Anulare act. Hotărâre din 20-02-2013, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 3206/263/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 450/2013
Ședința publică de la 20 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. T.
Judecător V. G.
Judecător M. A. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă P. V., împotriva sentinței civile nr. 3055/5.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta reclamantă P. V. și intimatul pârât P. I. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este netimbrat, după care s-a trecut la soluționare pe această excepție .
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 27.09.2012, sub nr. dosar_, reclamanta P. V. a chemat în judecată pârâtul P. I. G., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a contractului de vânzare –cumpărare încheiat la data de 03.01.2002 cu încheiere de dată certă nr. 2193 din 22.09.2010, dată de Biroul Notarial C. D., contract încheiat între P. G. ,soțul său, actualmente decedat și pârâtul P. I. G., fiul său.
Prin sentința civilă nr. 3055/5.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._, a fost admisă în parte cererea formulată P., în contradictoriu cu pârâtul P. I. G. .
S-a constatat nulitatea absolută parțială a înscrisului intitulat contract de vânzare – cumpărare încheiat la data de 03.01.2002 cu încheierea de dată certă nr. 2193/22.09.2010 privind vânzarea – cumpărarea suprafeței de 5 ari teren .
S-a respins în rest cererea.
S-a luat act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că actul a cărui nulitate se solicită a se constata a fost încheiat în anul 2002, anterior intrării în vigoare a Codului Civil, situație față de care s-a apreciat că în speță sunt incidente prevederile Codului civil de la 1864.
În fapt,la data de 3.01.2002 între P. I. G. și fiul său, P. I. G. s-a încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat „Contract de vânzare-cumpărare” prin care P. I. G. înstrăina pârâtului o casă construită din cărămidă cu tablă, din 4 camere, cu terenul aferent de 5 ari, situată în satul B., ., cu prețul de 50.000.000 lei.
În cuprinsul acestui înscris vânzătorul a menționat că a primit integral prețul sus amintit la data de 3.01.2002.
De asemenea, vânzătorul a arătat în act că a moștenit casa ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare de la părinți săi, iar în urma partajului din anul 1991, această casă i-a revenit în întregime conform tranzacției încheiate în dosarul nr.31/1991, sentința civilă nr.766 din 07.02.1991, fiind bunul său propriu de care dispune după cum dorește(fila 4 din dosar).
Acest înscris a primit încheiere de dată certă cu nr. 2193 din 22.09.2010.
Înscrisul sub semnătură privată intitulat”Contract de vânzare cumpărare din 3.01.2002 a fost încheiat în prezența martorilor P. V. și C. G..
La data de 21.09.2007 a decedat vânzătorul P. G., iar la data de 4.10.2007, cu numărul 98 a fost întocmit certificatul de moștenitor prin care a fost dezbătută succesiunea autorului, între moștenitorii săi, respectiv fiul pârât, P. I. G., soția supraviețuitoare,P. V. și L. R. M., fiica vânzătorului.
În masa succesorală rămasă la decesul autorului P. G. a fost inclusă și o suprafață de 500 mp teren arabil intravilan, situată în Tarlaua 26,. vecini: la est-G. A., la vest - B. Gigel, la sud-pârâul Jilț și la nord - rest proprietate, precum și cota de ½ dintr-o locuință, împreună cu aceeași cotă din anexe situată în intravilanul comunei B., ., pe terenul curți construcții descris la punctul B.
După afirmațiile reclamantei imobilul casă de locuit menționat în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare este același cu cel descris în Certificatul de moștenitor nr.98/2007.
În ce privește nulitatea înscrisului intitulat „Contract de vânzare-cumpărare” încheiat la data de 3.01.2002, instanța reține că acest înscris vizează transmisiunea dreptului de proprietate cu privire la un imobil casă de locuit și o suprafață de 5 ari teren.
Vânzarea-cumpărarea imobilelor terenuri se face și în prezent și la data încheierii actului contestat, sub sancțiunea nulității absolute a actului încheiat, în formă autentică.
Că, înscrisul încheiat între P. G. și P. I. G. a primit încheiere de dată certă, însă nu a fost încheiat în forma autentică prevăzută de lege.
Cum, actul a fost încheiat cu încălcarea unei norme legale care atrage nulitatea absolută a actului întocmit cu nesocotirea acesteia, respectiv întocmirea sa sub semnătură privată și nu în formă autentică, se apreciază ca fiind fondat acest capăt al cererii reclamantei.
Împrejurarea că reclamanta ar deține în proprietate cota de ½ din imobilul casă de locuit nu este de natură să atragă nulitatea absolută a actului contestat sub acest aspect.
Atât reclamanta cât și pârâtul au calitatea de moștenitori legal ai autorului P. G., astfel încât soarta actului încheiat între P. G. și P. I. G. depinde de modalitatea de soluționare a partajului între moștenitori, respectiv căruia dintre moștenitori îi va fi atribuit bunul la partaj.
Mai mult, reclamanta P. V. nu poate invoca o cauză ilicită la încheierea actului, susținând că părțile au încheiat contractul în cunoștință de cauză, știind că lucrul este proprietatea altei persoane, întrucât aceasta a avut cunoștință de încheierea actului, pe care l-a semnat în calitate de martor, și cu toate acestea nu a înțeles să îl conteste decât după decesul autorului.
Prin urmare, se apreciază că actul intervenit între P. G. și P. I. G. a fost valabil încheiat în ce privește imobilul casă construită din cărămidă cu tablă și 4 camere situată în com. B., .
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă P. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .
În ședința publică din 20.02.2013 s-a ridicat din oficiu excepția netimbrării recursului și examinând cu prioritate această excepție, s-au constatat următoarele;
Prin art. 1 din Legea 146/1997, așa cum a fost modificată a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă, primul termen de judecată.
Potrivit art. 20 aliniat 3 din Legea 146/1997 și art. 30 din Normele de aplicare ale acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate, cererea părții se anulează ca netimbrată.
Din actele dosarului rezultă că recurenta nu a timbrat anticipat recursul, astfel că pentru termenul de judecată din 20.02.2013 i s-a pus în vedere să timbreze, fiind legal citată pentru acest termen cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 325 lei, taxa judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, după cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila nr. 7 a dosarului de recurs.
La termenul menționat, tribunalul a constatat că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare, astfel că făcând aplicațiunea dispozițiilor Legii 146/1997, recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta reclamantă P. V., împotriva sentinței civile nr. 3055/5.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Februarie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, D. F. T. | Judecător, V. G. | Judecător, M. A. C. |
Grefier, C. B. |
Red. VG
Ex. 2
SL 28 Februarie 2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2207/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 555/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
