Fond funciar. Decizia nr. 1953/2013. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 1953/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 14/263/2013

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1953/2013

Ședința publică de la 09 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. F. T.

Judecător V. G.

Judecător Nicolița Ș.

Grefier C. B.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant A. I. împotriva sentinței civile nr.1276/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant A. I., lipsă fiind intimații pârâți B. C., C. E., P. C., P. I. L., P. M., ultimii trei reprezentați de avocat G. M. și intimatele C. Județeană de Fond Funciar Gorj și C. L. de Fond Funciar Catunele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că nu mai sunt alte cereri, s-a acordat cuvântul.

Recurentul a criticat sentința ca fiind nelegală în raport de disp. art. 304 pct. 9 c.pr.civ. și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a susținut că greșit s-a admis excepția autorității de lucru judecat și i s-a respins acțiunea în baza acestei excepții .

A susținut că prin cererea înregistrată sub nr. 1476/2004 recurentul a solicitat anularea HCJ, actelor premergătoare și titlul de proprietate pentru terenul reconstituit autorului intimaților, nesolicitând în 2004 să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate.

Avocat G. M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 04.01.2013, sub nr._, reclamantul A. I. a chemat în judecată pe pârâții P. M., B. C. și C. E., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută totală a titlului de proprietate și a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate nr._ din 01.09.1998 emis pe numele lui P. I., actualmente decedat.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că pe numele autorului pârâților s-a emis titlul de proprietate pentru o suprafață pentru care este proprietar reclamantul, încălcându-i-se dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 200 m.p. situată în tarlaua 10, . 257/19 și .>

A mai arătat reclamantul că este proprietarul suprafeței de 4,5 m lățime pe lungimea de 338 m, teren cu următoarele vecinătăți: sud – A. S., nord – Z. P., est – Drumul 113, vest – A. D..

În continuare, reclamantul a arătat că pârâții invocă un act de donație care de fapt se referă la un alt teren, cu alți vecini, teren care a fost vândut prin contractul de vânzare-cumpărare din 01.04.2002 din cuprinsul căruia se pot observa vecinătățile care diferă de vecinătățile terenului în litigiu.

De asemenea, reclamantul a arătat că pârâții au dreptul numai la o lățime de 20 m pe curea, și că din autorizația de construcție a lui P. C. I. și P. M. rezultă că aceștiaau o suprafață de 1.000 m.p. (10 ari), iar titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 1.200 m.p..

Reclamantul a precizat că din întâmpinarea depusă de autorul pârâților la dosarul nr. 1476/2004 se poate observa că aceștia invocă în dovedirea dreptului de proprietate actul de donație care nu este pe terenul în litigiu.

A mai precizat reclamantul că este o persoană îndreptățită la reconstituire, potrivit evidențelor de la Registrul agricol al Primăriei Cătunele, în care tatăl acestuia A. S., figurează cu suprafața de 0,39 ha și sentința nr. 308/26.11.1952 a Tribunalului Teritorial București prin care a fost confiscată averea personală a tatălui său.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 18/1991 cu completările și modificările ulterioare.

Prin sentința civilă nr.1276/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâți.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de petentul A. I., cu domiciliul în com. Cătunele, ., în contradictoriu cu detentorii P. M., cu domiciliul în com. Cătunele, ., B. C., cu domiciliul în com. Cătunele, ., C. E., cu domiciliul în com. Comănești, ., P. C., cu domiciliul în Motru, . (la familia L. M.) și P. I. L., cu domiciliul în com. B., ., intimatele comisia locală de fond funciar cătunele, cu sediul în . și comisia județeană de fond funciar Gorj, cu sediul în Tg. J., jud. Gorj.

Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că petentul a solicitat nulitatea absolută totală a titlului de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 în favoarea numitului P. C. I. pentru suprafața de 200 m.p. situată în Tarlaua 10, . Tarlaua 10, . 10, .>

Instanța a constatat că prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 1476/2004 la Judecătoria Motru, reclamantul A. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Bădârcă Janica și P. I. și cu intervenientul A. D. și intimatele C. L. de Fond Funciar Cătunele și C. Județeană de Fond Funciar, nulitatea absolută parțială a HCJ Gorj, a adeverinței de proprietate, a procesului verbal de punere în posesie din 20.07.1998 și a titlului de proprietate nr._ emis la 01.09.1998, motivând că terenul din punctul „În Țarină” i se cuvine fiind moștenit de mama sa A. D. de la bunicul V. I.. Prin sentința nr. 1062 din 06.07.2004 pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă această cerere ca nefondată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A. I., iar prin decizia civilă nr. 1372/A/13.12.2005 dată în dosarul nr. 3230/2005, Tribunalul Gorj a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare. Cauza a fost reînregistrată sub nr._ . Prin sentința civilă nr. 1249 din 30.04.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ (fila 34 din dosar) a fost respinsă ca nefondată cererea prin care reclamantul solicita așa cum s-a menționat, constatarea nulității absolute parțiale a acelorași titluri de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 și nr._ emis la 01.09.1998, pentru aceleași suprafețe de teren cuprinse în Tarlaua 10, . Tarlaua 10, . Tarlaua 10, . de asemenea de faptul că a moștenit terenul de la mama sa A. D. și de la bunicul său V. I.. Prin decizia civilă nr. 2487/09.10.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ (fila 64 din dosar) a fost respins recursul formulat de reclamantul A. I. împotriva acestei sentințe, reținându-se în considerente că deși în litigiul soluționat prin decizia nr. 521A din 04.04.2003 A. I. a solicitat anularea parțială a acelorași titluri de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 și nr. titlului de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 și a HCJ, iar în cauza nr. 2044/2006 a solicitat nulitatea absolută parțială a acelorași titluri de proprietate precum și a HCJ,, în considerentele acesteia s-a stabilit definitiv că nu există vreunul din motivele de nulitate absolută prev. de art. 3 din Legea nr. 167/1997 întrucât nici A. I., nici A. D. nu sunt îndreptățiți la reconstituire pentru terenul din punctul „În Țarină”.

Rezultă că, prin sentința civilă sus menționată, a fost respinsă în urma judecării fondului cauzei, acțiunea formulată de reclamant, pentru același teren situat în punctul „În Țarină”, împotriva acelorași părți cu deosebirea că în cauza de față, reclamantul cheamă în judecată numai pe unul din moștenitorii pârâtului P. I. decedat, respectiv P. M., și pe pârâții Bodârcă C. și C. E., deși a solicitat doar constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 01.09.1998 emis pe numele lui P. I..

Instanța a reținut astfel că, în privința solicitărilor reclamantului din cauza de față, instanțele s-au mai pronunțat anterior.

De asemenea prin sentința nr.1925/11 iulie 2012, pronunțată în dosarul nr._ . definitivă prin decizia nr.3447/22.11.2012 a Tribunalului Gorj, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea reclamantului A. I. prin care a solicitat constatarea nulității absolute a aceluiași titlu de proprietate

Potrivit art. 1201 C.civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți și art. 431 alin.1 C.p.civ. stabilește că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.

În privința autorității de lucru judecat, instanța a reținut că semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, hotărârea fiind prezumată că exprimă adevărul și neputând fi contrazisă de o altă hotărâre.

În sensul strict al art.1201 cod civil, puterea de lucru judecat a unei hotărâri este invocată într-un proces ulterior, prin intermediul excepției autorității lucrului judecat, atunci când al doilea proces este între aceleași părți, are același obiect și este întemeiat pe aceeași cauză. Din conținutul acestui text legal rezultă că elementele autorității de lucru judecat sunt părțile, obiectul și cauza, care ar trebui să fie aceleași în ambele cauze.

Pe de altă parte, instanța apreciază că reclamantului din prima cerere i se poate opune cu succes autoritatea de lucru judecat de către pârâții din cea de-a doua cerere, chiar dacă unii dintre aceștia nu au fost chemați în judecată în prima cerere, având în vedere calitatea juridică a acestora și obiectul cauzelor.

Ceea ce interesează în mod deosebit în cazul invocării autorității lucrului judecat este scopul final urmărit de reclamant, respectiv dacă în ambele procese se tinde la constatarea nulității acelorași titluri de proprietate împotriva acelorași detentori și întemeiat pe același temei și pe aceleași motive.

O apreciere în sens contrar ar oferi posibilitatea persoanei interesate – parte într-un litigiu, ca în scopul evitării invocării și operării autorității de lucru judecat, să pornească mai multe litigii cu privire la aceeași cauză juridică și să introducă în mod șicanator, pe lângă persoanele din litigiul anterior o altă parte, astfel încât să nu mai existe o triplă identitate, referitor la părți. Se constată că legalitatea și temeinicia titlului de proprietate în litigiu a fost analizată în mod irevocabil prin sentințele sus menționate.

În prezenta cauză, reclamantul a solicitat analizarea legalității și temeiniciei aceluiași titlu de proprietate, împotriva acelorași detentori. Instanța a reținut că nu poate fi permis a se crea posibilitatea reclamantului de a repune în discuție ceea ce s-a statuat în mod irevocabil, altfel, acest fapt ar echivala practic cu modificarea unor sentințe devenite definitive și irevocabile.

Așadar, o eventuală admitere în fond a prezentei acțiuni ar avea drept consecință pronunțarea unei noi hotărâri, care în mod evident ar fi contradictorie față de sentințele civile amintite, situație în care s-ar impune promovarea unei cereri de revizuire, în cadrul căreia s-ar dispune de asemenea anularea ultimei hotărâri, conform art.327 cod procedură civilă.

În condițiile în care, există deja hotărâri irevocabilă între părți, privitor la actele contestate, fiindu-i așadar opozabile reclamantului, disputându-se legalitatea și temeinicia acelorași acte, instanța constată că există autoritate de lucru judecat, situație în care nu se mai impune analizarea excepției lipsei de interes și nici a fondului a cauzei.

Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul reclamant A. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .

S-a susținut că greșit s-a admis excepția autorității de lucru judecat și i s-a respins acțiunea în baza acestei excepții .

A susținut că prin cererea înregistrată sub nr. 1476/2004 recurentul a solicitat anularea HCJ, actelor premergătoare și titlul de proprietate pentru terenul reconstituit autorului intimaților, nesolicitând în 2004 să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate.

Tribunalul, analizând motivele de recurs invocate reține că recursul este nefondat, prima instanță soluționând corect cauza și reținând că operează principiul autorității de lucru judecat .

Astfel, nesocotirea principiului autorității de lucru judecat reglementat de disp. art. 1200-1202 cod civil raportat la disp. art. 1612 C.pr. civ. presupune, în ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasă adusă înaintea judecății ,iar pe de altă parte, ceea ce a stabilit o primă instanță nu poate fi contrazis prin hotărârea unei instanțe ulterioare.

Autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepției procesuale ( non bis in idem) ci și sub forma prezumției de lucru judecat, astfel spus a efectului pozitiv a lucrului judecat, care presupune că ceea ce a stabilit o instanță să nu fie contrazis de cea ulterioară.

Potrivit prezumției lucrului judecat ( art. 1200 pct. 4 Cod civil cu referire la art. 1202 al. 2 C.civ.) o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți, neputându-se primi vreo dovadă contrară față de caracterul absolut al prezumției .

În raport de aceste considerente, instanța a reținut corect că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 04.01.2013, sub nr._, reclamantul A. I. a chemat în judecată pe pârâții P. M., B. C. și C. E., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută totală a titlului de proprietate și a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate nr._ din 01.09.1998 emis pe numele lui P. I., actualmente decedat, motivând că terenul din pct. Țarină i se cuvine, fiind moștenit de la mama sa A. D., de la bunicul V. I. .

Prin sentința civilă nr. 1062 din 06.07.2004 pronunțată în dosarul nr._ a fost respinsă această cerere ca nefondată, împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A. I., iar prin decizia civilă nr. 1372/A/13.12.2005 dată în dosarul nr. 3230/2005, Tribunalul Gorj a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare. Cauza a fost reînregistrată sub nr._ . / vezi dosar atașat 3230/2005).

Prin sentința civilă nr. 1249 din 30.04.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ (fila 34 din dosar) a fost respinsă ca nefondată cererea prin care reclamantul solicita așa cum s-a menționat, constatarea nulității absolute parțiale a acelorași titluri de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 și nr._ emis la 01.09.1998, pentru aceleași suprafețe de teren cuprinse în Tarlaua 10, . Tarlaua 10, . Tarlaua 10, . de asemenea de faptul că a moștenit terenul de la mama sa A. D. și de la bunicul său V. I..

Prin decizia civilă nr. 2487/09.10.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ (fila 64 din dosar) a fost respins recursul formulat de reclamantul A. I. împotriva acestei sentințe, reținându-se în considerente că deși în litigiul soluționat prin decizia nr. 521 A din 04.04.2003 A. I. a solicitat anularea parțială a acelorași titluri de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 și nr. titlului de proprietate nr._ emis la 01.09.1998 și a HCJ, iar în cauza nr.2044/2006 a solicitat nulitatea absolută parțială a acelorași titluri de proprietate precum și a HCJ, în considerentele acesteia s-a stabilit definitiv că nu există vreunul din motivele de nulitate absolută prev. de art. III din Legea nr. 167/1997 întrucât nici A. I., nici A. D. nu sunt îndreptățiți la reconstituire pentru terenul din punctul „În Țarină”.

Din considerentele deciziei 2487/09.10.2007 s-a reținut că potrivit registrului agricol pe perioada 1959-1962 terenul din pct. Țarină în suprafață de 0,62 ha figurează înscris la V. I C. tatăl pârâtei V. E. și tatăl pârâtei Bădîrcă J..

Se mai reține că în litigiul soluționat prin decizia civilă 521 A/4.04.2003 A. I. a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate_ emis la 01.09.1998 emis pe numele Bădîrcă D., iar în cauza ce a făcut obiectul recursului în dosarul_ s-a solicitat anularea parțială a aceluiași titlu de proprietate, respectiv HCJ, prin decizia 521/2003 în considerentele acesteia s-a stabilit definitiv că nu există vreun motiv de nulitate absolută prev. de art. III din Legea nr. 167/1997, întrucât A. I. nu este îndreptățit la reconstituire.

În raport de aceste hotărâri pronunțate în cauză, precum și de obiectul cererii cu care a fost învestită instanța, prin care s-a solicitat din nou anularea titlului de proprietate_ emis la 01.09.1998 și a hotărârii de validare, corect s-a reținut de către prima instanță că există autoritate de lucru judecat, acțiunea fiind respinsă pe această excepție.

Văzând și dispozițiile art. 274 c.pr.civ. recurentul va fi obligat la 500 lei cheltuieli de judecată către intimații P. C. și P. M..

Văzând și dispozițiile art. 312 c.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant A. I. împotriva sentinței civile nr.1276/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ .

Obligă recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimații P. C. și P. M..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 09 Octombrie 2013 la Tribunalul Gorj .

Președinte,

D. F. T.

Judecător,

V. G.

Judecător,

Nicolița Ș.

Grefier,

C. B.

Red. VG

j.f.O. D P.

ex.2

SL 11 Octombrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1953/2013. Tribunalul GORJ