Anulare act. Decizia nr. 2200/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2200/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 278/267/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 2200/2013
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. R.
Judecător V. N.
Judecător M. T.
Grefier L. P.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni, împotriva sentinței civile nr. 767 din 04.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat D. C. pentru recurenta reclamantă Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni, cu împuternicire avocațială nr. OT/2013, depusă la dosar în ședință publică și intimatul pârât J. V. asistat de avocat R. M., cu împuternicire avocațială aflată la fila nr. 13 din dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care avocat R. M., depune la dosar chitanța nr. 549 din 12.11.2013, reprezentând onorariu de avocat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și înscrisuri de depus s-a constat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:
Avocat D. C. pentru recurenta reclamantă Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni solicită admiterea recursului și modificarea soluției recurate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată.
Avocat R. M. pentru intimatul pârât J. V. solicită respingerea recursului, cu acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ la Judecătoria Novaci, reclamanta Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni – Radoșeni - Cărpinișeni a chemat în judecată pe pârâtul J. V., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de arendă nr. 8/24.05.2010, încheiat între părți, în principal pentru perfectarea acestuia de către un pretins reprezentant al obștii în lipsa unui mandat legal, iar în subsidiar, sancționând perfectarea contractului în absența cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că în fapt, urmare contractului încheiat, pârâtul avea să beneficieze în calitate de arendaș de o suprafață totală de 26 ha, pentru derularea activităților specifice de pășunat.
În baza acestor contracte încheiate pentru perioada 2010-2015, pârâtul a primit subvenții anuale acordate fermierilor în vederea derulării activităților de pășunat, prin intermediul APIA.
Că aceste contracte au fost semnate în numele obștii de către numitul M. D., la acel moment președinte al Consiliului de Administrație și în acest sens invocă în susținerea cererii împrejurarea semnării lor de către o persoană care nu avea un mandat conferit în acest sens, cu motivarea că potrivit Statutului obștii, art. 30, președintele Consiliului de Administrație îi revin competențe sub aspectul posibilității de a semna corespondența obștii și alte acte necesare bunului mers al asociației, de a rezolva și trimite la termenele stabilite documentele cerute de forurile superioare, de a supraveghea casa și contabilitatea, a elibera documente de plată, a convoca consiliul de administrație și de a reprezenta asociația în justiție.
Că, Art. 3 din statut reține că scopul asociației este acela de a administra suprafața reconstituită membrilor, operațiune ce se derulează conform legilor, implicit a statutului aprobat în baza legilor speciale.
Că, potrivit art.16 din statut, organele de administrare sunt Adunarea Generală, Consiliul de Administrație și Comisia de Cenzori, iar potrivit art. 21 al.1 din același statut, administrarea obștii revine Consiliului de Administrație ales de către Adunarea Generală, acesta având abilitatea de a hotărî referitor la buna administrare și conservare a fondului forestier și a tuturor imobilelor.
Că, prevederile statutare (art. 26) rețin, la rândul lor, în ceea ce privește Consiliul de Administrație, abilitatea de a hotărî referitor la buna administrare și conservare a fondului forestier și a tuturor imobilelor.
S-a mai arătat că statutul delimitează în mod clar, atât atribuțiile Consiliului de Administrație, cât și pe cele ale Președintelui Consiliului de Administrație și în considerarea calificării juridice a contractului de arendă ca intrând în sfera actelor administrative, urmează ca instanța să aprecieze că perfectarea contractelor de arendă avea să se realizeze în numele obștii de către Președintele Consiliului de Administrație în lipsa unui mandat conferit acestuia de către Consiliul de Administrație.
Că acest contract de arendare a fost încheiat în lipsa consimțământului, atât al Consiliului de Administrație, cât și al Adunării Generale, pe fondul unei hotărâri care să îl mandateze în acest sens, fapt ce echivalează cu încheierea contractului în lipsa mandatului și conduce la lipsirea de efecte juridice a actului astfel încheiat.
Într-o teză subsidiară solicită a dispune lipsirea de efecte juridice a contractului, reținând drept motiv de nulitate absența cauzei, astfel cum aceasta este definită drept motivul determinant ce a stat la baza perfectării actului, având în vedere că obiectul contractului este reprezentat de pășunat, activitate care urma să se realizeze cu respectarea prevederilor legale, inclusiv a celor ce implică, pentru arendaș, obligația deținerii în proprietate a unui anume efectiv de animale/ha arendat.
S-a invocat astfel că beneficiarul contractului de arendă nu a deținut în proprietate la momentul perfectării contractului efectivul de animale necesar în vederea ducerii la îndeplinire a obiectului contractului, acela de pășunat, scopul său real fiind acela de a încasa subvențiile derulate prin APIA.
În drept a invocat disp. art. 948 și urm. din vechiul cod civil, disp.art.3, art.12, art.16, art.26, art.30 din Statutul Asociației Obștea de Moșneni ARC.
A fost formulată întâmpinare de către pârâtul J. V., prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
La data de 09.04.2013 reclamanta a depus la dosar o precizare a acțiunii, prin care, în completarea motivului de nulitate a contractului de arendă constând în lipsa consimțământului, a învederat că terenurile în cauză sunt deținute cu titlu de proprietate emis în temeiul Lg. nr. 1/2000 Asociației Obștea de Moșneni Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni, persoană de drept privat distinctă de Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni, cu atribute de identificare diferite, fiind singura persoană juridică de drept privat titulară de drepturi și obligații care ar fi putut perfecta un asemenea contract privind bunuri proprietatea sa, învederând și că ștampila aplicată pe contract confirmă împrejurarea perfectării acestuia de către obște, iar nu de către asociație.
Prin sentința civilă nr. 767 din 04.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanta Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni, prin președinte P. D., cu sediul în comuna Crasna, . împotriva pârâtului J. V., domiciliat în comuna Crasna, ., județul Gorj.
A fost obligată reclamanta la 400 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că la data de 24.03.2010, între Obștea de moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni și pârât s-a încheiat contractul de arendă nr. 8/24.03.2010, având ca obiect suprafața de 26 ha situat în extravilanul loc. Crasna, jud. Gorj, categoria de folosință fiind aceea de pășunat, pentru o durată de 5 ani, începând cu 24.03.2010, până la 24.03.2015.
La data de 26.06.2011, sub numărul 134 s-a încheiat între părți un act adițional la contractul inițial (fila 34), prin care s-a stabilit că arendașul se obligă să plătească suma de 160 euro/ha, pentru perioada anului 2011, ce va fi plătită în două tranșe, potrivit clauzelor contractuale.
Analizând primul motiv al acțiunii, instanța a reținut că nulitatea este acea sancțiune de drept civil, care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, intervenind deci în cazul în care nu se respectă, la încheierea actului juridic civil, condițiile de validitate.
Nulitatea absolută sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme ce ocrotește un interes general, obștesc.
Atrag nulitatea absolută a actului juridic civil următoarele cauze: încălcarea regulilor privind capacitatea juridică a persoanelor, lipsa totală a consimțământului, nevalabilitatea obiectului actului juridic, lipsa cauzei sau atunci când aceasta este ilicită sau imorală, nerespectarea formei cerute ad validitatem, lipsa ori nevalabilitatea autorizației administrative, încălcarea ordinii publice, frauda legii.
Încheierea contractului de arendare fără aprobarea Adunării Generale nu este de natură a atrage nulitatea acestuia.
Cu privire la încheierea contractelor de arendare, art. 2 din Legea nr.16/1994 prevedea că acesta se încheie între arendator si arendaș, iar în speță aceste prevederi au fost respectate, semnătura părților care l-au încheiat prezumând exprimarea valabilă a consimțământului acestora.
Observând contractul de arendare nr. 8/24.03.2010, s-a constatat că acesta a fost semnat de către M. D. ca reprezentant al arendatorului, fiind aplicată și ștampila, precum și de către arendaș.
Motivul de nulitate referitor la lipsa consimțământului arendatorului în condițiile în care cel care a semnat contractul ca reprezentant nu ar fi fost mandatat în acest sens, singurul abilitat prin statut fiind Consiliul de Administrație, este neîntemeiat.
Astfel, potrivit chiar susținerilor reclamantei, cel care a semnat contractul avea calitatea de președinte al Consiliului de Administrație, instanța a apreciat că în situația în care acesta a încheiat contractul de arendare fără a fi împuternicit de către Consiliul de adminsitrație sau Adunarea Generală, depăsirea atributiilor sale si a limitelor reprezentării (art. 30 din statut), asemănătoare situatiei juridice în care mandatarul încheie cu o tertă persoană un contract peste limitele mandatului ce i-a fost încredintat de mandant, nu reprezintă motiv de nulitate aboslută a actului astfel încheiat, această neregularitate privind raporturile dintre mandant si mandatar, în speță, dintre obște si reprezentantul Mitutoiu D. putând atrage eventual raspunderea civilă a acestuia din urmă, în condițiile în care, prin această invocată depășire a limitelor împuternicirii, s-ar fi produs un prejudiciu obstii.
Potrivit art. 1557 C.civ. (anterior) „e valid aceea ce face mandatarul în numele mandantului, atât timp cat nu cunoaște moartea lui, sau existenta uneia din cauzele ce desființează mandatul” iar potrivit art. 1558, „în cazurile arătate în articolul precedent, sunt valide contractările mandatarului cu al treilea persoane care sunt de buna-credință”.
Prin urmare, nu s-a putut reține nevalabilitatea contractului încheiat de reprezentant cu terțul arendaș, cât timp nu s-a invocat și dovedit că acesta din urmă cunoștea depășirea limitelor de reprezentare, buna-credință prezumându-se iar reaua credință trebuind a fi dovedită.
Sub aspectul invocat de reclamantă prin precizarea depusă, raportat tot la lipsa consimțământului, instanța a apreciat că și acest motiv de nulitate este neîntemeiat, în condițiile în care nu s-a dovedit că există două entități juridice distince, asociația și obștea, dimpotrivă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv Statutul alfat în copie la filele 43 și următoarele, s-a reținut că în temeiul Lg. Nr. 1/2000 s-a reînființat obșea de moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni, cu sediul în ., căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, ca succesoare a fostei obști de moșneni desființată în anul 1948.
Această obște a încheiat cu pârâtul, în condițiile arătate mai sus, contractul de arendă pentru o parte din terenul astfel reconstituit.
De altfel, observându-se și actul adițional la contractul de arendare nr. 8/24.03.2010 (fila 34), încheiat la data de 26.06.2011, s-a constatat că denumirea utilizată pentru arendatoare a fost tot “Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni”, cu aceeași ștampilă ca și pe actul inițial, arendatoarea fiind reprezentată la acea vreme, pentru semnarea actului adițional, de actualul președinte al obștei, după cum rezultă și din certificatul emisd cu privirre la dosarul nr. 4486/2000 al Tribunaluluii Gorj (fila 35).
Împrejurarea că, la momentul înscrierii formei asociative, reînființată în temeiul Lg. nr. 1/2000 – art. 26-28, denumirea folosită cuprindea teremenul Asociația, în neconcordanță cu statutul adoptat, nu este de natură a atrage nevalabilitatea actului juridic încheiat sub denumirea din statut.
Mai mult, prin chiar acțiunea formulată, reclamanta își raportează motivele de nulitate la dispozițiile din Statutul Obștei de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni, pe care l-a și depus ea însăși la dosar, fiind evident că este vorba de una și aceeași persoană juridică.
Și motivul de nulitate a contractului de arendare, întemeiat pe lipsa cauzei, a fost înlăturat ca neîntemeiat.
Din înscrisurile depuse la dosar, repectiv adresa nr._/10.07.2012 a DSVSA Gorj (fila 26), adresele nr. 1404/16.04.2013 (fila 30) și nr. 1676/14.05.2013 (fila 52) emise de APIA Gorj, rezultă că pârâtul deținea animale (bovine, ovine și a depus cerere de plată pentru campania anului 2012.
Cauza sau scopul este acel element al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act.
Scopul mediat – causa remota, numit și scopul actului juridic, constă în motivul determinant al încheierii unui act juridic civil, fiind concret și variabil, în funcție de natura actului.
Ca motiv de nulitate a a actului juridic, lipsa cauzei este menționată în raport de dispozițiile art. 966 C.civ., ce prevăd că obligația fără cauză nu poate avea niciun efect.
Chiar dacă s-ar reține că pârâtul nu ar fi avut în proprietate animale la momentul încheierii contractului de arendare, aceasta nu este o dovadă a faptului că nu ar fi urmărit arendarea terenului în scopul asigurării exploatării agricole a acestora, fie pentru păsunatul animalelor care i-ar fost încredintate de alti proprietari de animale, fie pentru pășunatul animalelor ce le-ar dobândi ulterior el însuși.
Or în condițiile în care, din înscrisurile depuse, rezultă că deținea animale la data încheierii contractului cât și ulterior, nu se poate aprecia lipsa cauzei, iar împrejurarea că ar deține sau nu un număr suficient raportat la valorile comunicate de APIA, poate avea relevanță în raporturile cu această instituție, la analizarea cererilor de plată a subvențiilor, în contractul de arendare nefiind stipulate clauze legate de un anumit număr de animale ce ar fi fost obligatoriu de folosit la pășunat – scopul încheierii actului.
În condițiile în care terenul arendat nu ar fi fost utilizat în scopul pentru care au fost încheiat contractul, acest aspect ține mai degrabă de o eventuală neexecutare corespunzătoare a obligațiilor contractuale, putând atrage rezilierea, și nu nulitatea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni.
A criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată.
Arată că greșit nu s-a reținut nulitatea contractului ca urmare a lipsei consimțământului asociației, proprietara terenurilor, ca și condiție de validitate a convenției, conform art. 948 C.civil de la 1864, întrucât contractul s-a încheiat în lipsa unui mandat conferit semnatarului din partea adunării generale a asociaților, respectiv că s-a semnat de o persoană juridică distinctă de Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni.
Susține că este de competența A. să perfecteze contracte și nu competența Consiliului de Administrație. De asemenea, apreciază greșită motivarea instanței de fond a soluției pe situația depășirii limitelor contractului de mandat, conform art. 30 din Statutul asociației președintele având doar dreptul de a face acte de conservare.
Mai arată că instanța de fond a pretins dovada unui fapt negativ, aspect ce contravine normei procedurale, atunci când a reținut că nu s-a făcut dovada împrejurării existenței unor persoane juridice distincte. Invocă prevederile art. 33 și 38 din Decretul nr. 31/1954, aplicabil în speță, cu referire la denumirea persoanei juridice ce rezultă din hotărârea judecătorească de înființare, iar nu din statutul persoanei juridice, în baza căruia funcționează o persoană juridică de acest gen.
În esență, raportat și la prevederile Legii nr. 1/2000, dar și la mențiunile din certificatul fiscal, se susține diferența dintre „Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni” și „Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni”.
În privința motivului de nulitate reprezentat de lipsa cauzei actului juridic civil, se arată că argumentele instanței de fond sunt străine de conceptul juridic al cauzei, care se analizează în raport de momentul încheierii actului juridic și nu ulterior, în sensul că pe viitor se poate obține numărul de animale necesar pășunării.
În drept, au fost invocate prevederile art. 3041 , 312 alin.1 și 2 C.p.civ. 1865, art. 27, 30 din Statutul Obștei, art. 33 și 38 din Decretul nr. 31/1954, art. 948, 966 și urm. C.civil 1864.
Recursul nu este fondat pentru considerentele care succed.
Instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale referitoare la mandat, contractul de arendare și condițiile de validitate ale convenției, neputându-se reține nulitatea absolută a actului juridic pe considerentul că președintele Obștii nu ar fi avut mandatul Adunării Generale. Contractul este semnat și parafat de către arendator prin M. D. și semnat cu bună credință de către arendaș, nefiind produse dovezi că arendașul ar fi cunoscut depășirea limitelor împuternicirii date semnatarului actului pentru Obște, și chiar dacă președintele Obștii, semnatar al actului în calitate de reprezentant al arendatorului, și-a depășit mandatul încheind contractul fără împuternicire dată de Adunarea Generală a Obștii în condițiile art.8 din statut, în lipsa dovezii relei credințe a arendașului la data întocmirii actului, nu are efecte asupra valabilității contractului, putând determina doar angajarea răspunderii mandatarului în raport cu reclamanta în caz de prejudiciu creat acesteia.
A fost analizat și cel de-al doilea motiv invocat de către reclamantă și s-a reținut corect de către instanța de fond că există cauza contractului, devreme ce din anul 2010 arendașul este luat în evidență cu ovine și bovine, iar numărul animalelor la momentul contractului nu este motiv de nulitate, acesta putând fi modificat pozitiv în vederea realizării scopului contractului de arendare, astfel că nu poate fi reținută nici de către instanța de control judiciar absența cauzei la încheierea actului, invocată de către recurentă.
Relativ la semnarea contractului de către o altă persoană juridică, instanța de control judiciar constată că în mod corect a reținut prima instanță că nu s-a făcut vreo dovadă a existenței a două persoane juridice distincte, care se diferențiază doar prin utilizarea cuvântului „asociație” de către una din ele. Este evident că este vorba despre una și aceeași persoană juridică, care în Statutul său folosește denumirea de obște, chiar dacă este înregistrată ca și Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni. Or, obștea este o formă de asociere prevăzută de art. 26-28 din Legea nr.1/2000.
Se mai reține că se folosește aceeași ștampilă și în actul adițional la contract, iar mandatarul este aceeași persoană menționată în statutul persoanei juridice.
Chiar recurenta reclamantă își motivează acțiunea pe dispozițiile statutului persoanei juridice.
Constatând că sentința recurată este legală și temeinică, pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ. 1865, tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni, împotriva sentinței civile nr. 767 din 04.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Noiembrie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, G. R. | Judecător, V. N. | Judecător, M. T. |
Grefier, L. P. |
Red. G.R./Tehn. C.I.L
Jud. fond R. M. F.
2ex/14 Noiembrie 2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 472/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Hotărâre din 11-12-2013, Tribunalul... → |
|---|
