Fond funciar. Decizia nr. 676/2013. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 676/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 1383/318/2012

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 676/2013

Ședința publică de la 13 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. F. T.

Judecător V. G.

Judecător M. A. C.

Grefier C. B.

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurenții reclamanți C. L. Fărcășești pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar și P. C. Fărcășești - B. S. D., recurenta intimată C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și recurenta pârâtă R. F., împotriva sentinței civile nr._ din data de 12.12.2012, pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții reclamanți C. L. Fărcășești pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar și P. C. Fărcășești - B. S. D., reprezentați de avocat D. A., recurenta intimată C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și recurenta pârâtă R. F., reprezentată de avocat B. N., lipsă intimați pârâți C. Nicușor, G. I. și G. E. reprezentați de procurator C. C., lipsă intimata pârâtă V. S..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care procurator C. C., pentru intimații pârâți a depus concluzii scrise și constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat D. A. pentru recurenții reclamanți C. L. Fărcășești pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar și P. C. Fărcășești - B. S. D. a solicitat admiterea recursului și a criticat sentința instanței ca fiind nelegală numai în ce privește cheltuielile de judecată, susținându-se că recurenta la instanța de fond a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei și greșit deși C. Județeană Gorj are culpă procesuală în cauză ca și emitent al hotărârilor atacate, că au fost anulate în parte aceste hotărâri de validare, dar și adeverințele privitorii emise de C. L. Fărcășești, cei care s-au opus la anularea acestor acte au fost pârâții . În această situație trebuiau obligați G. I. și R. F. în solidar cu comisia județeană la 1000 lei cheltuieli de judecată față de comisia L. Fărcășești .

Cu privire la recursul declarat de C. Județeană Gorj, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, recursul referindu-se la greșita obligare a comisiei județene la cheltuieli de judecată către C. L. de fond funciar Fărcășești .

Cu privire la recursul declarat de R. F., s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Avocat B. N. pentru recurenta pârâtă R. F. a criticat sentința și a solicitat într-o primă teză admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar cu această ocazie prima instanță să evoce fondul asupra tuturor aspectelor invocate prin cererea dispusă în dosarul_/318/2011, cerere formulată de C. L. de Fond Funciar Fărcășești, dar și asupra cererilor formulate de R. F. la 6.03.2012.

Într-o a doua teză s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii reconvenționale cu care a fost investită prima instanță privind petitul în constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate 57/14.09.1994 pentru suprafața de 1,440 ha ce provine de la autorul N. V C., având ca moștenitor pe R. F., modificându-se sentința în sensul respingerii excepției lipsei de interes formulată de C. L. de fond funciar prin întâmpinare la cererea reconvențională formulată de R. F..

În dezvoltarea motivelor a susținut că adeverința de proprietate 57/1994 privind suprafața de 1,440 ha teren agricol nu a fost contestată de nici una dintre părți, suprafața nu se suprapune cu nici una din suprafețele din litigiu, motiv pentru care comisia locală nu are interes să solicite constatarea nulității acestui act.

O altă critică adusă sentinței este aceea că deși s-au admis parțial petitele cererii formulate de comisia locală, iar prin cererea reconvențională formulată de R. F. s-a solicitat și de către ea să se constate nulitatea absolută a acelorași acte funciare, cererea reconvențională ar fi trebuit să fie admisă pentru motivele pentru care a fost admisă în parte cererea Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești.

Cu privire la suprafața de 3,25 ha teren forestier, ce a aparținut autorului N. C. s-a susținu că prima instanță a admis cererea comisiei locale, reținând că prin HCJ 2862, potrivit anexei au fost validați G. E., C. E. și R. F. cu suprafața de 3,25 ha, acestea fiind moștenitoarele autorului N. C. care deținea această suprafață potrivit BAP-ului din 1948.

Sub acest aspect, prima instanță a reținut că cererea reconvențională urmează să fie respinsă, atât cu privire la capătul de cerere privind nulitatea actelor emise în favoarea lui G. I., deoarece pentru aceste terenuri R. F. nu deține o hotărâre de validare.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, respingerea excepției lipsei de interes, să se admită petitul patru din cererea reconvențională cuprinsă în nota de ședință din 7.03.2012, și să fie obligată comisia locală să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru 3,25 ha teren forestier autor N. C. cu moștenitori G. E., C. E. și R. F..

Cu privire la motivele de recurs invocate de C. L. de fond funciar Fărcășești și C. Județeană Gorj, s-a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor de față.

Prin cererea reconvențională înregistrată sub nr._ /F în disjungerii de acțiunea principală ce a format obiectul dosarului_/318/2011 la Judecătoria Tg.-J., reclamanții C. L. Fărcășești pentru aplicarea legilor fondului funciar și Viceprimarul cu atribuții de Primar al comunei Fărcășești – B. S. D., în contradictoriu cu pârâții G. I., G. E., C. Nicușor, V. S., R. F. și intimata C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, au solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a HCJ nr.1815/1995, anexa 15, poziția 19, prin care a fost validat G. I. cu suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră; constatarea nulității absolute parțiale a HCJ nr.4/1991, anexa 2 A, poziția 111, pentru suprafața de 1,2053 ha teren agricol din cele 3,02 ha teren agricol cu care a fost validat G. I., prin HCJ nr. 3127/2002, anexa 30, poziția 128, urmând a fi menținută pentru suprafața de 1,8147 ha teren agricol; constatarea nulității absolute a adeverinței nr.29/16.06.1992 pentru suprafața de 3,0599 ha teren agricol eliberată pentru G. V. I.; constatarea nulității absolute a adeverinței nr. 57/14.09.1994 pentru suprafața de 1,4400 ha teren agricol eliberată pentru R. F., cu autor N. N. N.; constatarea nulității absolute parțiale a H.C.J. nr.3127/2002, anexa 30, poziția 128, pentru suprafața de 1,8147 ha teren agricol din suprafața de 3,10 ha teren agricol pentru care a fost validat G. I. prin HCJ nr. 4/1991, anexa 2 A, poziția 111, suprafață necontestată, urmând a fi menținută această hotărâre pentru suprafața de 1,2853 ha teren agricol.

În motivarea cererii s-a susținut că N. V C. a avut trei fiice: G. E., C. E. decedată, având ca moștenitori pe V. S. și C. Nicușor și P. M. –decedată cu moștenitor R. F. .

Autorul N. V C. a deținut potrivit registrului agricol suprafața de 3,10 ha teren agricol și 3,25 ha teren cu vegetație forestieră.

Prin cererea 636/19.03.1991 G. I., soțul lui G. E., fiica autorului a solicitat suprafața de 3,02 ha teren agricol ,la care se adaugă 0,08 ha curți-construcții .

Prin HCJ nr. 4/1991, anexa 2 A, a fost validat G. I. cu suprafața de 3,02 ha teren agricol, conform filei de registru agricol al autorului soției sale N. V C. .

În urma validării, C. locală de fond funciar Fărcășești a emis mai multe adeverințe de proprietate: adeverința nr. 29/24.05.2000 și procesul verbal de punere în posesie din aceeași dată pentru suprafața de 0,8125 ha teren agricol; adeverința nr. 29/16.11.2000 pentru suprafața de 0,5886 ha teren agricol; adeverința nr. 29/18.07.2001 pentru suprafața de 0, 0810 ha; adeverința nr. 29/24.01.2001 și procesul verbal de punere în posesie din aceeași dată pentru suprafața de 0,3326 ha teren agricol, acte emise corect în opinia reclamanților și care au stat la baza înstrăinării unora dintre terenuri.

S-a mai susținut de asemenea că a fost eliberată nelegal adeverința 29/16 iunie 1992, pentru suprafața de 3,0599 ha teren agricol eliberată lui G. V I., deoarece în aceasta sunt incluse și terenurile pentru care au fost eliberate adeverințele 29/24.05.2000, procesul verbal de punere în posesie din aceeași dată, suprafața de 0,8125 ha teren agricol; adeverința nr. 29/16.11.2000 pentru suprafața de 0,5886 ha teren agricol; adeverința nr. 29/18.07.2001 pentru suprafața de 0, 0810 ha; adeverința nr. 29/24.01.2001 și procesul verbal de punere în posesie din aceeași dată pentru suprafața de 0,3326 ha teren agricol.

De asemenea, s-a mai susținut că prin adeverința 57/14.09.1994 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,4400 ha teren agricol pârâtei R. F., având ca autor pe P. M., fiica lui N. V C., adeverința fiind nelegală, deoarece potrivit registrului agricol din 1959 – 1963 terenul era înscris la G. I., R. F. nu deținea registru agricol și nici nu a formulat anterior eliberării adeverinței cerere de reconstituire, neexistând nici hotărâre de validare.

Cu privire la R. F. s-a susținut că a formulat în anul 1998 cererea înregistrată sub nr. 879/05.03.1998, nesemnată, însă nu este menționat nici autorul și nici suprafața solicitată, iar C. E. a formulat cererea nr. 1680/02.04.1998, solicitând suprafața de 2 ha teren cu vegetație forestieră.

Că, prin HCJ nr. 1815/1995 – anexa 14, poziția 19 a fost validat G. I. cu suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră, deși acesta nu are calitate de moștenitor al autorului N. C., iar acesta figura la BAP în anul 1948 cu întreaga suprafață de 3,25 ha, suprafață care, a fost validată prin HCJ nr. 2862/27.10.2000, anexa 53, poziția 19, în care este inclusă și suprafața de un hectar, ce a fost validată prin HCJ 1815/1995.

Prin HCJ 2862/27.10.2000 potrivit anexei 453, poziția 19, au fost validați G. E., C. E. și R. F. cu suprafața de 3,25 ha teren cu vegetație forestieră după autorul N. V C., s-a emis adeverința nr. 2/06.07.2001 și procesul verbal de punere în posesie nr. 2/23.05.2001 pentru suprafața de 0,3715 ha teren cu vegetație forestieră pentru autor N. V. C., cu moștenitori G. E. și C. E., procesul verbal de punere în posesie nr. 2/17.09.,2005 pentru suprafața de 0,6620 ha teren cu vegetație forestieră pentru autor N. V. C., cu moștenitori: G. E., C. E. și R. F., procesul verbal de punere în posesie nr. 102/03.12.2002 pentru suprafața de 1,6875 ha pentru autorul N. V. C., cu moștenitori G. E., C. E. și R. F.; adeverința nr. 3558/08.06.2008 și procesul verbal de punere în posesie n. 625/14.09.2010 pentru suprafața de 0,5290 ha teren cu vegetație forestieră pentru autor N. V. C., cu moștenitori G. E., C. E. și R. F..

Prin HCJ nr. 3127/2002, anexa 30, poziția 128, a fost din nou validat G. I., cu suprafața de 3,10 ha teren, ce fusese validată anterior prin HCJ nr. 4/1991, anexa 2 A, poziția 111, suprafață în care a fost inclusă și suprafața de 1,8147 ha teren agricol pentru care au fost emise acte de proprietate în baza HCJ nr. 4/1991 și pentru care s-a solicitat să fie menținută pentru 1,8147 ha teren agricol, iar HCJ nr. 3127/2002, anexa 30, poziția 128 să fie menținută doar pentru 1,2853 ha teren agricol .

S-a mai susținut de reclamanți că au înțeles să atace parțial cele două hotărâri ale comisiei județene, respectiv 4/1991 și 3127/2002, deoarece în baza HCJ 3127/2002 s-a emis titlul de proprietate_/2003, care are al bază adeverința comisiei locale 29/17.09.2003 procesul verbal 4/30.01.2003 pentru suprafața de 0,5503 ha ; procesul vwerbal nr. 484/15 dec. 2010 pentru suprafața de 0,6761 ha teren agricol

În drept sunt invocate dispozițiile art. III lit. a din Legea nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 169/1997.

Pârâții C. Nicușor, V. S. și G. E. au formulat întâmpinare, arătând că motivele invocate de reclamanți nu se regăsesc între cazurile prevăzute expres și limitativ de lege privind nulitatea actelor de reconstituire, deoarece G. I. era îndreptățit la reconstituirea unei suprafețe de teren de peste 6 ha, suprafață evidențiată în registrul agricol, ce se coroborează cu declarațiile martorilor vecini, dar și cu actele de proprietate.

S-a susținut că, reclamanta C. L. nu justifică interes în formularea cererii decât dacă pentru suprafețele de teren validate există solicitări și din partea altor persoane fizice sau juridice și dacă aceste suprafețe au creat dispute litigioase, dacă s-a procedat la punerea în posesie și s-au ivit probleme cu ocazia punerii în posesie.

Invocându-se propria culpă, aceasta nu poate constitui motiv de nulitate absolută a actelor de reconstituire emise încă din anul 1991, că terenul validat in nume propriu lui G. I. prin HCJ nr. 4/1991 de 3,02 ha reprezintă doar o parte din dreptul de proprietate la care era îndreptățit acesta, iar terenul cu vegetație forestieră de 1 ha reprezintă dreptul său propriu, și nu în calitate de moștenitor al autorului N. V C..

La data de 06.03.2012 pârâta R. F. a depus note de ședință cu caracter de cerere reconvențională solicitând la rândul său constatarea nulității absolute a actelor eliberate eronat pârâtului G. V. I., motivând că acesta nu este persoană îndreptățită la reconstituire, deoarece a fost ginerele lui N. V. C. și chiar dacă a formulat o . cereri in baza legilor fondului funciar, a menționat că terenurile solicitate fac parte din cartea de hotărnicie din anul 1910 si „ Planul și hotărnicia bucăților de teren între vecini”, întocmit cu autorizarea Tribunalului Gorj.

Aceste terenuri agricole și forestiere provin doar de la N. V. C., solicitându-se ca în urma constatării nulității absolute a tuturor înscrisurilor funciare emise pentru G. V. I., instanța să dispună emiterea unor alte acte pe numele moștenitorilor autorului N. C., adică R. F., G. E. ( soția lui G. I.) și moștenitorii defunctei C. E..

A mai solicitat pârâta-reclamantă reconvențională R. F. obligarea comisiilor de fond funciar să realizeze toate demersurile în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafețele de teren menționate în următoarele procese verbale de punere în posesie: nr. 102/03.12.2006 – suprafața de 1,6875 ha; nr. 110/17.02.2003 – suprafața de 6620 mp; nr. 2/23.05.2001 – suprafața de 3715 mp; nr.625/14.09.2010 – suprafața de 5290 mp.

În cauză la data de 27.03.2012 pârâtul G. I. a formulat o întâmpinare cu privire la cererea formulată de R. F., iar C. L. de fond funciar Fărcășești și Viceprimarul cu atribuții de Primar al comunei Fărcășești – B. S. D. au formulat întâmpinare cu privire la cererea reconvențională formulată de R. F., arătând că cererea lui R. F. privind constatarea nulității absolute a actelor funciare nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 112 C.proc. civ., iar capătul de cerere vizând emiterea titlului de proprietate pentru suprafețele menționate în procesele verbale de punere în posesie urmează a fi respins, având în vedere că terenurile au fost înstrăinate unor unități miniere.

Cu privire la procesul verbal nr. 2/23.05.2001, prin care au fost puți în posesie s pentru suprafața de 0,3715 ha teren cu vegetație forestieră pentru autorul N. V. C., cu moștenitori G. E. și C. E., s-a invocat de către comisia locală lipsa de interes a pârâtei – reclamante R. F., iar în ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată de pârâții G. E., C. Nicușor și V. S. prin întâmpinare, s-a solicitat de comisia locală respingerea acestei excepții, invocând o cauză de nulitate absolută.

La 18.04.2012 reclamanta reconvențională R. F. a depus o listă cu actele a căror nulitate o solicită și note de ședință, și a menționat că terenurile individualizate în procesele verbale de punere în posesie, menționate în cererea reconvențională, au fost înstrăinate de către E.C. R. de toți moștenitorii, mai puțin terenul în suprafață de 0,3715 ha cuprinsă în adeverința nr. 2/06.07.2001 și procesul verbal de punere în posesie nr. 2/23.05.2001, teren ce a fost înstrăinat doar de G. E. și C. E., întrucât C. L. Fărcășești a emis actele de proprietate doar pe numele acestora.

Prin încheierea de ședință din 30 mai 2012 instanța a respins excepția lipsei de interes a Comisiei Locale Fărcășești pentru aplicarea legilor fondului funciar, invocată prin întâmpinare de pârâții G. E. și G. I. și a unit cu fondul cauzei excepția lipsei de interes a reclamantei reconvenționale R. F. cu privire la cererea de obligare a Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești să înainteze actele în vederea eliberării titlului de proprietate, invocată de petenți prin întâmpinarea la cererea reconvențională.

S-a dispus efectuarea in cauză a unei expertize tehnice, fiind numit expert N. P., iar prin încheierea de ședință din 13 iunie 2012 a stabilit obiectivele la care expertul trebuie să răspundă: identificarea terenului agricol în suprafață de 3,02 ha, reconstituit în favoarea pârâtului G. I. prin HCJ nr.4/1991, să se stabilească dacă pentru acest teren, pârâtul G. I. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și dacă terenul se regăsește la poziția sa de rol din registrul agricol aferent anilor 1959-1962; dacă deține acte vechi de proprietate prin care să justifice suprafața și amplasamentul, iar în caz afirmativ, să se menționeze care sunt actele respective (limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, întocmirea schiței terenului); să se identifice terenul agricol în suprafață totală de 1,8147 pentru care s-au eliberat următoarele acte: adeverința provizorie de proprietate nr.29/24.05.2000 și procesul-verbal de punere în posesie din 24.05.2000 – pentru suprafața de 0,8125 ha, adeverința provizorie de proprietate nr.29/16.11.2000 pentru suprafața de 0,5886 ha, adeverința provizorie de proprietate nr.29/24.01.2001 și procesul-verbal de punere în posesie din 24.01.2001, pentru suprafața de 0,3326 ha și adeverința provizorie de proprietate nr.29/18.07.2001 pentru suprafața de 0,0810 ha ( limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, întocmirea schiței terenului), să se arate care este HCJ ce a stat la baza emiterii acestor adeverințe; să se identifice terenul agricol în suprafață de 3,0599 ha., pentru care s-a eliberat pârâtului G. I. adeverința de proprietate nr.29/16.06.1992 ( limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, realizarea schiței terenului) și să se arate care este HCJ ce a stat la baza emiterii sale și dacă terenul identificat se suprapune parțial cu terenul identificat la pct.2; să se identifice terenul agricol în suprafață de 3,10 ha., reconstituit în favoarea pârâtului G. I. prin HCJ nr. 3127/2002, anexa 30 poziția 128 și să se stabilească dacă pentru acest teren pârâtul G. I. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și dacă se regăsește la poziția sa din registrul agricol aferent anilor 1959-1962, sau deține acte vechi de proprietate, prin care să justifice suprafața și amplasamentul, în caz afirmativ să se menționeze care sunt actele respective (limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, realizarea schiței terenului); să se arate dacă pentru terenul identificat la punctul 4 există dublă validare, în sensul că pentru aceeași suprafață s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtului G. I. și prin HCJ nr.4/1991, anexa 2A poziția 111; să se identifice terenul agricol în suprafață de 1,4400 ha., pentru care s-a eliberat pârâtei R. F. adeverința de proprietate nr.57/14.09.1994 (limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, realizarea schiței terenului); să se stabilească dacă pentru acest teren pârâta R. F. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate anterior emiterii adeverinței și în caz afirmativ, dacă există hotărâre de validare și dacă deține acte vechi de proprietate prin care să justifice suprafața și amplasamentul, iar în caz afirmativ, să se menționeze care sunt actele respective (limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, realizarea schiței terenului); să se arate dacă pentru terenul identificat la punctul 6 s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtului G. I. prin HCJ nr.4/1991, anexa 2A poziția 111 și HCJ nr. 3127/2002, anexa 30 poziția 128; să se identifice terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 1 ha. ,ce a fost reconstituit în favoarea pârâtului G. I. prin HCJ nr.1815/1995, să se stabilească dacă pentru acest teren, pârâtul G. I. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și dacă deține acte vechi de proprietate prin care să justifice suprafața și amplasamentul, în caz afirmativ să se menționeze care sunt actele respective (limite, vecinătăți, număr topografic, categorie de folosință, realizarea schiței terenului); să se stabilească dacă pentru terenul identificat la punctul 8 există dublă validare, în sensul verificării dacă terenul face parte din suprafața totală de 3,25 ha pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin HCJ nr. 2862/27.10.2000, pe numele autorului N. V. C., cu moștenitori G. E., R. F., moștenitorii defunctei C. E.; să se identifice prin schiță, suprafață, vecinătăți, . de teren, ce totalizează suprafața de 3,25 ha, reconstituită prin HCJ nr.2862/ 27.10.2000, anexa 53 poziția 19: 3715 mp, cuprinsă în procesul verbal de punere în posesie nr. 2/23.05.2001; 6620 mp, cuprinsă în procesul verbal de punere în posesie nr. 110/17.02.2003; 1,6875 ha cuprinsă în procesul verbal de punere în posesie nr. 102/03.12.2006; 5290 mp, cuprinsă în procesul verbal de punere în posesie nr. 625/14.09.2010 și să se stabilească dacă aceste terenuri au făcut obiectul vânzării cumpărării către SNLO-E.C. R. și dacă în prezent terenurile sunt excavate .

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 28.11.2012 de către expertul P. N., iar împotriva acestuia părțile nu au avut obiecțiuni.

În urma administrării probatoriilor solicitate și în raport de obiectul cererilor de chemare în judecată, prin sentința civilă nr._ din data de 12.12.2012, pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._, a fost admisă în parte cererea disjunsă din dosarul nr._/318/2011, formulată de reclamanții C. locală de aplicare a Legii nr.18 Fărcășești și B. S. D., Viceprimar cu atribuții de Primar, doar în contradictoriu cu pârâții G. V. I., domiciliat în . și R. F., domiciliată în ., județul Gorj și intimata C. Județeană Gorj de fond funciar.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a HCJ nr.1815/1995, anexa 15, poziția 19, privind validarea suprafeței de 1 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea pârâtului G. I..

S-a constatat nulitatea absolută parțială a HCJ nr.4/1991, anexa 2, poziția 111, doar cu privire la suprafața de 1,2053 ha, urmând a fi menținută pentru suprafața de 1,8147 ha teren agricol, a adeverinței nr.29/16.06.1992 eliberată în favoarea pârâtului G. I. pentru suprafața de 3,0599 ha teren agricol, a adeverinței nr. 57/14.09.1994 eliberată în favoarea pârâtei R. F., pentru suprafața de 1,4400 ha.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a HCJ nr.3127/2002, anexa 30, poziția 128, doar cu privire la suprafața de 1,8147 ha, urmând a fi menținută pentru suprafața de 1,2853 ha teren agricol.

A fost respinsă cererea disjunsă din dosarul nr._/318/2011, formulată de reclamanții C. locală de aplicare a Legii nr.18 Fărcășești și B. S. D., Viceprimar cu atribuții de Primar, în contradictoriu cu pârâții G. E., domiciliată în comuna Bîlteni, ., V. S. și C. Nicușor, ambii domiciliați în . Noi, județul Gorj.

A fost admisă excepția lipsei de interes invocată de C. locală de fond funciar Fărcășești cu privire la capătul de cerere din cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională R. F., referitor la obligarea comisiilor să realizeze toate demersurile în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de teren cuprinsă în procesul verbal de punere în posesie nr.2/23.05.2001 și adeverința nr.2/06.07.2001, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,3715 ha teren vegetație forestieră pentru autor N. V.C. cu moștenitori G. E. și C. E. și în consecință respinge acest capăt de cerere ca fiind lipsit de interes.

S-a respins cererea reconvențională cu privire la celelalte capete de cerere.

A fost obligată intimata C. Județeană Gorj de fond funciar să plătească reclamanților C. locală de aplicare a Legii nr.18 Fărcășești și președintelui acestei comisii suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, din probele administrate, respectiv actele depuse de părți și raportul de expertiză s-a reținut că terenurile în litigiu provin de la autorul N. V. C., însă suprafața de 3,10 ha teren agricol apare înscrisă în registrul de rol agricol din perioada 1959 – 1963 la pârâtul G. I..

S-a apreciat de prima instanță că în mod corect C. L. de fond funciar și C. Județeană Gorj a dispus reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul agricol în favoarea pârâtului G. I., acesta fiind și singurul care a solicitat terenurile agricole prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 636/19.03.1991.

În ceea ce privește cererea reclamantei pentru constatarea nulității absolute a actelor, instanța a reținut din raportul de expertiză că terenurile agricole în suprafață de 3,02 ha au fost inițial validate pârâtului G. I. prin HCJ nr. 4/1991, iar ulterior a fost emisă adeverința de proprietate nr. 29/16.06.1992 pentru suprafața de 3,0599 ha, în care nu sunt precizate numărul de . parcelă.

Din suprafața validată prin această hotărâre pentru suprafața de 1,8147 ha au fost emise acte de proprietate, iar o parte din terenurile pentru care au fost emise aceste acte au fost înstrăinate de pârâtul G. I..

Prin H.C.J. nr. 3127/2002 s-a validat din nou reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceeași suprafață de teren agricol, respectiv pentru 3,10 ha conform anexei 30, poziția 128, iar în baza acestei hotărâri de validare au fost emise pârâtului acte de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr. de proprietate_/12.03.2003, adeverința nr. 29/17.09.2003 și procesul verbal de punere în posesie nr. 4/30.01.2003 pentru suprafața de 0,5303 ha și procesul verbal de punere în posesie nr.484/15.12.2010, pentru suprafața de 0,6761 ha teren agricol.

În aceste condiții, prima instanță a reținut că este vorba de o dublă validare, și a constatat nulitatea absolută parțială a HCJ nr.4/1991, anexa 2, poziția 111, doar cu privire la suprafața de 1,2053 ha, menținând pentru suprafața de 1,8147 ha teren agricol și s-a constatat nulitatea absolută parțială a HCJ nr.3127/2002, anexa 30, poziția 128, doar cu privire la suprafața de 1,8147 ha, urmând a fi menținută această hotărâre pentru suprafața de 1,2853 ha teren agricol.

Deși a fost emisă prima HCJ nr. 4/1991 și care ar fi trebuit menținută în totalitate, instanța a reținut având în vedere faptul că pentru suprafața de 1,2053 ha au fost emise acte de proprietate în baza validării făcute prin HCJ nr. 3127/2002 și aceste acte de proprietate ce au stat la baza înstrăinării terenului agricol.

S-a constatat nulitatea absolută a adeverinței nr. 29/16.06.1992 eliberată pârâtului G. I. pentru suprafața de 3,0599 ha, deoarece aceasta se suprapune cu suprafețe cuprinse în actele eliberate pârâtului G. I..

În ceea ce privește apărările formulate de pârâții C. Nicușor, V. S. și G. E., în sensul că reclamanții nu-și pot invoca propria culpă și anularea acestor acte nu profită nimănui, instanța a reținut că existând hotărâri de validare duble, față de suprafața reală pentru care trebuia să i se reconstituie proprietate lui G. I., a dispus anularea acestor acte.

În ceea ce privește cererea privind constatarea nulității absolute a adeverinței nr. 57/14.09.1994 eliberată pârâtei R. F. pentru suprafața de 1,4400 ha teren agricol, instanța a apreciat că este întemeiată cererea reclamanților, având în vedere că această adeverință nu are la bază cerere de reconstituire și nici hotărâre de validare.

S-a reținut a fi întemeiată cererea privind nulitatea absolută parțială a HCJ nr. 1815/1995 – anexa 15, poziția 19, prin care pârâtul G. I. a fost validat cu suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră, instanța având în vedere că terenul pentru care a fost validat acesta face parte din terenul cu vegetație forestieră în suprafață totală de 3,25 ha al autorului N. V. C., teren ce a fost validat prin HCJ nr. 2862/27.10.2000 pe numele moștenitorilor autorului G. E., C. E. și R. F. ( fila 31-32 dosar fond ).

Analizând excepția lipsei de interes invocată de C. L. de fond funciar Fărcășești, cu privire la cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională R. F., prima instanță a reținut că este întemeiată și a fost admisă, motivat de faptul că procesul verbal de punere în posesie nr. 2/23.05.2001 și adeverința nr. 2/06.07.2001 au fost eliberate în favoarea lui G. E. și C. E., moștenitoare ale autorului N. V C., astfel că pârâta reclamanta R. F. nu justifică un interes în formularea acestei cereri, atâta timp cât nu a înțeles să conteste aceste acte.

Cererea reconvențională a fost respinsă, întrucât pentru terenurile ce au făcut obiectul acestei cereri R. F. nu deține o hotărâre de validare, iar în ceea ce privește emiterea titlului de proprietate pentru terenurile cuprinse în procesele verbale nr. 110/17.02.2003; nr. 102/03.12.2006 și nr. 625/14.09.2010, instanța a reținut ca cererea este neîntemeiată, întrucât conform contractelor de vânzare – cumpărare depuse la dosar și, de asemenea, conform susținerilor reclamantei R. F., terenurile au fost înstrăinate în totalitate, astfel că nu mai este posibilă eliberarea titlurilor pentru acest terenuri.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța a apreciat că în culpă pentru emiterea actelor funciare se află C. Județeană Gorj care, anterior emiterii hotărârilor de validare, avea obligația de a analiza și verifica cu rigurozitate actele înaintate de C. L. de fond funciar Fărcășești, pentru a se evita situația creată.

Împotriva sentinței au declarat recurs recurenții reclamanți C. L. Fărcășești pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar și P. C. Fărcășești - B. S. D., recurenta intimată C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și recurenta pârâtă R. F..

Cu privire la recursul declarat de C. L. de fond funciar Fărcășești, s-a criticat sentința instanței ca fiind nelegală numai în ce privește cheltuielile de judecată, susținându-se că recurenta la instanța de fond a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei și greșit deși C. Județeană Gorj are culpă procesuală în cauză ca și emitent al hotărârilor atacate, că au fost anulate în parte aceste hotărâri de validare, dar și adeverințele privitorii emise de C. L. Fărcășești, cei care s-au opus la anularea acestor acte au fost pârâții . În această situație trebuiau obligați G. I. și R. F. în solidar cu comisia județeană la 1000 lei cheltuieli de judecată față de comisia L. Fărcășești .

Referitor la acest recurs, tribunalul analizând motivele de formulate, reține că este nefondat, cu următoarea motivare ;

Prin sentința civilă_ din data de 12.12.2012, pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ a fost obligată C. Județeană Gorj să plătească Comisiei Locale de fond funciar suma de 1000 lei cheltuieli de judecată .

În recurs s-a susținut că C. Județeană Gorj trebuia să fie obligată în solidar cu pârâții la 1000 lei cheltuieli de judecată către C. locală de fond funciar Fărcășești .

Analizând acest motiv de recurs, instanța de control judiciar reține că deși a fost admisă în parte acțiunea formulată de C. locală de fond funciar și s-au anulat mai multe acte prin care s-a dispus reconstituirea în favoarea pârâților, totuși comisia locală de fond funciar a emis actele respective cu nerespectarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar.

Astfel, potrivit atribuțiilor cuprinse în HG 890/4 august 2005, comisia locală de fond funciar are ca atribuții principale: să preia și să analizeze cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe și municipii; să verifice în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la arta 9 alin. 4 și 5 din leg. 18/1991 și art. 6 din leg. 1/2000, iar atunci când nu este lămurită, să solicite toate relațiile și datele necesare;să stabilească mărimea și amplasamentul suprafețelor pentru care se reconstituie dreptul de proprietate ; să completeze în urma verificărilor efectuate anexele prevăzute în regulament, să primească și să transmită comisiei județene contestațiile formulate de persoanele interesate, să întocmească situații definitive potrivit competențelor ce le revin privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren cu suprafața și amplasamentele stabilite conform planului de delimitare și parcelare întocmit.

În raport de aceste prevederi, instanța de control judiciar reține că, C. locală de fond funciar Fărcășești ar fi trebuit ca în urma HCJ nr. 4/1991 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru G. I., în numele soției sale G. E. care este moștenitoarea autorului N. V C., pentru suprafața de 3,02 ha să pună în executare această hotărâre, nu să emită alte acte provizorii, după care fără să verifice, a înaintat Comisiei Județene Gorj cereri și acte în vederea emiterii HCJ 3127/2002 pentru aceeași suprafață de teren ce fusese validată prin HCJ 4/1991, ajungându-se astfel la o dublă validare.

La fel s-a procedat și pentru terenul cu vegetație forestieră pentru care a fost emisă HCJ 2862, în anexă rezultând că N. V C. cu moștenitori G. E., C. E. și R. F. a deținut în registrul agricol suprafața de 3,25 ha teren cu vegetație forestieră și în această situație existând o hotărâre de validare ,care trebuia supusă executării.

Pe cale de consecință, recursul urmează a fi respins ca nefondat în ceea ce privește obligarea în solidar a Comisiei Județene Gorj alături de pârâți la cheltuieli de judecată, culpa aparținând în exclusivitate Comisiei Locale de fond funciar Fărcășești .

Cu privire la recursul declarat de recurenta pârâtă R. F., aceasta a criticat sentința și a solicitat într-o primă teză admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar cu această ocazie prima instanță să evoce fondul asupra tuturor aspectelor invocate prin cererea depusă în dosarul_/318/2011, cerere formulată de C. L. de Fond Funciar Fărcășești, dar și asupra cererilor formulate de R. F. la 6.03.2012.

Cu privire la suprafața de 3,25 ha teren forestier, ce a aparținut autorului N. C., s-a susținu că prima instanță a admis cererea comisiei locale, reținând că prin HCJ 2862, potrivit anexei au fost validați G. E., C. E. și R. F. cu suprafața de 3,25 ha, acestea fiind moștenitoarele autorului N. C., care deținea această suprafață potrivit BAP-ului din 1948.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, respingerea excepției lipsei de interes, să se admită petitul patru din cererea reconvențională cuprinsă în nota de ședință din 7.03.2012 și să fie obligată comisia locală să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru 3,25 ha teren forestier - autor N. C. cu moștenitori G. E., C. E. și R. F..

Analizând motivul de recurs referitor la constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate 57/14.09.1994 pentru suprafața de 1,440 ha ce provine de la autorul N. V C., având ca moștenitor pe R. F., se reține că este neîntemeiat cu următoarea motivare .

În mod corect prima instanță a reținut că adeverința a fost emisă de C. locală Fărcășești, că există într-adevăr cererea nr. 879/5.03.1998, care se referă la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră ( fila 39 dosar instanță fond ) și există și cererea 1680/2.04. fără a se indica exact anul, prin care a solicitat teren cu vegetație forestieră și teren arabil, cererea nu este semnată ( fila 38 dosar instanță fond ) și nu există nici cerere de validare a comisiei județene pentru suprafața de 1,4400 ha teren agricol.

Așa cum rezultă și din raportul de expertiză întocmit de expertul N. P. la obiectivul 6, terenul de 1,4400 ha este situat în extravilanul comunei Fărcășești, a fost eliberată de comisia locală pârâtei R. F. adeverința de proprietate 57/1994 care nu a fost prezentată nici la instanța de fond, nici în recurs și nici procesul verbal de punere în posesie cu privire la acest teren și schița terenului .

Neexistând hotărâre de validare, în mod corect prima instanță a anulat acest act administrativ eliberat de C. L. Fărcășești, reținându-se de tribunal că terenul provine de la autorul său N. V C., însă se observă în același timp că terenurile agricole pe care le-a avut la rol N. C. au fost înscrise la registrul agricol la G. I., care a fost validat prin HCJ 4/1991 pentru 3,02 ha teren agricol și 0,08 ha curți.

Tot sub acest aspect s-a susținut în motivele de recurs că în mod greșit prima instanță a reținut că, C. locală de fond funciar Fărcășești are interes în anularea acestui act, în realitate nu există un asemenea interes, din moment ce cu privire la acest teren nu s-au formulat cereri de reconstituire de alte persoane, iar suprafața de teren nu se suprapune cu suprafața validată prin HCJ 4/1991.

Această critică nu poate fi primită deoarece nu există o hotărâre de validare, recurenta atât la fond, cât și în recurs, nu a făcut nici o dovadă de unde provine acest teren și pe cale de consecință, în raport de dispozițiile Legii 18/1991 neexistând hotărâre de validare, comisia locală nu putea să emită o adeverință de proprietate, depășindu-și competențele.

Nici motivul de recurs prin acre s-a susținut că deși au fost admise parțial petitele comisiei locale de fond funciar, prin care s-a solciiatt să se constate nulitatea absolută a actelor cuprinse în cererea principală și pe cale de consecință trebuia admisă și cererea reconvențională potrivit concluziilor depuse la 6.03.2012, nu poate fi primit, pe de o parte că aceste acte au fost anulate în cererea principală formulată de C. L. de fond funciar Fărcășești, nulitate care își produce efecte depline și chiar dacă ar fi admis acest motiv de recurs, nu se ajunge la o altă situație .

În ceea ce privește suprafața de 3,25 ha teren cu vegetație forestieră, instanța a reținut corect că prin HCJ 2862/27 oct. 2000 s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 3,25 ha teren cu vegetație forestieră unde figurează ca autor N. V C., iar ca moștenitori G. E., C. E. și R. F..

Sub acest aspect instanța de control judiciar reține că corect că hotărârea de validare a comisiei județene cuprinde toți moștenitorii autorului N. V C. și în mod corecta fost s-a reținut că HCJ 1815/1995 prin care s-a validat lui G. I. suprafața de un hectar teren cu vegetație forestieră este lovită de nulitate absolută, acest teren nu apare în registrul agricol al lui G. I., persoane îndreptățite la reconstituire fiind soția sa G. E., C. E. și R. F. în calitate de moștenitoare ale lui P. M., astfel că și acest motiv de recurs va fi respins .

Tot cu privire la excepția lipsei de interes invocată de C. L. de fond funciar cu referire la cererea reconvențională formulată de R. F., prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a procesului verbal 2/23 mai 2001, a adeverinței 2/6 iulie 2001 ( filele 34-35 dosar fond ) ce au fost eliberate pe numele moștenitorilor G. E. și C. E. reține tribunalul că aceste acte au fost emise în baza HCJ 2862/27 oct. 2000, HCJ ce nu este contestată, de altfel prin această hotărâre s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 3,25 ha teren autor N. V C., pentru toți moștenitorii acestuia, inclusiv pentru recurenta R. F..

O altă critică se referă la faptul că nu a fost obligată comisia locală de fond funciar să realizeze toate demersurile în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de teren cuprinsă în procesul verbal de punere în posesie 2/23 mai 2001 și adeverința 2/6 iulie 2001 pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,3715 ha teren cu vegetație forestieră pentru moștenitorii G. E. și C. E..

Analizând acest motiv de recurs se reține că recurenta nu are interes, deoarece atât procesul verbal de punere în posesie 2/2001 și adeverința 2/6 iulie 2001 nu se referă al ea, ci se referă la G. E. și C. E., recurenta ar fi avut interes dacă ar fi solciiatt obligarea comisiei locale să înainteze documentația comisiei județene în vederea emiterii titlului de proprietate pentru 3,25 ha teren cu vegetație forestieră potrivit HCJ 2862/27 oct. 2000, unde așa cum s-a arătat au fost validați toți moștenitorii autorului N. V C., respectiv G. E.,C. E. și R. F. ( filele 36-37 dosar fond) ori acest capăt de cerere nu a fost formulat la instanța de fond.

Pe cale de consecință, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 c.pr.civ.

Referitor la recursul formulat de C. Județeană Gorj de fond funciar, se reține că aceasta a criticat sentința instanței de fond pentru greșita obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată la instanța de fond, tribunalul reține că acesta este fondat, în raport de dispozițiile art. 5 din HG 890/2005, culpa procesuală nu aparține comisiei județene, ci comisiei locale, motiv pentru care se va admite recursul, se va modifica sentința în sensul înlăturării comisiei județene de la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei față de comisia locală de fond funciar, pentru motivele deja expuse cu ocazia analizării recursului comisiei locale de fond funciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenta reclamantă C. L. Fărcășești de Fond Funciar și de recurenta pârâtă R. F., împotriva sentinței civile nr._ din data de 12.12.2012, pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ .

Admite recursul declarat de recurenta intimată C. Județeană Gorj de Fond Funciar, formulat împotriva aceleiași sentințe.

Modifică sentința în sensul că înlătură obligarea Comisiei Județene Gorj de Fond Funciar la plata cheltuielilor de judecată.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2013 la Tribunalul Gorj .

Președinte,

D. F. T.

Judecător,

V. G.

Judecător,

M. A. C.

Grefier,

C. B.

Red. VG

j.f. S. M.

ex. 3

SL 15 Martie 2013

← Fond funciar. Decizia nr. 1394/2013. Tribunalul GORJ		Contestaţie la executare. Decizia nr. 298/2013. Tribunalul GORJ →

Fond funciar. Decizia nr. 676/2013. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 676/2013. Tribunalul GORJ