Pretenţii. Decizia nr. 472/2013. Tribunalul GORJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 472/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-02-2013 în dosarul nr. 2912/263/2012
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia nr. 472
Ședința publică din 21 februarie 2013
Completul compus din:
Președinte N. U.
Judecător G. D.
Judecător M. G.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurenta pârâtă . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru împotriva sentinței civile nr. 2906/21.11.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. I. .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic P. I. pentru recurenta pârâtă și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Consilier Juridic P. I. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecarea pentru efectuarea unei noi expertize. S-a motivat că în raportul de expertiză efectuat în fața instanței de fond s-a calculat uzufructul pentru întreaga suprafață solicitată, instanța acordând întreaga valoarea stabilită de expert, deși la obiectivul nr. 2 expertul a arătat că două suprafețe de teren pot fi folosite conform categoriei de folosință din titlul de proprietate. A susținut că, în condițiile în care doar o parte din teren este afectat de lucrări miniere se impunea acordarea uzufructului doar pentru această porțiune și nu pentru întreaga suprafață. A mai învederat că expertul a calculat uzufructul fără să țină seama de categoria de folosință a terenului așa cum este menționată în titlul de proprietate. O altă critică a vizat împrejurarea că instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, prin acțiunea principală reclamantul solicitând suma de 10.000 lei, iar instanța de fond a acordat suma de_ lei fără ca reclamantul să-și fi modificat câtimea pretențiilor și să fi timbrat la valoarea acordată.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefundat, motivând că anterior a folosit terenul pentru cultivarea porumbului, însă terenul fiind afectat de lucrări miniere, nu a mai putut fi muncit conform destinației inițiale devenind pășune.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 04.09.2012, sub nr. dosar_, reclamantul C. I. a chemat în judecată pârâta M. Motru ,solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a terenului în anul 2011-2012, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul mai multor terenuri situate în mun. Motru, . ,conform titlului de proprietate nr._ din 10.07.2003,iar pe o parte din acest teren a avut cultivat lucernă, grâu și deferiți pomi fructiferi.
Că, acest teren i-a fost afectat de lucrările miniere de subteran pe o suprafață de_ mp. ,conform sentinței civile nr. 132 din 20.01.2012 în dosarul_ al Judecătoriei Motru, iar în prezent nu îl poate folosi deoarece s-au produs fenomene de alunecare sau se află ocupat cu diferite construcții miniere aflate în stare avansată de degradare.
A mai arătat reclamantul că, până în anul 2007 ,unitatea a recunoscut folosirea abuzivă a terenului și i-a plătit uzufructul cuvenit,iar apoi a refuzat să-i acorde aceste drepturi .
Prin sentința civilă nr. 132 din 20.01.2012 în dosarul_ al Judecătoriei Motru, unitatea a fost obligată la plata sumei de_ lei, reprezentând lipsa de folosință pentru anii_.
În drept ,cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1349,art.1381 C.civ., art. 247 C.proc.civ. și Legea Minelor nr.85/2003.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri, filele 3- 9.
La termenul din data de 19.09.2012, instanța a conturat cadrul procesual prin introducerea în cauză și citarea în calitate de pârâtă a . SA, iar la termenul de judecată din data de 17.10.2012 a pus în discuția părților necesitatea efectuării în cauză a unei expertize tehnice specialitatea agricultură.
Raportul de expertiză a fost întocmit și depus la dosarul cauzei de către domnul expert C. G. .
Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare, însă au formulat propuneri pentru stabilirea obiectivelor expertizei efectuate în cauză.
Prin sentința civilă nr. 2906 din 21.11.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ a fost admisă cererea formulată de privind reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtele M. Motru și . Tg-J. .
Au fost obligate pârâtele la plata sumei de_ lei, reprezentând lipsa de folosință a terenului pe anii 2011-2012 .
Au fost obligate pârâtele la plata sumei de 1311 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamant .
Pentru a pronunța sentința ,instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Motru reclamantul C. I. a chemat în judecată pârâtele M. Motru și SNLO Târgu – J. și a solicitata instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să-i plătească prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a terenului din anul 2007 până în prezent, să fie obligate pârâtele să facă lucrările de redare a terenului în circuitul agricol sau să fie abilitat reclamantul să o facă pe cheltuiala pârâtelor .
Prin sentința civilă nr. 132/20.01.2012 a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru prejudiciul ce reprezintă lipsa de folosință a terenului aferent anului 2007, în cuantum de 2598 lei invocată de pârâte și, pe cale de consecință, respinge cererea reclamantului pentru aceste pretenții.
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtele Societatea Națională a Lignitului Oltenia SA și M. Motru.
Au fost obligate pârâtele la plata sumei de 14.826 lei prejudiciu ce reprezintă lipsă folosință teren pentru anii 2008-2010.
Au fost obligate pârâtele la efectuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare pentru redarea în circuitul agricol a suprafeței de 44 933 mp afectată de lucrări miniere.
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamant a sumei de 2304 lei cheltuieli de judecată. A fost respinsă în rest cererea reclamantului .
Această sentință a rămas irevocabilă prin nerecurare și a fost învestită cu formula executorie.
Se apreciază că, urmare a pronunțării sentinței civile nr. 132/20.01.2012 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că, între reclamant și pârâtele SNLO Tg. J. și EMS Motru a intervenit, la data de 25.09.2006, o convenție de despăgubiri culturi ( f. 28-29) pentru terenurile agricole și pășune, aflate în proprietatea reclamantului, pe care pârâtele urmau să efectueze lucrări miniere.
Cum respectiva convenție a fost încheiată pentru anul 2006, reclamantul a primit despăgubiri însă, în anii următori, pârâtele au desfășurat în continuare lucrări miniere pe terenul reclamantului și au refuzat să-l mai despăgubească pentru lipsa de folosință.
De asemenea, prin sentința civilă nr.132/20.01.2012, s-a stabilit că, terenul, pentru care reclamantul solicită obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință, este format din trei parcele și anume: 4967 mp,_ mp. și 30 775 mp.
Se mai reține că terenurile arătate mai sus fac parte din titlul de proprietate nr._/10.07.2003 emis pe numele reclamantului și că sunt afectate de lucrările miniere ale Minei Horăști (ce aparținea pârâtei M. Motru) .
Expertiza efectuată în cauza de față a avut ca obiectiv calcularea valorii lipsei de folosință pentru terenurile ce au făcut obiectul sentinței civile nr. 132/20.01.2012 a Judecătoriei Motru, pe perioada anilor 2011 și 2012.
Din concluziile raportului de expertiză, rezultă că au fost avute în vedere suprafețele de 4967 m.p., 7475 m.p. și_ m.p., în total_ m.p. pentru care pârâtele au fost obligate și prin sentința civilă nr.132/20.01.2012.
Se apreciază că, deși prin sentința civilă anterioară pârâtele au fost obligate atât la plata contravalorii lipsei de folosință pentru anii 2008-2010, cât și la efectuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare pentru redarea în circuitul agricol a suprafeței totale de_ m.p., pârâtele nu au remediat consecințele afectării terenurilor reclamantului de către lucrările miniere.
Față de probatoriul administrat în cauză, instanța apreciază că se poate reține în sarcina pârâtelor existența unei fapte ilicite în sensul dispozițiilor art.1349,1357 C.civ., activitatea desfășurată de pârâte încălcând dreptul subiectiv al reclamantului, prin afectarea terenului în suprafață totală de_ m.p. proprietatea acestuia.
Prin urmare, se reține că există un prejudiciu, care nu a fost reparat încă, există un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu în sensul că activitatea minieră desfășurată de pârâte a provocat acest prejudiciu .
În ce privește întinderea prejudiciului, aceasta a fost stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Față de aceste considerente, instanța de fond a admis cererea reclamantului, obligând pârâtele la plata sumei de_ lei, reprezentând lipsa de folosință a terenului pe anii 2011-2012.
În baza art.274 C.p.civ., s-a reținut culpa procesuală a pârâtelor, acestea fiind obligate acestea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă timbru și onorariu pentru efectuarea expertizei.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru.
În motivarea recursului, s-a susținut că sentința instanței de fond cuprinde o motivare contradictorie, instanța apreciind că s-a făcut dovada existenței prejudiciului a întinderii acestuia, pârâta fiind obligată la plata sumei de_ lei reprezentând lipsa de folosință pentru anii 2011-2012 pentru suprafața totală de_ lei, deși în raportul de expertiză se arată că suprafețele de_ mp din tarlaua 45, parcela 8 și_ mp din tarlaua 44, . exploatate conform folosinței menționate în titlul de proprietate, respectiv pășune, singura suprafață care nu mai poate fi folosită fiind cea de 4976 mp situată în tarlaua 45, .> S-a mai arătat că expertul nu a ținut seama de categoria de folosință a terenului și calculat uzufructul raportându-se la teren arabil.
A susținut recurenta că se impuneau lămuriri din partea expertului și că, deși a formulat obiecțiuni la expertiză, instanța nu a ținut cont de acestea.
O altă critică a vizat acordarea de către instanță a mai mult decât s-a cerut în condițiile în care reclamantul a solicitat 10.000 lei, iar instanța a acordat 27.415 lei, fără ca reclamantul să-și fi precizat acțiunea și să fi timbrat la valoarea acordată.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, instanța de recurs reține recursul ca fiind fondat, soluția instanței de fond fiind rezultatul unei interpretări greșite a dispozițiilor aplicabile în speță, respectiv art.1349, 1357 cod civil privitoarea la răspunderea civilă delictuală, reținând incident în cauză cazul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cpr.civ., și în raport de disp. art.312 alin.1, 3 și 5 Cpr.civ., va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare, în vederea completării probatoriului pentru următoarele considerente :
Instanța a fost învestită cu cererea reclamantului C. I. de obligarea a pârâtelor la plata sumei de 10.000 lei reprezentând lipsa de folosință pentru anii 2011-2012 pentru suprafața totală de_ mp, teren pentru care reclamantul deține titlul de proprietate nr._/10.07.2013 .
Potrivit titlului de proprietate depus la filele 3 și 4 din dosarul de fond, terenul în litigiu este situat în tarlale nr. 45, parcelele 8 și 9 și tarlaua 44, . categoria de folosință pășuni și fânețe.
Potrivit expertizei efectuată în cauză, terenurile din tarlaua 45, . de_ mp și din tarlaua 44, . de_ mp pot fi exploatate conform categoriei de folosință din titlul de proprietate, respectiv pășune. D. suprafața de 4967 mp din tarlaua 45, . poate fi folosit conform categoriei de folosință, fiind puternic frământat, impunându-se parcurgerea procesului de reconstrucție ecologică.
Pentru a determina lipsa de folosință, expertul s-a raportat la teren arabil, cultură porumb, reținând că uzufructul pentru doi ani se ridică la suma de_ lei.
Deși recurenta pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, solicitând ca expertul să calculeze uzufructul în raport de categoria de folosință a terenului, instanța de fond, în mod nejustificat a respins obiecțiunile.
Apreciată tribunalul că, în determinarea cuantumului prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârșită de pârâtă, respectiv imposibilitatea folosirii terenului, proprietatea reclamantului, ca urmare a lucrărilor de exploatare minieră desfășurate de pârâtă, instanța trebuia să se raporteze la categoria de folosință a terenului așa cum este stabilită în actul de proprietate prezentat de reclamant, respectiv pășune și fânețe.
Se constată, așadar, că obiecțiunile formulate de recurenta pârâtă erau fondate, motiv pentru care, se impune completarea expertizei, în sensul ca uzufructul să se calculeze în raport de categoria de folosință a terenului.
De asemenea, este fondată și critica referitoare la împrejurarea că reclamantul este îndreptățit la lipsa de folosință aferentă pentru terenul ce nu mai poate fi folosit conform categoriei de folosință, în speță, terenul de 4967 mp situat în tarlaua 42, . suprafețelor de teren neputându-se reține condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtei atâta timp cât terenurile pot fi folosite conform categoriei de folosință menționată în titlu.
În mod eronat instanța de fond s-a raportat la sentința civilă nr.132/20.01.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești, cele stabilite prin hotărârea respectivă neputând fi reținute cu putere de lucru judecat în prezenta cauză. Împrejurarea că între părți a intervenit o convenție privind întinderea prejudiciului pentru o perioadă ce excede perioadei solicitate în prezenta cauză nu conduce la obligarea pârâtelor la plata contravalorii lipsei de folosință pentru întreaga suprafață de teren ce a făcut obiectul convenției amintite anterior . În materia răspunderii civile delictuale nu operează autoritatea de lucru judecat întrucât principiul ce stă la baza aceste instituții este acela de reparare integrală a prejudiciului .
Mai reține tribunalul că este incident și cazul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cpr.civ., instanța de fond acordând mai mult decât s-a cerut în condițiile în care reclamantul nu și-a majorat câtimea pretențiilor, instanța trebuia să se pronunțe în limita învestirii, respectiv suma de 10.000 lei solicitată prin acțiunea principală la care reclamantul a și timbrat.
Cu ocazia rejudecării, instanța va proceda la completarea expertizei în sensul că va solicita expertului să calculeze lipsa de folosință pentru terenul în suprafață de 4967 mp situat în tarlaua 45, . de categoria de folosință menționată în titlul de proprietate, respectiv pășune, acțiunea fiind fondată numai sub acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru împotriva sentinței civile nr. 2906/21.11.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. I. .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 februarie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, G. D. | Judecător, M. G. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. jud. G.D./tehn.E.C.
Jud. fond C. B.
14 martie 2013/ 4 ex.
← Fond funciar. Sentința nr. 1779/2013. Tribunalul GORJ | Anulare act. Decizia nr. 2200/2013. Tribunalul GORJ → |
---|