Contestaţie la executare. Decizia nr. 334/2013. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 334/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 10034/318/2012

Cod operator: 2443

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 334/2013

Ședința publică din 08 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. B.

Judecător A. E. S.

Judecător N. B.

Grefier V. O.

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenții-contestatori Instituția P. Comunei Fărcășești, B. S. D. - Primarul comunei, în calitate de președinte al Comisie Locale de aplicare a Legii nr.18/1991 Fărcășești și C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești împotriva sentinței civile nr._ din 02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg- J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații B. E. M M. și S. C..

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul S. C., lipsă fiind reprezentanții legali ai recurenților- contestatori Instituția P. Comunei Fărcășești, B. S. D. -Primar al comunei Fărcășești în calitate de președinte al Comisie Locale de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești și C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești și B. E. M..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.

Intimatul S. C. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față.

Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Tg-J. contestatorii Primăria Comunei Fărcășești, B. S. D., în Calitate de viceprimar al Comunei Fărcășești și C. L. De Fond Funciar Fărcășești în contradictoriu cu intimații B. E. M M. și S. C. au formulat contestație împotriva formelor de executare întocmite de Birou Individual executor Judecătoresc E. M. M., în dosarul nr. 176/E/2012, la cererea intimatului creditor S. C., respectiv somația nr. 176/E/2012 din 06.06.2012 și a procesului-verbal de cheltuieli din 6.06.2012 pe care contestatorii au solicitat instanței să le anuleze și să restabilească situația anterioară executării silite în raport de disp. art. 402², al. 1 C.Proc.Civ., iar în baza art. 403 alin. 4, Cod procedura civilă au solicitat suspendarea executării silite și acordarea cheltuielilor de judecată pe care le vor face cu acest proces.

În motivarea cererii contestatorii au arătat că, în fapt, prin somația nr. 176/E/2012 din 06.06.2012, a fost somată instituția primarului ca în termen de o zi liberă, de la primire să se conformeze dispozitivului sentinței nr._/09.12.2011 a Judecătoriei Tg-J., în dosarul nr._/318/2010, în sensul de a achita suma de_ lei, reprezentând_ lei pentru lipsa de folosință a suprafeței de 4,77 ha teren agricol, 3693 lei lipsa de folosință a terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 7,21 ha, 1200 lei cheltuieli de judecată, sumă ce va fi actualizată la data plății efective și să achite suma de 2012,30 lei reprezentând cheltuieli de executare efectuate până în prezent.

Au susținut contestatorii că în raport de disp. art. 387 al. 1, pct. 3, 4 și 388, al. 1, pct. 4, 5 din C.Proc.Civ., înțeleg să invoce nulitatea absolută a actelor întocmite de executor judecătoresc prevăzută expres de dispozițiile art. 388 al. 2 C.proc.Civ. și disp. art. 387 al. 1, pct. 3, 4 cât și 388, al. 1, pct. 4, 5 din C.Proc.Civ care prevăd obligația executorului judecătoresc de a prevedea în conținutul somației și a tuturor actelor de executare silită a numelui domiciliului și după caz denumirea și sediului debitorului precum și arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită.

Au precizat contestatorii că așa cum reiese din încheierea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu nr. 1716/28.05.2012 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Tg-J. dar și din somația și procesul verbal de cheltuieli întocmit reiese că a fost încuviințată executarea silită a dispozițiilor din titlul executoriu reprezentat de_/09.12.2011, a Judecătoriei Tg-J., în dosarul nr._/318/2010, definitivă prin decizia nr. 757/23.03.2012, Ori titlul executoriu a fost completat prin încheierea 305/03.02.2012 în sensul că suma de 11.380 lei reprezentând lipsa de folosință a suprafeței de 4,77 ha., teren agricol a fost acordată pentru perioada 29.05._10, iar suma de 3.693 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 7,21 ha., a fost acordată pentru perioada 29.05._11 și respinse celelalte capete de cerere cu privire la lămurirea dispozitivului sentinței civile, nr._/09.12.2011, pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._/318/2010, iar încuviințarea executării silite nu a fost luată pentru titlul executoriu îndreptat, nici unde nefiind făcută această mențiune, pe verso titlului executoriu mențiunea Grefei Judecătoriei nefiind făcută mențiunea despre lămurirea dispozitivului prin încheierea 305/03.02.2012.

Acest aspect poate fi ușor lămurit după atașarea dosarului nr._, urmând a se observa dacă a fost înaintată spre încuviințare și încheierea 305/03.02.2012.

Din acest punct de vedere, în lipsa încuviințării titlului executoriu lămurit prin încheierea din 03.03.2012, au arătat contestatorii că lipsește încheierea de încuviințare a executării silite cerută de disp. art. 373 ind 1 C.Proc.Civ., în lipsa acesteia executorul judecătoresc neputând trece la executarea silită a obligației, toate actele fiind lovite de nulitate.

Contestatorii au invocat de asemenea lipsa calității procesuale pasive de debitor a Instituției P., susținând că prin sentința nr._/09.12.2011, a Judecătoriei Tg-J., în dosarul nr._/318/2010 așa cum a fost lămurită prin încheierea 305/03.02.2012, a fost admisă în parte acțiunea creditorului împotriva Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești și P. comunei Fărcășești, în calitate de președinte al Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești, s-a dispus transformarea daunelor cominatorii stabilite prin sentința civilă nr.789/04.02.2010 a Judecătoriei Târgu-J., pronunțată în dosarul nr._, în despăgubiri civile (daune interese compensatorii) și a fost obligat Primarul la plata sumei de 11.380 lei reprezentând lipsa de folosință a suprafeței de 4,77 ha., teren agricol acordată pentru perioada 29.05._10, iar sumei de 3.693 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 7,21 ha., acordată pentru perioada 29.05._11, ca atare debitorul este Primarul și nu Instituția P., în plus „Instituția P.,,, nu este reglementată de disp. art. 21 și 22 din LEGEA nr.215/2001, Legea administrației publice locale, normă ce stabilește care sunt autoritățile administrației publice locale, astfel că, executarea silită s-a început împotriva unei autorității inexistente.

Au mai susținut contestatorii că în perioada pentru care s-a reținut culpa P. în neeliberarea actelor de proprietate, adică cea menționată în dispozitivul titlului executoriu vizează o perioadă în care funcția de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Fărcășești a fost acoperită de două persoane distincte și este de notorietate faptul că Primarul P. C. este condamnat cu executare, iar atribuțiile acestuia au fost delegate Viceprimarului B. S. D., care îndeplinește funcția de ^viceprimar cu atribuții de primar conform disp. art. 82 din L. 215/2001.

Astfel, prin Ordinul 80/07.03.2011 începând cu data de 03.03.2011 s-a constatat suspendarea de drept a mandatului de Primar al Comunei Fărcășești a domnului P. C. în temeiul prevederilor art. 71 din L. 215/2001 și pentru această perioadă s-a dispus ca atribuțiile conferite prin lege să fie exercitate de domnul Bătu S. D., iar pentru perioada anterioară datei de 03.03.2011 executarea silită urmează a se face de la fostul Primar al Comunei Fărcășești P. C..

Au precizat contestatorii că în raport de mențiunile din somația atacată, respectiv motivarea în drept pe dispo. art. 387 și 411 C.proc.Civ.. procedura aleasă de executorul judecătoresc nu este cea legală, în cauză trebuia urmată procedura specială reglementată de OG nr. 22/2002, potrivit căreia în art. 1 din OG nr. 22/2002, act normativ care privește executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, urmărirea silita se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plata respectiva, iar potrivit art. 2, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii si ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii. De asemenea, în procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare si a destinațiilor aprobate potrivit legii. Rezulta cu claritate ca în procesul executării silite a creanțelor împotriva instituțiilor publice, aceasta faza procesuala are un conținut atipic, derogator de la dreptul comun care îl reprezintă normele Codului de procedura civila. Executarea silita se face, într-adevar, la inițiativa creditorului, dar presupune o plata voluntara din partea instituției debitoare, care are obligația legala, prin ordonatorul de credite, sa asigure sumele necesare în vederea executării titlurilor de creanța.

Contestatorii au înțeles de asemenea să conteste și procesului -verbal de cheltuieli din 06.06.2012, întrucât prin procesul verbal s-a stabilit plata unui onorariu de executare silită de 1984 lei în baza contractului de executare silită nr. 176/E/2012, disp. art. 371⁷ C.Proc.Civ., stabilesc fără echivoca că „partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop, iar pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel, de asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare Și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară. (3)Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii, iar din acest text de lege rezultă că aceste cheltuieli trebuia să fi fost efectiv efectuate, adică S. C. să le fi plătit efectiv, dovada urmând a fi făcută cu chitanță sau ordin de plată, nu cu contractul de executare.

Judecătorii înaltei Curți de Casație și Justiție au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 1378 din Aprilie 2010 pronunțată in recurs de Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect recursul împotriva neacordării cheltuielilor de judecată) ca, onorariile se dovedesc prin opunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței reprezentând achitarea onorariului sau a ordinului de plată, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Acest raționament se justifică prin faptul că instanța va acorda cheltuielile de judecată numai în raport cu actele justificative ale plăților, iar hotărârea instanței reprezintă înscris justificativ și poate fi pusă în executare silită de către partea care a avansat aceste cheltuieli. în ceea ce privește natura juridică de titlu executoriu a contractului, acesta vizează raporturile dintre executor și clientul său, onorariul putând fi recuperat prin intermediul executării silite de la client, neavând relevanță asupra situației debitorului obligației. în speță, justificarea onorariului executoriului a fost făcută doar cu contractul, conform mențiunii din procesul verbal.

Fără a contesta puterea executorie a sentinței civile nr._/09.12.2011, au învederat contestatorii că aceasta a fost urmare a imposibilității punerii în executare a sentinței civile . 4175/29.05.2008, s-au făcut demersurile pentru a intra în legalitate cu actele, astfel că în funcție de soluțiile pronunțate de instanță urmează a, fi desființat și titlul executoriu.

Pentru o mai bună înțelegere a stării de fapt, au arătat contestatorii că terenul în litigiu a aparținut autorului S. I. C., care figura la registru agricol de rol în perioada 1959-1963 cu suprafața totală de 5,20 ha teren agricol și la BAP 1948 cu suprafața de 5,29 ha teren vegetație forestieră, la decesul său au rămas ca moștenitori legali fiica Stoeniu C. E., fiica S. M., fiica R. P. și fiul S. C..

Prin cererea 957/20.03.1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața înscrisă de autorul său R. P., prin cererea nr. 956/20.03.1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate S. C., prin cererea nr. 272/15.03.1991 a solicitat Stoienoiu E., prin cererea 735/1991 a solicitat din nou reconsituirea dreptului de proprietate S. C..

Prin HCJ 4/1991, anexa 1, poz. 110, a fost validat autor S. C., cu suprafața de 5,12 ha teren agricol, adică toată suprafața de la registru agricol mai puțin curți construcții care nu se i validau în forma inițială a L. 18/1991. în această validare este cuprinsă suprafața pe care am fost obligați să o reconstituim pe bază de hotărâre judecătorească prin sent. 4175/29.05.2008, este cuprinsă de asemenea și în validările ulterioare. în baza acestei validări a fost emisă adeverința 1907/23.01.1996, pe numele autorului S. C. cu moștenitori S. C., R. P. și S. Gh. E. pentru suprafața de 1,15 ha teren agricol. Această adeverință nu are la bază un proces verbal de punere în posesie, nu cuprinde toți moștenitorii solicitanți, respectiv lipsește S. M. și de asemenea am fost obligați ulterior la reconstituire prin sent. 4175/29.05.2008.

Prin HCJ 2111/13.09.1996, anexal5, poz. 91 a fost validat autor S. C., cu suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră cu moștenitori S. C., R. P., S. M.. Și din această HCJ lipsește moștenitor S. E., fiind totodată cuprinsă suprafața pe care am fost obligați să o reconstituim pe bază de hotărâre judecătorească prin sent. 4175/29.05.2008, suprafață cuprinsă de asemenea și în validările ulterioare.

Ulterior au fost depuse cererile de reconstituire nr. 39/08.01.1998 formulată de către S. C., nr. 91/15.01.1998 formulată de către R. P., nr. 1384/30.03.1998, formulată de către S. E., cererea din 1991 formulată de către S. C. M.. De asemenea au fost formulate la apariția L. 1/2000, cererile nr. 6/02.02.2000 formulată de către S. C. și nr. 237/10.03.2000 formulată de către R. P..

Urmare a acestor cereri prin HCJ 3127/2002, anexa 30, poz. 39 a fost validat autorul S. C., cu moștenitori S. C., R. P., Stoeniu E. cu suprafața de 1,95 ha teren agricol, și în această validare a fost omisă moștenitoarea S. M., se suprapune hotărârea judecătorească prin sent. 4175/29.05.2008.

Prin aceeași HCJ 3127/2002, anexa 39, poz. 19 a fost validat autorul S. C., cu moștenitori S. C., Stoeniu E. cu suprafața de 0,95 ha la despăgubiri, în această validare a fost omise moștenitoarea S. M. și R. P., se suprapune cu validarea din HCJ 4/1991, anexa 1, poz. 110 și au fost obligați la reconstituirea în natură prin sent. 4175/2008. deși din raportul de expertiză rezultă că parte din suprafață este excavată.

Prin HCJ 3127/2002, anexa 53, poz. 88 a fost validat autorul S. C., cu moștenitori R. P., cu suprafața de 5,29 ha teren vegetație forestieră. Și în această validare au fost omiși moștenitorii S. M., S. C., Stoeniu E. se suprapune parțial cu validarea din HCJ 2111/13.09.1996, anexal5, poz. 91 și cu suprafața pe care au fost obligați să o reconstituim pe bază de hotărâre judecătorească prin sent. 4175/29.05.2008.

Prin sent. 4175/29.05.2008, a Judecătoriei Tg-J., în dosarul nr._/318/2007 rămasă definitivă și irevocabilă prin dec. 2542/24.09.2008 a Tribunalului Gorj, îndreptată prin încheierea nr. 1932/22.10.2009, s-a dispus anularea HCJ 3127/11.03.2002, poz. 25 din anexele referitoare la terenurile agricole și poziția nr. 9 din anexa referitoare la terenurile cu vegetație forestieră și dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului S. C. pentru suprafața de 7,21 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol pe vechiul amplasament conform raportului de expertiză întocmit în cauză, iar prin încheiere s-a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinței în sensul consemnării pentru suprafața de 1,92 ha teren cu vegetație forestieră din punctul „Dealul Pinoșii-Halângii-Valea Bârhoți, . din partea de E ca fiind în mod corect C. G. și S. D. în loc de C. G. și S. D..

Poz. 9 din anexa 53 terenuri cu vegetație forestieră vizează pe autor C. A. cu moștenitori C. I., iar poz. 25 din anexa 30 terenuri agricole vizează pe autor M. Gr. Ghoerghe cu moștenitori M. I., instanța în mod eronat anulând pozițiile acestea în loc de HCJ 4/1991, anexa 1, poz. 110, HCJ 2111/13.09.1996, anexal5, poz. 91, HCJ 3127/2002, anexa 39, poz. 19, HCJ 3127/2002, anexa 53, poz. 88.

Deși hotărârea judecătorească este departe de a stabili corect situația de fapt și drept, anulându-se validări ale altor persoane, îndreptându-se părți inexistente în dispozitiv, dispunându-se reconstituirea în natură reconstituirea pentru suprafețe ce nu mai erau libere fiind excavate la momentul întocmirii expertizei, nu contestăm autoritatea de lucru judecat a acesteia, însă, cu toate acestea, instanța nu a anulat validările anterioare, ci ale unor terți, astfel că, nu există triplă identitate de părți, obiect, cauză, între cererile din acest dosar și cele formulate în dosarul nr._/318/2012.

Au mai susținut contestatorii faptul că petentul a formulat o nouă cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței amintite, prin încheierea nr. 1807/02.06.2011 cererea fiind respinsă întrucât s-a solicitat o îndreptare a raportului de expertiză, ceea ce este important în această cerere este faptul că pârâtul, petent în acel dosar a recunoscut faptul că raportul nu este corect întocmit, pârâtul menționând că reprezentanții OCPI refuză să elibereze titlul conform raportului, iar prin precizarea din 27.09.2007 petentul a arătat că terenurile nu mai pot fi reconstituite în natură, fiind excavate de mină.

proprietate pentru suprafața de 7,21 ha teren vegetație forestieră și 8,954 ha teren agricol, s-a dispus obligarea noastră să întocmim și să înaintăm la C. Județenă Gorj documentația pentru emiterea titlului de proprietate conform sentinței civile nr. 4175/2008 a Judecătoriei Tg-J..

S-a încercat în mai multe rânduri să se îndeplinească dispozitivul hotărârilor judecătorești, însă datorită discrepanțelor dintre situația din teren și cele stabilite pe cale de hotărâre documentația nu a trecutde OCPI.

Prin procesul verbal de punere în posesie nr. 533/03.08.2009, s-a procedat la punerea în posesie pe numele autorului S. I. C. cu moștenitori S. C. C. pentru suprafața de 7,21 ha teren forestier, procesul verbal a fost însușit de pârât, fiind semnat de către acesta, documentația a fost restituită de OCPI datorită deficiențelor din raport, așa cum susține petentul prin cererea de îndreptare depusă la data de 30.05.2012, conform notei de constatare nr. 1151/28.03.2011, s-a înaintat la OCPI din nou procesul verbal de punere în posesie pentru 7,21 ha teren vegetație forestieră prin adresa nr._/28.12.2011 înregistrată la OCPIsub nr. 3/118/05.01.2012, acesta nefiind restituit.

De asemenea, prin procesul verbal de punere în posesie nr. 298/23.02.2009, s-a procedat la punerea în posesie pe numele pârâtului S. C. C. pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol, datorită inadvertențelor dintreraportul judiciar și situația din teren procesul verbal a fost restituit, OCPI refuzând completarea titlului de proprietate.

A fost făcut un nou proces verbal de punere în posesie nr. 298/12.03.2010, s-a procedat la punerea în posesie pe numele pârâtului S. C. C. pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol, și acesta a fost restituit de OCPI prin nota de constatare din 25.01.2012, ajunsăla Primăria Fărcășești în 03.02.2012.

Toate cele trei procese verbale au intrat în circuitul civil, astfel că nu mai pot fi anulate decât de către instanță, iar pe lângă faptul că procesele verbale nu sunt primite la OCPlși deci nu pot sta la baza emiterii titlurilor, contestatorii au învederat instanței că nu dețin acte de filiație, certificate de constatare a calității de moștenitor, sau măcar cărți de identitate ale moștenitorilor autorului S. I. C., deși prin sent. 4175/208s-a dispus reconstituirea dreptului pe numele autorului comun, iar cereri de reconstituire sunt depuse de către patru persoane care susțin că sunt fii defunctului. De altfel S. M., formulează cereri cu numele de S. și Stoienoiu, în lipsa actelor de identitate, neputând completa procesele verbale de punere în posesie.

Față de aceste aspecte, contestatorii au solicitat pârâtului S. C. să depună actele, prin adresa nr. 5631/06.06.2012.

Având în vedere cele menționate anterior, s-asolicitat prin cererea ce formează obiectul unui alt dosar constatarea nulității absolute parțiale a HCJ 4/1991, anexa 1, poz. 110, prin care a fost validat autor S. C., cu suprafața de 5,12 ha teren agricol; -constatarea nulității absolute a adeverinței 1907/23.01.1996, emise pe numele autorului S. C. cu moștenitori S. C., R. P. și S. Gh. E. pentru suprafața de 1,15 ha teren agricol, -constatarea nulității absolute parțiale a HCJ 2111/13.09.1996, anexa l5, poz. 91 prin care a fost validat autor S. C., cu suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră cu moștenitori S. C., R. P., S. M.; -constatarea nulității absolute parțiale a HCJ 3127/2002, anexa 30, poz. 39 prin care a fost validat autorul S. C., cu moștenitori S. C., R. P., S. E. cu suprafața de 1,95 ha teren agricol, -constatarea nulității absolute parțiale a HCJ 3127/2002, anexa 39, poz. 19 a fost validat autorul S. C., cu moștenitori S. C., Stoeniu E. cu suprafața de 0,95 da la despăgubiri, -constatarea nulității absolute parțiale a HCJ 3127/2002, anexa 53, poz. 88 a fost validat autorul S. C., cu moștenitori R. P., cu suprafața de 5,29 ha teren vegetație forestieră, -constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr. 533/03.08.2009, emis pe numele autorului S. I. C. cu moștenitori S. C. C. pentru suprafața de 7,21 ha teren forestier,

-constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr. 298/23.02.2009, emis pe numele pârâtului S. C. C. pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol, -constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr. 298/12.03.2010, emis pe numele pârâtului S. C. C. pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol.

De asemenea au formulat contestatorii o cerere de îndreptarea erorii materiale și lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.4175/29.05.2008, îndreptată prin încheierea nr. 1932/22.10.2009, prin care au solicitat: în temeiul art. 281 C.Proc.Civ. vă rog să dispuneți îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitiv, în sensul de a se menționa „ anulează HCJ 3127/2002, anexa 30, poz. 39, HCJ 3127/2002, anexa 39, poz. 19, din anexele referitoare la terenurile agricole și HCJ 3127/2002, anexa 53, poz. 88, referitoare la terenurile cu vegetație forestieră,, în loc de HCJ 3127/11.03.2002, poz. 25 din anexele referitoare la terenurile agricole și poziția nr. 9 din anexa referitoare la terenurile cu vegetație forestieră, cum greșit s-a menționat în dispozitiv.

Au mai solicitat în temeiul art. 281¹ C.Proc.Civ. să se dispună de instanță lămurirea dispozitivului sentinței în sensul de a se specifica „ dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului S. C. cu moștenitori Stoeniu C. E., S. M., R. P. și S. C. pentru suprafața de 7,21 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol pe vechiul amplasament conform raportului de expertiză întocmit în cauză „,

De asemenea, în opinia contestatorilor se impune a se înlătura dispozițiile potrivnice, respectiv reconstituirea pe vechiul amplasament conform raportului de expertiză, corect fiind a se specifica „ reconstituirea pe vechiul amplasament pentru suprafețele existente și în echivalent pentru suprafețele care nu pot fi reconstituite în natură conform raportului de expertiză.,, urmând a se fixa termen pentru judecarea acesteia.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.399-401 C.proc.civ. și 242 C.proc.civ.

Cererea nu a fost timbrată în cauză s-au invocat dispozițiile OG nr.22/2002 modificată prin OUG nr.4/2001, prin care prezenta cerere este scutită de taxa de timbru.

La dosarul cauzei s-au depus în copie somația nr.176/E/2012, proces verbal de cheltuieli nr._/E/2012, încheiere nr. 1716/2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._ sentința civilă nr._/2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._/318/2010.

În vederea justei soluționări a cauzei instanța a solicitat dosarul de executare nr. 176/E/2010 al B.E.J. E. M. M..

La solicitarea contestatorilor instanța a dispus atașarea dosarului de încuviințare a executării silite nr._ .

Prin încheierea de ședință din data de 18.09.2012, instanța a pus în vedere apărătorului contestatorilor să depună la dosar decizia civilă nr.757/2012 a Tribunalui Gorj și să facă dovada că nu există sume alocate din bugetul contestatoarei pentru executarea titlului executoriu.

În cauză nu a fost formulată întâmpinare de către intimații.

Prin sentința civilă nr._ din 02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg – jiu în dosarul nr._ s-a respins cererea privind suspendarea executării silite formulată de contestatori.

S-a respins contestația la executare formulată de contestatorii Primăria Comunei Fărcășești, B. S. D. în calitate de viceprimar al Comunei Fărcășești și C. L. de Fond Funciar Fărcășești în contradictoriu cu intimații S. C., și Biroul Executorului Judecătoresc E. M. M..

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința nr._/09.12.2011, a Judecătoriei Tg-J., în dosarul nr._/318/2010 așa cum a fost lămurită prin încheierea 305/03.02.2012, a fost admisă în parte acțiunea creditorului S. C. împotriva Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești și P. comunei Fărcășești, în calitate de președinte al Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești, s-a dispus transformarea daunelor cominatorii stabilite prin sentința civilă nr.789/04.02.2010 a Judecătoriei Târgu-J., pronunțată în dosarul nr._, în despăgubiri civile (daune interese compensatorii) și a fost obligat Primarul la plata sumei de 11.380 lei reprezentând lipsa de folosință a suprafeței de 4,77 ha., teren agricol acordată pentru perioada 29.05._10, iar sumei de 3.693 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 7,21 ha., acordată pentru perioada 29.05._11.

Că, această sentință a rămas irevocabilă prin decizia nr. 757/29.03.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Civilă în dosarul nr._/318/2010, ca urmare a respingerii recursurilor formulate de Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești și B. S. D. în calitate de viceprimar cu atribuții de primar și întrucât debitorii contestatorii nu au respectat obligația impusă prin hotărârea judecătorească, intimatul S. C. a recurs la serviciile executorului judecătoresc E. M. M., formându-se dosarul de executare nr.176/E/2012, ca urmare a formulării cererii de executare silită la data de 21.05.2012.

Prin încheierea de ședință nr.915 din data de 27.04.2012 s-a dispus învestirea cu formulă executorie a sentinței civile nr._/09.12.2011, iar prin încheierea de ședință nr.1716 din data de 28.05.2012 s-a încuviințat executarea silită a aceluiași titlu executoriu.

În cadrul procedurii de executare silită, executorul judecătoresc a emis somația nr.176/E/2012 din data de 06.06.2012, somație care face obiectul prezentei contestații la executare.

Analizând motivele invocate de către contestatori prin intermediul contestației la executare deduse judecății, instanța a constatat că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, s-a invocat într-o primă teză nulitatea absolută a actelor de executare întocmite de executor raportat la dispozițiile art.387 alin.1 pct. 3 și 4 și art.388 alin.1 pct.4 și 5 din C.proc.civ. cu referire la obligația executorului judecătoresc de a indica titlul executoriu anexat ce urmează să facă obiectul executării silite, invocându-se împrejurarea că titlul executoriu inițial a fost completat prin încheierea nr.305/03.02.2012 prin care s-a lămurit dispozitivul hotărârii și că încuviințarea executări silite nu a fost luată pentru titlul executoriu îndreptat.

Analizând această critică instanța a constatat că într-adevăr titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/09.12.2011 a fost lămurit prin încheierea nr.305/03.02.2012 pronunțată de același complet de judecată, însă această încheiere de lămurire a dispozitivului inițial face corp comun cu sentința ce constituie titlul executoriu și astfel în opinia instanței nu se mai impunea încuviințarea executării silite și pentru încheierea de lămurire a dispozitivului, fiind suficient faptul că s-a dispus încuviințarea executării silite pentru titlul executoriu original reprezentat de sentința civilă nr._/09.12.2011, așa cum a fost lămurit ulterior.

Așadar, instanța a apreciat că menționarea de către executorul judecătoresc a titlului executoriu original in cuprinsul somației la executare, chiar dacă a fost ulterior lămurit este suficientă pentru a aprecia că nu se poate reține o nulitate absolută a actelor de executare pe considerentele invocate de contestatori.

În ceea ce privește eventuala lipsă a calității procesuale pasive de debitor a instituției primarului, instanța a apreciat că nici această susținere nu poate fi primită, în condițiile în care obligația instituită prin titlul executoriu a fost stabilită în sarcina P. Comunei Fărcășești ca instituție și nu raportat la persoana fizică, ce îndeplinește funcția de primar la un moment dat, în condițiile în care raportat la dispozițiile Legii nr.215/2001 Primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în raport cu alte autorități publice sau persoane fizice, precum și în justiție.

De altfel, această chestiune de drept a fost invocată de contestatori și prin motivele de recurs împotriva sentinței civile nr._/2011, Tribunalul Gorj dezlegând această problemă de drept prin considerentele deciziei civile nr.757/2012.

S-a mai invocat de contestatori și împrejurarea că executorul judecătoresc nu a urmat procedura specială reglementată de OG nr.22/2002.

Sub acest aspect instanța a constatat că nu se poate constata o încălcare de către executorul judecătoresc a acestor dispoziții legale, în condițiile în care așa cum rezultă din dosarul de executare, executorul judecătoresc a emis doar o somație de plată către instituția P. Comunei Fărcășești în calitate de Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, fără a efectua alte acte de executare propriu zise care să vină în contradicție cu dispozițiile OG nr.22/_.

Astfel, potrivit art.2 din OG nr.2/2002 „ dacă executarea creanței stabilite prin titlul executoriu nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul de executare.”

Așadar, raportat la aceste dispoziții legale emiterea somației de către executorul judecătoresc nu echivalează cu o încălcare a procedurilor instituite de OG nr.22/2002, întrucât se încadrează în actele de executare ce pot fi efectuate de către executorul judecătoresc, după primirea acestei somații instituția debitoare având obligația ca în termen de 6 luni de la acest moment să facă demersuri pentru îndeplinirea obligației de plată.

De altfel, sub acest aspect, instanța reține că nu s-a făcut dovada de către contestatori că la nivelul acestor instituții nu există fonduri pentru executarea silită așa cum s-a susținut prin contestația la executare.

Nici critica formulată de contestatori privind cheltuielile de executare nu a fost primită, în condițiile în care onorariul de executare stabilit de executorul judecătoresc se încadrează în limitele prevăzute de lege, iar pe de altă parte părțile contractului de executare silită pot stabili o modalitate de eșalonare a plății efective a onorariului de executor judecătoresc, împrejurarea care nu poate constitui un motiv de imposibilitate a executării silite și în ceea ce privește cuantumul onorariului executorului judecătoresc ce urmează a fi primit de către acesta pentru prestația sa.

De asemenea, instanța a constatat că celelalte motive învederate de contestatori ce privesc apărări de fond nu pot fi avute în vedere și nici eventual analizate și cenzurate de instanță în cadrul soluționării contestației la executare, instanța analizând în această fază procesuală doar legalitatea și conformitatea formelor de executare silită raportat la conținutul tuturor executărilor.

Sub acest aspect, instanța a apreciat că nici încheierea din camera de consiliu din 05.07.2012 depusă la ultimul termen de judecată nu are relevanță juridică față de tipul de acțiune cu care a fost instituită instanța, respectiv contestație la executare, atâta timp cât titlu executoriu ce face obiectul executării silite este valabil și nu a fost desființat prin una din căile de atac legale.

Pentru considerentele expuse instanța a respins contestația la executare ca neîntemeiată.

De asemenea, raportat la aceleași considerente instanța a respins și cererea de suspendare a executării silite, apreciind că nu există motive întemeiate pentru a se dispune această măsură.

Împotriva sentinței au declarat recurs contestatori Instituția P. Comunei Fărcășești, B. S. D.-Primar al comunei Fărcășești, în calitate de președinte al Comisie Locale de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești și C. L. de Fond Funciar Fărcășești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și în temeiul art. 312 alin 3 C procedură civilă, au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare și anulării formelor de executare întocmite de B. E. M., respectiv somația nr.176/E/2012 și procesul-verbal de cheltuieli din 06.06.2012 cu restabilirea situația anterioare executării silite în raport de dispozițiile art. 402² alin 1 C procedură civilă.

Au invocat recurenții că în mod eronat instanța în raport de dispozițiile art. 387 alin 1 pct.3,4 și art. 388 alin 1 pct.4,5 Cod procedură civilă, nu a constatat nulitatea absolută a actelor contestate.

Că, executarea silită a fost începută în temeiul titlului executoriu nr. 1616 din 08.05.2012, însă acesta a fost completat prin încheierea nr. 305 din 03.02.2012 și în consecință, lipsește încheierea de încuviințare a executării silite cerută de dispozițiile art. 373¹ C procedură civilă, iar în lipsa acesteia toate actele emise sunt lovite de nulitate.

Un alt motiv de recurs vizează soluționarea eronată a excepției lipsei calității procesuale pasive a Instituției P., arătând că potrivit sentinței civile nr._ din 2011 a Judecătoriei Tg – J. debitor este primarul și nu instituția primarului și în plus, instituția primarului nu este reglementată de dispozițiile art. 21 și art. 22 din legea 215/2001, legea administrației publice locale, normă ce stabilește care sunt autoritățile publice locale.

Ca atare, executarea silită s-a început împotriva unei autorități neexistente și în plus perioada pentru care s-a reținut culpa primarului în neeliberarea actelor de proprietate cea menționată în titlul executoriu vizează o perioadă în care funcția de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Fărcășești a fost acoperită de două persoane distincte.

Au invocat recurenții că pentru perioada anterioară datei de 03.03.2011 executarea urmează a se face împotriva fostului primar al comunei Fărcășești P. C..

Totodată, s-a invocat că în cauză trebuia urmată procedura specială reglementată de OG 22/2002, act normativ care privește executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii și potrivit căruia urmărirea silită se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora, la titlul de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plată respectivă.

O altă critică vizează soluționarea eronată a capătului de cerere privind nulitatea procesului- verbal de cheltuieli din 06.06.2012, arătând că instanța nu s-a pronunțat asupra motivului invocat de recurenți privind lipsa dovezii achitării onorariului de executor, ori potrivit dispozițiilor art. 371⁷ C procedură civilă și practicii judiciare, rezultă că aceste cheltuieli trebuiau să fi fost efectiv efectuate de creditorul S. C., dovadă ce urma a fi făcută cu chitanță sau ordin de plată, nu cu contractul de executare.

Totodată s-au detailat motivele pentru care nu a fost pusă în executare sentința nr._ din 09.12.2011, arătându-se că s-a încercat în repetate rânduri îndeplinirea dispozitivului hotărârilor judecătorești însă datorită discrepanțelor dintre situația existentă în teren și cele stabilite pe care de hotărâre, documentația nu a trecut de OCPI Gorj.

Prin sentința civilă nr.4175/29.05.2008, a Judecătoriei Tg-J., în dosarul nr._/318/2007 rămasă definitivă și irevocabilă prin dec. 2542/24.09.2008 a Tribunalului Gorj, îndreptată prin încheierea nr.1932/22.10.2009, s-a dispus anularea HCJ 3127/11.03.2002, poz. 25 din anexele referitoare la terenurile agricole și poziția nr. 9 din anexa referitoare la terenurile cu vegetație forestieră și dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului S. C. pentru suprafața de 7,21 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol pe vechiul amplasament conform raportului de expertiză întocmit în cauză, iar prin încheiere s-a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinței în sensul consemnării pentru suprafața de 1,92 ha teren cu vegetație forestieră din punctul „Dealul Pinoșii-Halângii-Valea Bârhoți, . din partea de E ca fiind în mod corect C. G. și S. D. în loc de C. G. și S. D..

Poziția 9 din anexa 53 terenuri cu vegetație forestieră vizează pe autor C. A. cu moștenitori C. I., iar poz. 25 din anexa 30 terenuri agricole vizează pe autor M. Gr. Ghoerghe cu moștenitori M. I., instanța în mod eronat anulând pozițiile acestea în loc de HCJ 4/1991, anexa 1, poz. 110, HCJ 2111/13.09.1996, anexal5, poz. 91, HCJ 3127/2002, anexa 39, poz. 19, HCJ 3127/2002, anexa 53, poz. 88.

Prin sentința civilă nr. 789/04.02.2010, a Judecătoriei Tg-J., pronunțată în dosarul nr._, modificată prin dec. 994/04.05.2010 a Tribunalului Gorj, a fost obligat Primarul la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei/zi întârziere începând de la rămânerea definitivă a sentinței civile și până la îndeplinirea obligației stabilită în cuprinsul titlului executoriu, aceea de a reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața de 7,21 ha teren vegetație forestieră și 8,954 ha teren agricol, s-a dispus obligarea noastră să întocmim și să înaintăm la C. Județenă Gorj documentația pentru emiterea titlului de proprietate conform sent. civ. 4175/2008 a Judecătoriei Tg-J..

Prin procesul -verbal de punere în posesie nr. 533/03.08.2009, s-a procedat la punerea în posesie pe numele autorului S. I. C. cu moștenitori S. C. C. pentru suprafața de 7,21 ha teren forestier, procesul verbal a fost însușit de pârât, fiind semnat de către acesta, documentația a fost restituită de OCPI datorită deficiențelor din raport, așa cum susține petentul prin cererea de îndreptare depusă la data de 30.05.2012, conform notei de constatare nr. 1151/28.03.2011, s-a înaintat la OCPI din nou procesul verbal de punere în posesie pentru 7,21 ha teren vegetație forestieră prin adresa nr._/28.12.2011 înregistrată la OCPIsub nr. 3/118/05.01.2012, acesta nefiind restituit.

A fost făcut un nou proces -verbal de punere în posesie nr. 298/12.03.2010, s-a procedat la punerea în posesie pe numele pârâtului S. C. C. pentru suprafața de 8,954 ha teren agricol, și acesta a fost restituit de OCPI prin nota de constatare din 25.01.2012, ajunsăla Primăria Fărcășești în 03.02.2012.

Față de aceste aspecte, contestatorii au solicitat pârâtului S. C. să depună actele, prin adresa nr. 5631/06.06.2012.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile,tribunalul constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează :

Prin cererea dedusă judecății contestatorii Instituția P. Comunei Fărcășești, B. S. D. -Primar al comunei Fărcășești ,în calitate de președinte al Comisie Locale de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești și C. L. de Fond Funciar Fărcășești, a învestit instanța de judecată cu o contestație la executare prin care au solicitat anularea formelor de executare întocmite de B. E. M M. în dosarul nr. 176/E/2012, respectiv somația nr.176 /E/2012 din 06.06.2012, procesul-verbal de cheltuieli din 06.06.2012 și să se dispună restabilirea situației anterioare executării silite în raport de dispozițiile art. 402² alin 1 C procedură civilă.

Prin sentința recurată a fost respinsă contestația la executare formulată de contestator, reținându-se de instanța de fond că motivele invocate de contestatori sunt neîntemeiate,iar formele de executare contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale.

Observând actele și lucrările dosarului se constată că prin sentința civilă nr._ din 09.12.2011 a Judecătoriei Tg-J., așa cum a fost lămurită prin încheierea nr. 305 din 03.02.2012, a fost admisă în parte acțiunea creditorului S. C. împotriva intimatei C. L. de aplicarea Legii 18/1991 Fărcășești și primarului comunei Fărcășești, în calitate de președinte al comisiei locale de fond funciar Fărcășești, s-a dispus transformarea daunelor cominatorii stabilite prin sentința civilă nr. 789 din 04.02.2010 a Judecătoriei Tg – J., în despăgubiri civile( daune interese compensatorii) și a fost obligat primarul Comunei Fărcășești la plata sumei de 11.380 lei reprezentând lipsa de folosință a suprafeței de 4,77 ha, teren agricol, acordată pentru perioada 29.05.2008, 31.12.2010 și a sumei de 3693 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 7,21 ha acordată pentru perioada 29.05._11.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs C. L. de aplicarea Legii 18/1991 Fărcășești și B. S. D. în calitate de vice primar cu atribuții de primar al comunei Fărcășești, iar prin decizia nr.757 din 29.03.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate.

Întrucât, debitorii -contestatori nu au executat de bună voie obligația impusă în sarcina lor prin titlul executoriu, creditorul S. C. a formulat cerere de executare silită, formându-se dosarul de executare nr. 176/E/2012 la B. E. M M..

Prin încheierea nr. 1716 din 28.05.2012, a fost încuviințată executarea silită a dispozițiilor din titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._ din 2011 a Judecătoriei Tg – J..

La data de 06.06.2012 a fost emisă somația nr.176/E/2012 și încheiat procesul- verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare.

Critica recurenților privind nulitatea absolută a actelor de executare contestate, raportat la dispozițiile art. 387 alin. 1 pct. 3 și 4 și art. 388 alin. 1 pct. 4, 5 C procedură civilă, este nefondată întrucât, actele de executare au fost întocmite de executor cu respectarea dispozițiilor legale invocate.

Astfel, potrivit art. 387 alin 1 pct. 3 și 4 C procedură civilă, somația trebuie să cuprindă printre alte mențiuni numele și domiciliul sau după caz denumirea și sediul debitorului și arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea, iar din cuprinsul somației contestate reiese că somația cuprinde aceste mențiuni.

Și procesul - verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare cuprinde mențiunile prevăzute în art. 388 pct. 4 și 5 C procedură civilă, iar împrejurarea că titlul executoriu inițial a fost completat, prin încheierea nr. 305 din 03.02.2012 și în actele de executare nu s-a menționat și această încheiere nu are nici o relevanță, întrucât încheierea de lămurire a dispozitivului inițial face corp comun cu sentința ce constituie titlul executoriu și în acest sens corect a reținut instanța de fond că nu se impunea încuviințarea executării silite și pentru încheierea de lămurire a dispozitivului, fiind suficient faptul că s-a dispus încuviințarea executării silite pentru titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._ din 09.12.2011, așa cum a fost lămurit ulterior.

Este nefondată și critica privind soluționarea eronată de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive de debitor, a instituției primarului, întrucât obligația instituită prin titlul executoriu a fost stabilită în sarcina primarului comunei Fărcășești ca instituție și nu raportat la persoana fizică ce îndeplinește funcția de primar la un moment dat, în condițiile în care raportat la dispozițiile Legii 215/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în raport cu alte autorități publice, sau persoane fizice, precum și în justiție.

Nu pot fii reținute nici criticile privind nerespectarea de către executorul judecătoresc a procedurii speciale reglementate de OG nr.22/2002.

Sub acest aspect,tribunalul reține că nu se poate constata o încălcare de către executorul judecătoresc a acestor dispoziții legale, în condițiile în care așa cum rezultă din dosarul de executare, executorul judecătoresc a emis doar o somație de plată către instituția P. Comunei Fărcășești în calitate de Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, fără a efectua alte acte de executare propriu- zise care să vină în contradicție cu dispozițiile OG nr.22/_.

Nici critica formulată de contestatori privind cheltuielile de executare nu poate fii primită, în condițiile în care onorariul de executare stabilit de executorul judecătoresc se încadrează în limitele prevăzute de lege, iar pe de altă parte părțile contractului de executare silită pot stabili o modalitate de eșalonare a plății efective a onorariului de executor judecătoresc, împrejurarea care nu poate constitui un motiv de imposibilitate a executării silite și în ceea ce privește cuantumul onorariului executorului judecătoresc ce urmează a fi primit de către acesta pentru prestația sa.

Celelalte motive învederate de contestatori privesc apărări de fond ce nu pot fi avute în vedere și nici eventual analizate și cenzurate de instanță în cadrul soluționării contestației la executare, instanța analizând în această fază procesuală doar legalitatea și conformitatea formelor de executare silită raportat la conținutul tuturor executărilor.

Față de considerentele expuse se reține că instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, nefiind incidente în cauză vreunul din motivele de casare sau modificare, așa cum sunt reglementate în art. 304 C.pr.civ. și în consecință ,în temeiul art.312 alin 1 se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții -contestatori Instituția P. Comunei Fărcășești, B. S. D.-Primar al comunei Fărcășești în calitate de președinte al Comisie Locale de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești și C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenții contestatori Instituția P. Comunei Fărcășești, B. S. D.-Primar al comunei Fărcășești în calitate de președinte al Comisie Locale de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești și C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Fărcășești împotriva sentinței civile nr._ din 02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații B. E. M M. și S. C..

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică din 08 Februarie 2013 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

V. B.

Judecător,

A. E. S.

Judecător,

N. B.

Grefier,

V. O.

Red A.E S/tehn VO

J.F D. C..

2ex /06 Martie 2013

← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 248/2013. Tribunalul GORJ		Revendicare imobiliară. Hotărâre din 31-10-2013, Tribunalul GORJ →

Contestaţie la executare. Decizia nr. 334/2013. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 334/2013. Tribunalul GORJ