P. G. personal, sunt creditori sau acționari la . aflată în lichidare judiciară, și că, uzând și abuzând de aceste calități au formulat și continuă să formuleze acțiuni, apeluri, recursuri ce privesc ., ceea ce face ca reclamanta să fie permanent pe listele de procese ale instanțelor gălățene și nu numai.
A apreciat reclamanta că datorită acestor acțiuni s-a adus atingere imaginii societății, a onoarei și reputației sale.
A susținut că, din descrierea situațiilor de fapt și de drept al fiecărui litigiu creat de pârâți se poate observa cu ușurință reaua-credință a acestora de a defăima, direct sau indirect, societatea reclamantă.
A arătat că, pentru motive diferite, . și . formulat cereri către judecătorul sindic al . schimbarea lichidatorului judiciar al acesteia, iar prin încheierea din data de 01.07.2005 a fost înlocuit lichidatorul în cauză.
Prin abuz de drept și fără temei legal, . . au declarat recurs ce a fost respins prin decizia nr. 226/R din 07.03.2006 al Curții de Apel G..
Împotriva acestei decizii . formulat cerere de revizuire, ce a fost anulată ca netimbrată, fapt apreciat de reclamantă ca fiind o bătaie de joc la adresa acesteia.
A susținut că abuzurile nu au încetat, în sensul că .-a adresat I.C.C.J. cu o cerere de strămutare a dosarului nr. 1301/LJ/2001 al Tribunalului G., cerere ce a fost respinsă, I.C.C.J. reținând că nu există motive de bănuială legitimă.
A mai susținut reclamanta că dorința pârâților de a șicana și discredita . rezultă în mod clar din încheierea din 09.05.2006 pronunțată de Tribunalul G., în dosar nr. 1301/LJ/2001 din conținutul căreia se desprinde adevăratul scop: în calitate de creditor nu vrea să primească banii, dorește să rămână creditor până la sfârșitul procedurii.
În dosarul cu nr. _ reclamantul P. G. a susținut că din cauza acțiunilor formulate în fața instanței în dosarele mai sus menționate s-a îmbolnăvit de diabet, a suferit 3 accidente vasculare cerebrale, a devenit dependent de insulină și a devenit cardiac.
În dosarul nr. nr._ al judecătoriei G. prin cererea formulată de reclamantul Herascu P. în contradictoriu cu pârâții P. G., . și .- G. s-a solicitat obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 60.000lei RON fiecare, cu titlu de daune morale, în motivarea cererii arătându-se că pârâtul P. G. personal și prin intermediul celorlalte două pârâte a introdus mai multe acțiuni în instanță împotriva societăților grupului Galmopan SA G., unde reclamantul este acționar majoritar, acțiuni care au produs grave prejudicii acestor firme, cât și reclamantului. A apreciat că acțiunile introduse au fost introduse în scop de șicană. Astfel, . și . au solicitat schimbarea lichidatorului judiciar, iar ducă ce acțiunea a fost admisă, au introdus recurs, cu motivație contrară susținerilor inițiale. Recursul a fost respins ca nefondat. Pârâții nu s-au oprit aici, ci au formulat cerere de revizuire, cerere care a fost respinsă ca netimbrată. Obiectul pretențiilor reclamantului l-a constituie prejudiciul moral adus prin afirmațiile făcute în cerere de strămutare a cauzei făcute de . I.C.C.J. a dosarului nr. 1301/LJ/2001 pe motiv de bănuială legitimă. Sesizarea a fost respinsă, dar reclamantul se simte jignit de afirmațiile făcute în cerere: „Clanul H.”, care este înlocuită cu sintagma „insistențele familiei Herascu”, altă afirmație jignitoare: „ca urmare a intervențiilor și a influenței pe care . G. o are asupra lui P. P...”
În privința dosarul cu nr._ reclamantul a depus doar încheierea de suspendare a Judecății (f. 43 dos._ ).
În dosarul cu nr._ al Judecătoriei G. reclamanta . solicitat obligarea pârâtei S.C. P. P. SA, la plata sumei de 20.000lei RON reprezentând daune morale. În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta a acționat-o în judecată anterior pe reclamantă la Judecătoria G., deoarece reclamanta a încheiat o convenție cu D.G.F.P.G. cu privire la preluarea unei datorii a a .. Această acțiune era nefondată, având în vedere că pârâta nu avea nici dreptul, nici nu pretindea un drept, nu justifica un interes legitim și nu avea calitate procesuală activă. Apreciază că acțiunea pârâtei a fost șicanatorie, iar pârâta și-a dat seama de acesta și într-un final a renunțat la judecată. Cu toate acestea a introdus o acțiune identică la Tribunalul G., care a fost respinsă pe lipsă calitate procesuală activă, pârâta formulând în continuare apel. Reclamanta a apreciat că i-au fost aduse grave prejudicii de imagine deoarece în mod nejustificat a apărut pe lista proceselor în litigiu. A apreciat că pentru această situație pârâta trebuie obligată la plata către reclamantă de daune morale.
În dosarul cu nr. 91/LJ/2005 al tribunalului G. obiectul judecății l-a constituit cererea formulată de ., în calitate de creditoare, împotriva ., în calitate de debitoare, prin care se solicita declanșarea procedurii de reorganizare judiciară și faliment precum și contestația formulată de către debitoare împotriva acestei cereri.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că între părți au fost purtate și alte litigii, civile sau penale, inițiate atât de către reclamanți cât și de către pârâți.
Dreptul de liber acces la justiție este unul din drepturile fundamentale ale omului, reglementat ca atare atât de dreptul constituțional român cât și de reglementările internaționale, la care România a aderat.
Este de observat că părțile în litigiu se acuză reciproc de exercitarea abuzivă a drepturilor procesual civile.
Pentru a se putea reține răspunderea civilă delictuală, existența unei fapte ilicite constând în abuzul de drept procesual invocat, nu este suficient ca cererea formulată să fi fost respinsă.
Abuzul de drept procesual nu era reglementat de vechiul cod civil, ci de codul de procedură anterior, care la art. 723 reglementa că drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege precum și că partea care folosește aceste drepturi în chip abuziv răspunde pentru pagubele pricinuite. Întrucât procesele purtate între părți au fost guvernate de aceste dispoziții, norma prevăzută de art. 723 C. anterior reprezintă o normă de drept substanțial la care instanța trebuie să se raporteze.
Abuzul de drept procesual presupune exercitarea in alte scopuri decât cel in vederea căruia acesta a fost recunoscut de lege a unui drept procesual. Sunt astfel de drepturi: dreptul de a adresa cereri instanței (care la rândul sau are un conținut complex alcătuit din mai multe drepturi, cum ar fi: dreptul de a introduce cererea de chemare in judecata, dreptul de a solicita probe in dovedirea pretențiilor sau a apararilor), dreptul de a participa la judecata pricinii, dreptul la apărare, dreptul de a îndeplini actele de procedura personal sau prin mandatar, dreptul de a recuza pe judecători, procurori, grefieri sau magistrații asistenți, experți, interpreți, traducători, dreptul de a dispune de soarta procesului, dreptul de a solicita cheltuieli de judecata, dreptul de a exercita căile de atac, dreptul de a cere executarea silita.
Abuzul de drept procesual presupune așadar întrunirea a doua elemente: unul obiectiv, constând in exercitarea dreptului procesual in alte scopuri decât cel in vederea căruia acesta a fost recunoscut de lege si unul subiectiv, reaua credința a titularului dreptului procesual.
Abuzul drepturilor procesuale trebuie înțeles in sensul exercitării drepturilor procesuale de către părți pentru a atinge obiective care nu corespund soluționării juste si cu celeritate a cauzelor.
Pentru a exista abuz de drept, dreptul procesual trebuie folosit cu rea - credință.
Faptul ca o parte exercita căile de atac, iar instanța găsește cererile nefondate nu constituie o dovada ca partea a săvârșit un abuz de drept.
Instanța mai reține că reclamantul P. G., formulând acțiunea civilă împotriva pârâtului H. P., nu a dovedit care este legătura dintre acesta și . din dosarului_, cererea de chemare în judecată fiind semnată de directorul general R. Doruleț(f. 35-36 vol. 1) și nici legătura dintre acest pârât și . formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței în dosarul cu nr. 91/LJ/2005 al tribunalului G..
Cu privire la prejudiciul suferit de către reclamanți ca urmare a exercitării drepturilor procedurale de către pârâți instanța reține că martorii audiați în cauză, B. C. A. și L. T., au afirmat că societatea . o pagubă materială prin acțiunile promovate în instanță de către pârâți, apreciind că pierderea unor contracte ar reprezenta în același timp și o daună morală . Martorul B. C. a arătat că reclamantului P. G. i s-a făcut rău aflând că este solicitată insolvența . acest lucru s-a întâmplat ulterior anului 2004, în anul 2006, 2007, apoi revenind și apreciind că era anul 2005. Martorul L. T. a arătat că reclamantul P. G. a suferit o comoție cerebrală în anul 2002, 2003, 2004, iar în 2009 a făcut diabet. În același timp a mai arătat că reclamantul persoană fizică s-a îmbolnăvit în anii 2002, 2003, 2004, 2009(f. 13-14 dosar).
Instanța reține din înscrisurile medicale depuse că în anul 2002 - 2003 reclamantul P. G. era deja diagnosticat cu accident vascular cerebral și diabet zaharat (f. 95, 98).
În urma administrării acestor probatorii rezultă că reclamantele, persoanele juridice, societăți comerciale, precum și reclamantul persoană fizică, nu au suferit daune morale ca urmare a proceselor civile intentate în justiție de către pârâți.
Eventual, din declarațiile martorilor s-ar putea desprinde concluzia că reclamantele societăți comerciale au suferit prejudicii materiale, dar acestea nu au fost nici solicitate și nici dovedite, iar afecțiunile medicale despre care reclamantul susține că i s-au declanșat ca urmare a proceselor civile demarate de pârâți erau diagnosticate în anul 2002, anterior formulării oricărei cereri invocate în prezenta cauză. Instanța mai reține că în anul 1993 (f.100 vol. 1) reclamantul P. G. a realizat investigații medicale privind starea pancreasului.
De asemenea, așa cum s-a menționat mai sus, între părți au existat numeroase litigii, declanșate de ambele părți, inclusiv de reclamanți, astfel încât chiar dacă afecțiunile medicale ar fi fost diagnosticate ulterior anului 2005, cauzele acestora nu ar putea fi apreciate ca datorându-se proceselor pornite de pârâți, cauzele deteriorării stării de sănătate putând fi complexe iar starea de stres invocată putând fi produsă de litigiile declanșate chiar de reclamant.
Având în vedere că reclamanții nu au dovedit existența prejudiciului, nici în privința reclamantelor societăți comerciale nici în privința reclamantului persoană fizică, existența faptei ilicite, constând în exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale și nici legătura de cauzalitate între eventuala stare de deteriorare a stării sănătății reclamantului P. G., urmează să fie respinsă atât capătul de cerere privind daunele morale solicitate atât prin cererea principală cât și prin cererea conexă.
Cu privire la cererea ca pârâta . G. să își retracteze și să își ceară scuze într-un ziar pentru necazurile create în legătură cu afirmațiile nedovedite, jignitoare și calomnioase ce au adus atingere imaginii reclamanților, instanța reține că exercitarea dreptului la formularea unei cereri în justiție nu este în sine aptă să producă un asemenea efect, respectiv să aducă atingere imaginii reclamantelor. Având în vedere și cele reținute anterior privind exercitarea drepturilor procesuale instanța urmează să respingă și aceste capete de cerere, formulate atât în cererea principală cât și în cererea conexă.
Cu privire la aplicarea disp. art. 253 lit. b din codul civil instanța reține că acesta nu este aplicabil, faptele ilicite invocate fiind produse sub imperiul codului civil anterior. Instanța mai reține și că art. 253 al. 1 lit. b se referă la ocrotirea persoanelor fizice a căror drepturi nepatrimoniale au fost încălcate, dispunând că persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate cere oricând instanței încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă.
Chiar și în ipoteza în care ar fi fost aplicabile dispozițiile noului cod civil, instanța reține că reclamanții susțin că drepturile patrimoniale le-au fost încălcate prin exercitarea drepturilor procesuale în mod abuziv de către pârâți, respectiv prin cererile de chemare în judecată formulate, sau prin exercitarea căilor de atac. Aplicarea dispozițiilor invocate ar însemna interzicerea exercitării dreptului de liber acces la justiție, drept fundamentat reglementat ca atare de Constituția României precum și de tratatele internaționale la care România este parte, neputându-se considera că orice cerere ar formula pârâții împotriva reclamanților reprezintă un abuz de drept.
Pentru aceste considerente, văzând că și aceste capete de cerere apar ca fiind nefondate, instanța urmează să respingă atât cererea principală cât și cererea conexă, în integralitatea lor, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea principală formulate de reclamanții . - G., ., nr. 3A, J. G., . G. - G., ., nr. 3A, J. G., P. G. - G., ., ., J. G., în contradictoriu cu pârâții . G. - G., .. 3, J. G., I. C. - ADMINISTRATOR AL . G. - G., .. 3, J. G., H. P. - G., ., J. G., și cererea conexă ca nefondate.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.05.2015.
Ptr.Președinte ptr.Grefier
N. D. B. L. T.
Care se află în C.O. semnează conf.art. Care se află în C.O. semnează conf.art.
426 al.4 Ncpc, vicepreședintele Tribunalului G. 426 al.4 Ncpc primul grefier al Trib. Gl
Jud. L. B. Miioara M.
RED.N.D.B/Tehn.L.L.
28.07.2015/10 EXEMPL.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 264/2015. Tribunalul GALAŢI | Legea 10/2001. Sentința nr. 603/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
