Partaj judiciar. Decizia nr. 2349/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2349/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 3794/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 2349/2013
Ședința publică din 28 Noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte M. G.
Judecător N. U.
Judecător V. N.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă P. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din 16.04.2013 și a sentinței civile nr. 5817 din 06.09.2013 pronunțate de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât T. N. C. și cu intimații intervenienți C. E., G. E. - în calitate de moștenitor al lui T. D., Straț V. - în calitate de moștenitor al lui T. D. și T. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns procurator P. A. pentru recurenta reclamantă P. F., în baza procurii judiciare autentificată sub nr. 462 din 18.03.2013 de BNP M. C.-R. și avocat M. G. pentru intimatul pârât T. N. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 28.11.2013, lipsind intimații intervenienți C. E., G. E. - în calitate de moștenitor al lui T. D., Straț V. - în calitate de moștenitor al lui T. D. și T. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței recurenta reclamantă nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 650 lei și timbrul judiciar în valoare de 5 lei, deși a fost citată cu această mențiune.
Tribunalul pune în discuție excepția netimbrării recursului.
Avocat M. G. pentru intimatul pârât T. N. C. a pus concluzii de anulare a recursului ca netimbrat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată în recurs.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Tg-J. sub nr._, reclamanta P. F. a chemat în judecată pe pârâtul T. N C. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ramase de pe urma autorilor T. N., decedat la data de 20.06.1971 si T. Sineta, decedată la data de 13.06.1983, constând într-o casa de locuit compusa din 2 camere cu pridvor construita din lemn acoperita cu țiglă situata în comuna Farcașești ., o bucătărie compusă din 2 camere construită din lemn situate pe terenul învecinat la N - rest proprietate, S - drumul 591 E-most. T. I G., V - N. A., cu cheltuieli de judecată, apreciind valoarea bunurilor supuse partajului la suma de 10.000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este soră cu T. C., C. E., si T. D. și că la decesul părinților acestora au rămas bunurile descrise mai sus, iar ea P. F. este unica acceptanta a succesiunii părinților săi, așa cum rezulta din certificatul de moștenitor nr.961/19.09.1988 pe care îl atașează în xerocopie la dosar.
De asemenea a arătat ca aceasta casa si bucătăria al căror detentor este pârâtul a fost edificată de autorii săi în anul 1933(casa) si 1942(bucătăria) așa cum rezulta din copia filei registrului agricol din anul 1959-1963.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1143 C. civ., art.673 ind. 1, art. 673 ind. 14 C.proc. civ.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 400 lei.
La data de 10.04.2012, reclamanta P. F. a formulat o precizare la acțiune, arătând că în acțiunea introductivă în instanță, greșit s-a redactat că acoperișul casei este din țiglă, în realitatea acoperișul casei este din tablă și acoperișul bucătăriei este din țiglă.
A mai precizat de asemenea că la casa de locuit mai este anexată o pivniță în spate, construită din lemn și acoperită cu tablă, pe toată lungimea casei și că în perioada când s-a întocmit rolul agricol, fratele său T. C., s-a trecut titular de rol, deoarece nu i-a mai primit pe părinții săi în casă (aceștia stând cu chirie) motiv pentru care ea i-a luat la ea acasă.
Că, anul nașterii din cartea de identitate a lui T. C. ( 1925 ) arată că el avea 8 ani când s-a construit casa ( 1933 ) și 17 ani când s-a construit bucătăria ( 1942 ) de către tatăl lor T. N., iar fratele său, T. D. este decedat, și moștenitoare lui sunt fiica acestuia, G. E. (cu domiciliul în București, ., ., .> De asemenea, a anexat precizării următoarele: xerocopii ale actelor de identitate, certificatele de naștere, certificatele de căsătorie ale surorii sale C. E. și ale nepoatei (fratelui decedat), G. E., certificatul de deces al fratelui decedat, T. D.; procurile acordate acesteia din partea surorii sale C. E. și nepoatei sale G. E., copie după CI a lui T. C., decizia nr.2638/8.11.2010 în dosar nr._ /2009 dată de Tribunalul Gorj, sentința civilă nr.5334/09.07.2010, definitivă, în dosar nr._ /2009 dată de Judecătoria Tg.- J..
În cauză, pârâtul T. C. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă motivat de faptul că bunurile care solicită aceasta să fie aduse la masa bunurilor de împărțit nu mai există, ele s-au autodemolat în timpul vieții autorilor datorită vechimii și materialelor din care au fost construite .
Că, tatăl lor T. N. a locuit în municipiul C. unde a construit o casă pentru fiul său Tudosioe D., iar în Tg.-J. a cumpărat teren pentru reclamantă și i-a construit o casă la care și-a adus și el contribuția.
Faptul că bunurile pretinse de reclamantă s-au autodemolat, este demonstrat și de valoarea derizorie a pretinsei mase partajare, respectiv_ lei, așa cum a precizat reclamanta.
Sub aspect reconvențional, pârâtul a înțeles să o cheme în judecată pe reclamantă și pe ceilalți frați, solicitând să fie dezbătură succesiunea autorilor pentru următoarele bunuri: suprafața de 6620 mp teren extravilan pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr._/2005, existând hotărâre judecătorească prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în cauză.
A precizat de asemenea, că această casă pretinsă de reclamantă nu a fost construită de autori și de străbunicul lor T. I. I., care avea 2 camere, din bârne, temelie din bârnă aplicată direct pe pământ acoperită cu tablă și deoarece vechimea acesteia, materialele din care era construită și intemperiile naturii au antrenat procesul de demolare a acesteia, fapt ce l-a determinat să execute lucrări care au schimbat fundamental structura imobilului respectiv, astfel încât la momentul actual este un alt imobil. În concret a executat următoarele lucrări: ridicat construcția din lemn și executat fundație din ciment, dat jos tencuielile interioare și exterioare, executat altă tencuială interioară și exterioară, introdus curent electric, realizat instalație electrică, înlocuit sala care avea pridvor de lemn în zidărie din cărămidă închis această sală cu geamlâc, extins această sală cu 4 mp, executând și lucrări de acoperire a extinderii, a dat stropan din ciment pe exteriorul casei și culoare casei, vopsit periodic tăblăria de pe acoperiș pentru a preveni fenomenul fizic al coroziunii, a executat 2 sobe de teracotă, a pardosit cele două camere și sala cu scândură de plop, iar pe extinderea de la sală a executat o șapă din beton, a schimbat rocăria și a realizat două scări din ciment înlocuind scările din scândură.
Că și noua casă construită de el în 2006 a suportat un incendiu, arzând parțial, fiind nevoit să facă alte lucrări de reparații înlocuind pardoseala, ușile și ferestrele. La sala deschisă cu geamlâc a montat 2 uși din lemn, iar pivnița nu face parte din emolumentul succesoral, aceasta are o suprafață de 14 mp este din cărămidă pe fundație din beton acoperită cu tablă, prevăzute cu 2 uși din lemn și este pardosită cu șapă din beton, acest bun fiind construit în 1971 de el și de soția sa.
A mai arătat că bucătăria actuală nu face parte din emolumentul succesoral, este construită de el și soția sa, din blană de lemn, pe fundație de piatră, acoperită cu țiglă, cumpărată de ei pe bază de achiziții de la Cooperativa Rogojelu, având suprafața de 25 mp fiind compartimentată în 2 spații”bucătărie” pretinsă de reclamantă are în realitate o perdea montată din 4 furci din lemn acoperite cu șindrilă, fiind amplasate pe partea de sud-vest a lotului de casă, care s-a autodemolat în timpul vieții autorilor.
Cu privire la certificatul de moștenitor nr.961/1988 a solicitat a se constata nulitatea absolută a acestuia, deoarece renunțarea la succesiune este în afara termenului de 6 luni calculat de la data succesiunii conform dispozițiilor art.700 C civ. și că, în realitate, el a făcut acte de acceptare a succesiunii înăuntrul acestui termen, care conform dispozițiilor art.689 C civ. nu putea să realizeze decât în calitate de moștenitor de erede care în mod neîndoielnic au lăsat să se înțeleagă intenția sa de acceptare a succesiunii, cea mai elocventă în acest sens, fiind locuirea sa în această casă netulburat de nimeni, achitând impozitele și taxele către organele fiscale.
A învederat instanței că înțelege să-i cheme în judecată pe pârâții C. E., G. E., Straț V. și T. C..
Prin încheierea de ședință din data de 05 iunie 2012, instanța a dispus introducerea în cauză a acestora în calitate de intervenienți în interes propriu.
La data de 03.09.2012, au formulat întâmpinare și cerere în interes propriu, intervenienții G. E., Straț V., T. M., P. F., T. N C. și C. E., solicitând instanței admiterea cererii de intervenție în nume propriu, să se constate deschisă succesiunea defuncților T. N. și T. Sineta; să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor descrise în acțiunea precizată
formulată de reclamanta - pârâtă P. F., precum și cele din cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant T. C.; să fie sistată starea de indiviziune asupra bunurilor care compun masa succesorală; să fie atribuite bunurile în natură părților care le-au solicitat și să fie obligate acestea la plata unor sulte către ceilalți moștenitori, în funcție de cotele succesorale, pentru egalizarea loturilor din punct de vedere valoric;cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că în fapt, defuncții T. N., decedat la data de 20.06.1971 și T. Sineta, decedată la data de 13.06.1983, cu ultimul domiciliu în Târsu J., . nr. 4, județul Gorj, au avut patru copii: P. F., reclamanta - pârâtă în prezenta cauză; T. C.: pârâtul - reclamant din prezenta cauză; C. E., intervenientă în prezenta cauză; T. D., decedat, conform Certificatului de deces . nr._ emis ta data de 8 octombrie 2004 sub nr. 2634 de către Primăria C., care are următorii moștenitori: T. M. - soție supraviețuitoare, intervenientă în interes propriu în prezenta cauză; G. E. - născută T., conform Certificatului de naștere nr. 8071/24 iunie 1954 și Certificatului de căsătorie nr._ din data de 30.12.1976 - fiică, intervenientă în interes propriu în prezenta cauză; Strat V. - născută T., conform Certificatului de naștere nr. 197/1955 și certificatului de căsătorie nr._ din data de 04.11.1970 - fiică, intervenientă în interes propriu în prezenta cauză.
S-a solicitat ca, în temeiul art. 963, art. 965, art.972 și art. 975 din C. civil, să se rețină calitatea de comoștenitori ai defuncților T. N. și T. SINETA și cota - parte de moștenire care revine fiecăruia, astfel: P. F., fiică a defuncților, având o cotă -parte legală de 3/12 (1/4); T. C.: fiu al defuncților, având o cotă - parte legală de 3/12 (1/4); C. E.: fiică a defuncților, având o cotă - parte legală de 3/12 (1/4); T. M. - soție supraviețuitoare a lui T. D., fiul decedat al defuncților, având o cotă parte de 1/12; G. E. - fiica lui T. D., fiul decedat al defuncților, având o cotă parte de 1/12; Strat V. - fiica lui T. D., fiul decedat al defuncților, având o cotă parte de 1/12.
De asemenea, a solicitat să se constate că prin Certificatul de moștenitor nr. 961/19 septembrie 1988, emis de notariatul de Stat Județul Gorj în dosarul nr. 694/1988 autorul lor, defunctul T. D. - fiul decedaților, în afara termenului legal, a înțeles să renunțe doar la locul de veci situat în Cimitirul ortodox al municipiului Târgu J. la grupa a III - a, aripa 2 stângă, rândul 16, locul nr. 15, de 3 m.l. fațadă, cu două gropi din zid, în valoare de 3.850 lei.
De asemenea, în temeiul art. 6735 din C. proc. civilă, să se constate, din acțiunea principală și din cererea reconvențională, că masa succesorală este compusă din următoarele bunuri: proprietatea compusă din: casă de locuit compusă din două camera cu pridvor, construită din lemn acoperită cu tablă, situată în comuna Fărcășestl, ., o bucătărie compusă din dopa camera construită din lemn situate pe terenul învecinat la N: rest proprietate, S: drumul 591, E: moșt. T. J. G., V: N. A. ", precum și o pivniță (în spate), pe toată lungimea casei, construită, din lemn și acoperita cu tablă, bunuri pe care reclamanta - pârâtă le-a evaluat la suma de 10.000 lei; suprafața de 6620 mp. teren extravilan, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr._/2005.
Alăturat cererii de intervenție, intervenienții au depus acte de stare civilă și de filiație.
Instanța a dispus citarea intervenienților cu mențiunea de a timbra cererea de intervenție și de a semna această cerere, însă intervenienții nu au complinit lipsurile acestei cereri, drept pentru care instanța, prin încheierea din data de 18.09.2012 a anulat cererea de intervenție formulată de intervenienți .
La solicitarea părților, instanța a admis proba testimonială, fiind audiați martorii M. N., S. S., S. D., A. D., N. A. și I. D..
De asemenea, la solicitarea pârâtului – reclamant, instanța a administrat proba cu interogatoriul reclamantei P. F..
În cursul cercetării judecătorești, părțile au depus la dosarul cauzei fotografii ale imobilului în litigiu, precum și înscrisuri .
În vederea justei soluționări a cauzei, instanța a dispus efectuarea în cauză a unei expertize de specialitatea construcții, expertiză efectuată de către expert M. I. și care a avut de răspuns la următoarele obiective: să se identifice bunurile imobile menționate de părți în acțiunea introductivă și în cererea reconvențională, ca aparținând autorilor părților; să se precizez dacă imobilele mai sus identificate au fost edificate la aceeași dată sau se pot identifica construcții mai vechi și construcții ulterioare, de dată mai recentă; în raport de constatările de mai sus, să se detalieze construcțiile mai vechi, precum și construcțiile de dată recentă, prin indicarea materialelor de construcție folosite, precum și a componentei acestora, precum și dacă este posibil, indicarea unei perioade probabile la care au fost edificate; să se evalueze construcțiile de dată veche, precum și construcțiile de dată nouă; să se precizeze dacă la imobilul cu destinație bucătărie de vară din curtea casei de locuit se poate identifica o construcție veche edificată din blăni de lemn sau întreaga construcție este nouă, urmând a se preciza, în măsura în care există, valoarea bucătăriei din dulapi de lemn; să se precizeze dacă lucrările pe care susține pârâtul că le-a edificat la imobilul vechi al autorilor și care sunt descrise detaliat în întâmpinare, se regăsesc în mod concret la imobilul în litigiu; să se precizeze valoarea imobilelor vechi ce au aparținut autorilor și care eventual au fost încorporate în construcțiile existente în prezent.
Împotriva concluziilor raportului de expertiză, reclamanta a formulat obiecțiuni, instanța, în virtutea garantării dreptului la apărare, dispunând ca expertul să răspundă la acestea.
Prin încheierea de admitere în principiu din 16.04.2013 a fost admisă în parte în principiu acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta P. F., în contradictoriu cu pârâtul T. N C..
A fost admisă în parte în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul T. C. și s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 961/1988, în ceea ce privește calitatea de renunțător al pârâtului T. N C. la moștenirea autorilor.
S-a constatat deschisă succesiunea autorilor T. N., decedat la data de 20.06.1971 și T. Sineta, decedată la data de 13.06.1983; s-a constatat că au calitatea de moștenitori legali ai autorilor cu o cotă de ½ pentru fiecare reclamanta P. F. și cu pârâtul T. N C., în calitate de descendenți ai autorilor.
S-a constatat că masa succesorală supusă partajării se compune din: o casă veche cu 2 camere, având o suprafață utilă de 21,25 mp și sală deschisă, cu o suprafață de 12,93 mp, cu fundație din bolovani de râu, pereți de lemn, șarpante din lemn și învelitoare din tablă, așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză.
S-a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune .
S-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize pentru lotizarea bunurilor reținute prin încheierea de admitere în principiu în funcție de criteriile prevăzute de art.6739 c.p.civ. și de opțiunea părților.
Pentru a pronunța această încheiere s-a reținut că reclamanta și pârâtul au calitatea de moștenitori ai autorilor T. N., decedat la data de 20.06.1971 și T. Sineta, decedată la data de 13.06.1983, aceste părți având calitatea de descendenți, respectiv fiu și fiică ai autorilor ; că autorii au mai avut și alți descendenți, respectiv numita C. E., în calitate de fiică a acestora, precum și T. D., fiu decedat, care are ca moștenitor pe T. M., în calitate de soție supraviețuitoare, precum și G. E. și Straț V. în calitate de fiice ale autorului.
În ceea ce privește stabilirea succesiunii după cei doi autori, instanța a constatat că a fost eliberat certificatul de moștenitor nr.961/19.09.1988 în care a fost menționat ca moștenitor doar reclamanta P. F., în condițiile în care, la rubrica renunțător la succesiune apar ceilalți 3 descendenți, respectiv C. E., T. D. și T. C..
În ceea ce privește dreptul la moștenire al pârâtului T. N C., instanța a apreciat că, chiar dacă acesta apare menționat în certificatul de moștenitor nr. 961/19.09.1988 ca renunțător la succesiunea celor doi autori, solicitarea formulată de acest moștenitor prin cererea reconvențională de a se constata nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor în ceea ce privește renunțarea sa la moștenire este admisibilă raportat la probatoriul administrat în cauză.
Astfel, instanța a constatat că în condițiile în care certificatul de moștenitor nr. 961 a fost eliberat la 19.09.1988, cei doi autori ai părților au decedat în anul 1971(T. C.) și respectiv 1983 (T. Sineta), iar până la emiterea acestui certificat de moștenitor pârâtul T. C. a efectuat acte de acceptare tacită a moștenirii celor doi autori în condițiile în care a preluat și a posedat în calitate de proprietar imobilul supus partajării.
Astfel, în acest sens sunt relevante depozițiile martorilor audiați în cauză care au precizat instanței că după decesul autorilor pârâtul T. C. a stăpânit în continuare imobilul casă de locuit rămas de la autorii săi, comportându-se ca un veritabil proprietar al acestor imobile la care a adus chiar îmbunătățiri semnificative, precum și dovezile prezentate de pârât privind achitarea impozitelor pentru bunurile succesorale, acte de manifestare a voinței de acceptare tacită a succesiunii. De altfel, reclamanta a recunoscut posesia exercitată de pârâtul T. C-tin după decesul autorilor săi, prin interogatoriul ținut în data de 22.11.2012.
Așadar, instanța a apreciat că actele de posesiune efectuate de pârâtul T. C. au fost neechivoce sub aspectul acceptării succesiunii și astfel acesta are calitatea de succesor al autorilor în calitate de acceptant în formă tacită a succesiunii, acceptarea tacită a succesiunii care a avut loc în termenul de 6 luni prescris de lege în art.700 C.Civ. în care acesta putea să opteze asupra calității sale de succesor.
Reținându-se de instanță faptul că pârâtul T. C. a acceptat succesiunea autorilor în mod tacit în termenul de opțiune succesorală, anterior momentului manifestării voinței de a renunța la moștenirea autorului, a fost admită cererea reconvențională formulată de acest pârât și s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 961/1988 în ceea ce privește calitatea sa de renunțător la succesiunea autorului.
În schimb instanța a constatat că această situație juridică reținută în favoarea pârâtului T. C. nu poate fi reținută și în cazul celorlalți moștenitori ai autorilor, respectiv C. E. și T. D., persoane care au fost menționate în certificatul de moștenitor nr. 961/1988 ca și renunțători expreși la succesiune și care nu au făcut dovada în cursul judecății că au efectuat acte de acceptare tacită în perioada anterioară emiterii certificatului de moștenitor, ipoteză reafirmată și susținută și de reclamantă, prin interogatoriul ținut la data de 22.11.2012.
Instanța a reținut că au vocație succesorală la moștenirea celor doi autori T. N. și T. Sineta doar reclamanta P. F. și pârâtul T. N C., în calitate de descendenți ai autorilor, fiecare dintre aceștia urmând să culeagă moștenirea în cote de ½ pentru fiecare.
În ceea ce privește emolumentul succesoral, instanța, în raport de probatoriul administrat în cauză, s-a constatat că la decesul autorilor a rămas un imobil vechi - casă de locuit – situat în . care pârâtul T. C. a efectuat o . îmbunătățiri și extinderi, fapt ce a rezultat atât din depozițiile martorilor audiați în cauză, cât și din interogatoriul ținut reclamantei în ședința publică din 20.11.2012. De altfel, acest imobil vechi ce a aparținut autorilor a fost relevat și prin concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, fiind identificată o casă cu 2 camere și sală deschisă, cu fundație din bolovani de râu, pereți de lemn, șarpante din lemn și învelitoare din țiglă, (imobile edificate de autori în anul 1933), imobil ce vor fi reținute de instanță ca făcând parte din masa succesorală ce va fi atribuită părților .
Chiar dacă pârâtul prin întâmpinare a susținut că acest imobil vechi nu mai există în materialitatea sa, fiind supus procesului de autodemolare și incendiere, instanța, raportat la depozițiile martorilor audiați în cauză și la concluziile raportului de expertiză, a înlăturat această susținere.
În ceea ce privește pivnița edificată lângă imobilul casă de locuit vechi, identificat prin raportul de expertiză, instanța a constatat că acest bun nu a fost solicitat de către părți ca fiind introdus la masa partajabilă, iar pe de altă parte, din probele administrate a rezultat că acest bun a fost refăcut în totalitate de către pârât prin contribuție proprie.
De asemenea, expertul prin același raport de expertiză a identificat și lucrările de extindere și îmbunătățire efectuate ulterior de către pârâtul T. N C., la acest imobil lucrări care au constat în: executare fundație din beton pe cele trei laturi exclusiv pe partea cu pivnița, parapet din cărămidă la sala deschisă și centură din beton, închidere sala cu tâmplărie din lemn si geam simplu; executat 2 scări din beton la cele doua intrări; șapă din beton la extinderea sălii deschise; edificat o copertina din lemn la seara principala; branșament electric si instalație interioara ; executat 2 sobe de teracota; executat șarpanta de lemn si învelitoare din țigla la extinderea sălii de casa; executat pardoseala din scândura la cele 2 camere; strop pe exteriorul casei, iar la pivnița au fost executate următoarele înbunatatiri: fundație de beton pe 3 laturi; pereți din cărămida pe 3 laturi; montat o ușa dubla si o fereastra; executat pardoseala din beton.
Cu privire la aceste lucrări, instanța a apreciat că nu pot face parte din masa partajabilă întrucât au fost executate în exclusivitate de către pârât, ci pot avute in vedere la modalitatea de lotizare a bunurilor.
În ceea ce privește imobilul denumit bucătărie situat în aceeași curte, în privința căruia există disensiuni între părți privind persoana care a edificat și îmbunătățit, instanța, raportat la concluziile raportului de expertiză și la depozițiile martorilor audiați în cauză, a apreciat că acest imobil a fost edificat de către pârâtul T. N C., care ulterior edificării l-a și îmbunătățit și modernizat, iar așa-zisa bucătărie edificată de autor anterior a fost efectuată din materiale supuse degradării și care nu se regăsesc în prezent în teren.
În acest sens sunt edificatoare declarațiile martorilor M. N. ( fila 180), S. D. ( fila 194), A. D. ( fila 195), N. A. ( fila 217) și I. D-tru ( fila 121), martori care au precizat instanței că această bucătărie a fost edificată prin contribuția proprie a pârâtului T. C-tin și că anterior a mai existat o construcție provizorie construită cu materiale degradabile, respectiv din pari și blăni, care nu mai corespunde cu actuala construcție, așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 6620 mp pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2005 și pe care pârâtul a solicitat să fie introdus la masa partajabilă, susținând că provine de la autori, instanța apreciază că acest teren nu poate fi reținut, cel puțin în acest moment al pronunțării încheierii de admitere în principiu ca făcând parte din masa succesorală a autorilor, întrucât, așa cum rezultă din titlul de proprietate depus la dosarul cauzei la fila 89, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe numele pârâtului T. C. și nu pe numele autorilor, părțile având posibilitatea ca ulterior, după eventuala modificare a acestui titlu de proprietate în ceea ce privește titularul îndreptățit la reconstituire, să fie eventual partajat între toți moștenitorii autorilor.
Instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru lotizarea bunurilor reținute prin încheierea de admitere în principiu în funcție de criteriile prevăzute de art.6739 c.p.civ. și de opțiunea părților
Prin sentința civilă nr.5817 din 06.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta P. F., cu domiciliul în Tg-J., ., nr. 4, jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâtul T. N C., cu domiciliul în comuna Fărcășești, . și intervenienții C. E., cu domiciliul în Sibiu, .. 46, ., G. E., cu domiciliul în București, .. 3, ., Straț V., cu domiciliul în C., . bis, jud. C., T. M., cu domiciliul în C., ., jud. C..
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul T. C..
S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 961/1988, în ceea ce privește calitatea de renunțător al pârâtului T. N C. la moștenirea autorilor.
A fost anulată cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenientii G. E.,Straț V. și T. M..
S-a constatat deschisă succesiunea autorilor T. N., decedat la data de 20.06.1971 și T. Sineta, decedată la data de 13.06.1983.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori legali ai autorilor cu o cotă de 1 pentru fiecare reclamanta P. F. și cu pârâtul T. N C., în calitate de descendenți ai autorilor.
S-a constatat că masa succesorală supusă partajării se compune din: o casă veche cu 2 camere, având o suprafață utilă de 21,25 mp și sală deschisă, cu o suprafață de 12,93 mp, cu fundație din bolovani de râu, pereți de lemn, șarpante din lemn și învelitoare din tablă, asa cum a fost identificată prin raportul de expertiză.
S-a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune .
A fost atribuit în lotul pârâtului T. N C. bunul succesoral respectiv o casă veche cu 2 camere, având o suprafață utilă de 21,25 mp și sală deschisă, cu o suprafață de 12,93 mp, cu fundație din bolovani de râu, pereți de lemn, șarpante din lemn și învelitoare din tablă, asa cum a fost identificată prin raportul de expertiză.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei P. F. suma de_ lei cu titlu de sultă .
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că varianta în care bunul succesoral ce a aparținut autorilor se atribuie în lotul pârâtului T. C. este varianta justă care respectă cel mai bine criteriile legale prevăzute de art. 6739 C.p.c. și care este de natură să evite perpetuarea stării conflictuale între părți.
Astfel, instanța a reținut ca argument al acestei variante împrejurarea că pârâtul deține titlul de proprietate pentru terenul pe care se situează imobilul bun succesoral, a locuit în permanență de foarte mult timp în acest imobil, pe care l-a îmbunătățit în mod substanțial și l-a adus în stadiul de a fi locuit în continuare, în ciuda vechimii sale, precum și faptul că, dată fiind starea conflictuală între părți, nu se poate atribui fiecărei părți câte o cameră, întrucât această situație ar fi de natură să perpetueze starea conflictuală dintre părți.
De asemenea, nici împrejurarea că în prezent se poartă negocieri pentru preluarea acestui bun imobil de către SNLO nu constituie un argument pentru atribuirea fizică a bunului, în condițiile în care aceste negocieri nu au fost finalizate și au încă un caracter eventual.
Pentru aceste considerente, instanța a atribuit bunul succesoral în lotul pârâtului T. C., dispunând totodată obligarea acestuia de a plăti reclamantei P. F. suma de_ lei cu titlul de sultă pentru compensarea dreptului său succesoral.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța, în raport de natura cauzei, respectiv un partaj care profită ambelor părți și de modalitatea în care s-au suportat cheltuielile de judecată, a compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă P. F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că evaluarea casei a fost făcută la un preț mult mai mare de către E.M. Rovinari față de expertiza judiciară și a solicitat casarea sentinței civile 5817 din 06.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se evalua din nou casa.
În ședința publică din 28.11.2013 s-a ridicat din oficiu excepția netimbrării recursului și examinând cu prioritate această excepție, s-au constatat următoarele;
Prin art. 1 din Legea 146/1997, așa cum a fost modificată a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 20 aliniat 3 din Legea 146/1997 și art. 30 din Normele de aplicare ale acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate, cererea părții se anulează ca netimbrată.
Din actele dosarului rezultă că recurenta reclamantă nu a timbrat anticipat recursul, astfel că pentru termenul de judecată din 28.11.2013 i s-a pus în vedere să timbreze, fiind legal citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 650 lei și timbru judiciar de 5 lei, după cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila nr. 5 a dosarului de recurs.
La termenul menționat, tribunalul a constatat că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare, astfel că făcând aplicațiunea dispozițiilor Legii 146/1997, recursul va fi anulat ca netimbrat.
În temeiul dispozițiilor art. 274 c.pr.civ. recurenta reclamantă va fi obligată la cheltuieli de judecată în recurs, către intimatul pârât T. N. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta reclamantă P. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din 16.04.2013 și a sentinței civile nr. 5817 din 06.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât T. N. C. și cu intimații intervenienți C. E., G. E. - în calitate de moștenitor al lui T. D., Straț V. - în calitate de moștenitor al lui T. D. și T. M..
Obligă recurenta reclamantă P. F. la 500 lei cheltuieli de judecată față de intimatul pârât T. N C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 Noiembrie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | Judecător, V. N. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. V.N.
Tehnored. L.P.
Jud. fond D.C.
2 ex/ 5 Decembrie 2013
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1302/2013. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Decizia nr. 584/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
