Pretenţii. Decizia nr. 2329/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2329/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 3456/263/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2329/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. C.
Judecător D. F. T.
Judecător C. A. M.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă . SA Sucursala Divizia Minieră Tg.J. împotriva sentinței civile nr. 1318 din data de 01.07.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă . SA Sucursala Divizia Minieră Tg.J. fiind reprezentată de consilier juridic N. C., intimații reclamanți C. I., C. V., C. E., S. M., B. M., fiind reprezentați de avocat D. V. și intimatele pârâte E. de C. M. și M. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând că părțile nu formulează cereri și nu invocă excepții, s-a considerat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:
Consilier juridic N. C. pentru recurenta pârâtă . SA Sucursala Divizia Minieră Tg.J. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiuni, iar în subsidiar admiterea în parte a acțiunii în sensul obligării pârâtelor la despăgubiri numai pentru suprafața de 388 mp teren.
Avocat D. V. a solicitat respingerea recursului ca nefondat pe motiv că acțiunea reclamanților a fost dovedită, iar expertiza geologică efectuată în cauză a stabilit că lucrările miniere afectează întreaga suprafață de teren proprietatea reclamanților de 8400 mp și nu doar 388 mp, așa încât despăgubirile au fost acordate în mod corect pentru lipsa de folosință a întregii suprafețe de teren. A solicitat obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. sub nr. _ , reclamanții C. I.,C. V., C. E., S. M. și B. M., au chemat în judecată pârâtele . SA, Sucursala Divizia Minieră Tg-J., E. de C. M. și M. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor în solidar la plata unor despăgubiri ce reprezintă contravaloarea terenului de 8400 mp. cu vegetație forestieră, valoare ce trebuie să cuprindă și sume necesare pentru replantarea arborilor, precum și sporul de creștere ca urmare a degradării terenului prin acoperirea cu sterilul din halda Știucani, obligarea pârâtelor la plata contravalorii masei lemnoase și a terenului distrus, atât prin lucrările miniere de subteran executate de M. Ploștina, cât și prin lucrările de excavare executate de E. de C. Roșiuța, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii suprafeței de 8400 mp. teren cu vegetație forestieră, aflată în imediata apropiere a haldei de steril a E.M.C – Roșiuța, proprietate ce o dovedesc cu titlul de proprietate nr._ din 10.11.2008, iar ca amplasament suprafața este situată în UP II și UA 135 B%.
Că, după punerea lor în posesie și obținerea titlului de proprietate, terenul lor cu vegetație forestieră a fost în mare parte ocupat de halda de steril, iar diferența de teren este degradată ca urmare a lucrărilor miniere de subteran, proprietatea fiind astfel compromisă.
Prin modul cum pârâtele au înțeles să depoziteze sterilul obținut din excavări și să-și extindă abuziv suprafața de haldare pe terenul lor, precum și prin faptul că au executat lucrări miniere în subteran distrugându-le terenul și vegetația forestieră, apreciază că au fost prejudiciați, iar în sarcina pârâtelor poate fi angajată răspunderea civilă în temeiul art. 998 C.civ. dispoziție legală care instituie o răspundere civilă obiectivă și care dă dreptul la o reparație integrală a pagubei atât în ceea ce privește prejudiciul efectiv, cât și beneficiul nerealizat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998 cod civil din 1864.
Legal citată, pârâta E. de C. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat obligarea reclamanților să-și precizeze cererea, respectiv să arate care este întinderea prejudiciului ce face obiectul cauzei pentru stabilirea taxei de timbru. A mai solicitat pârâta respingerea cererii ca nefondată, arătând că, în realitate suprafața de teren cu vegetație forestieră nu a fost ocupată cu halda de steril așa cum susțin reclamanții în cererea de chemare în judecată.
Că, a desfășurat și desfășoară lucrări miniere de suprafață în baza Licenței de exploatare nr. 3497/2002, eliberată de ANRM București, HG 1293/2007- EMC M. ( Cariera Roșiuța – MO 738/2007).
A mai susținut că reclamanții au dobândit titlul de proprietate la data de 10.11.2008, dată la care unitatea EMC M. nu mai avea lucrări miniere în zonă încă din anul 1997.
Legal citată, pârâta . SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune motivat de faptul că, încă din anul 2008 de la data eliberării titlului de proprietate, reclamanții cunoșteau starea de fapt a terenului astfel că acțiunea reclamanților a fost introdusă peste termenul de 3 ani prevăzut de art. 2517 Cod civil, solicitând respingerea acțiunii ca fiind prescrisă.
Cu privire la fondul cauzei, pârâta a arătat că, reclamanții invocă propria culpă dacă aceștia au intrat în posesia unui teren deja impropriu categoriei de folosință, și anume au acceptat să intre în proprietatea unui teren care nu corespunde scopului pentru care a fost introdus în circuitul economic, deși puteau să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament.
A mai arătat pârâta prin întâmpinare că, terenul nu este afectat de activitatea minieră desfășurată de societatea pârâtă .
Legal citată, pârâta M. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 1318 din data de 01.07.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosar nr._ a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție invocată de pârâta C. E. Oltenia SA și pârâta M. M..
A fost admisă cererea așa cum a fost precizată, cerere formulată de reclamanții C. I., C. V., C. E., S. M. și B. M., toți cu domiciliul ales în mun. M., Cartier Știucani, .. 8, jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâtele . SA- Sucursala Divizia Minieră Tg-J., cu sediul în Tg-J., .. 1-15, jud. Gorj, E. de C. M. cu sediul în mun. M., .. 3, jud. Gorj și M. M., cu sediul în mun. M., .. 3 jud. Gorj.
Au fost obligate, în solidar, pârâtele la plata către reclamanți a sumei de_ lei .
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5462 lei .
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune instanța a reținut că, degradarea imobilului teren a început din perioada în care se desfășurau lucrările miniere dar nu a avut loc instantaneu ci s-a produs, s-a perpetuat și s-a accentuat în timp, degradarea fiind permanentă și de actualitate, astfel că acțiunea promovată la data de 10.11.2011 este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani - prev. de art. 3 alin. 1 din Decret 167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâte, urmând să o respingă.
Asupra fondului cauzei s-a reținut, din cuprinsul raportului de expertiză tehnică geologică întocmit în cauză că terenul din titlul de proprietate invocat de reclamanți în dovedirea dreptului de proprietate este degradat prin subtraversare cu lucrări miniere de subteran efectuat de M. M. și acoperit de steril provenit din halda exterioară a Carierei Roșiuța. Același raport de expertiză stabilește că, deteriorările terenului constă în albii de scufundare și din existența a două drumuri miniere de acces care îl traversează diagonal, iar deteriorările provin din acțiunea exclusivă a factorului antropic care a acționat distructiv prin lucrările miniere de subteran și de suprafață efectuate în zonă.
La obiectivul nr. 4 raportul de expertiză menționează că solul și subsolul terenului este distrus prin ruperea continuității de stratificație cu o stabilitate relativă și un potențial de degradare continuă, degradare dependentă și de regimul precipitațiilor.
Instanța a reținut și faptul că, identificarea terenului din punct de vedere al amplasamentului cadastral s-a realizat în aceleași condiții, atât de expertul topograf cât și de expertul silvic, ambii invocând procesul verbal de punere în posesie și proiectul parcelar însușit de comisia locală de fond funciar aflat la fila 39 din dosar.
Dezlegarea pricinii de față, prin raportare la situația de fapt expusă mai sus presupune și stabilirea normelor legale aplicabile, în acest sens instanța considerând că trebuie să se aibă în vedere dispozițiile art. 103 din Legea 71/2011, text de lege potrivit căruia răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, răspunderea civilă delictuală, este guvernată de legea în vigoare la momentul săvârșirii faptei ilicite, însă modurile de stingere a obligațiilor născute din răspunderea civilă delictuală sunt supuse dispozițiilor Codului civil, așa cum stabilește art. 118 din Legea 71/2011.
Din probatoriul administrat în prezenta cauză s-a reținut fără putință de tăgadă existența unui prejudiciu, constând în efectul negativ suferit de reclamanți ca urmare a faptelor pârâtelor, prejudiciu care nu a fost reparat încă.
Cu privire la întinderea prejudiciului instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor 1385 alin. 1 Cod civil, prejudiciul se repară integral dacă prin lege nu se prevede altfel. Art. 1382 Cod civil stabilește principiul răspunderii solidare arătând explicit faptul că cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la repararea pagubei, aceștia putând acționa ulterior potrivit art. 1383 Cod civil.
În măsura în care este posibilă și prezintă interes pentru cel prejudiciat, repararea în natură a prejudiciului, prin restabilirea situației anterioare are prioritate față de repararea prin echivalent.
Întotdeauna prejudiciul se repară în integralitatea sa indiferent de forma de vinovăție în cauză neputându-se reține o culpă concurentă a pârâtului, culpă care să afecteze întinderea despăgubirilor.
În cauză, prejudiciul efectiv suferit de reclamanți a fost cuantificat în cuprinsul raportului de expertiză tehnică silvică, raport care stabilește contravaloarea masei lemnoase și a diferenței de creștere la suma de_ lei, cu mențiunea că reclamanții și-au precizat câtimea cererii la_ lei., sumă la care au fost obligate pârâtele în baza art. 1383 alin.1 C.civ.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtă . SA Sucursala Divizia Minieră Tg.J., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pentru următoarele motive.
Deși în cauză au fost efectuate trei rapoarte de expertiză tehnică, instanța a dat eficiență doar raportului de expertiză geologică și celui silvic, înlăturând în mod greșit concluziile raportului de expertiză topografică, concluzii care au identificat prin schiță și dimensiuni suprafața terenului afectat de lucrările pârâtelor.
În acest sens, instanța trebuia să aibă în vedere că potrivit expertizei topografice, suprafața afectată este de 388 mp și nu de 8400 mp teren cum s-a solicitat prin cererea formulată, astfel că instanța s-a pronunțat greșit cu privire la întinderea prejudiciului, obligând recurenta la despăgubiri aferente suprafeței de 8400 mp.
Tot în mod greșit a fost analizat și raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, instanța reținând că din cauza activității pârâtelor reclamantul nu mai poate folosi imobilul potrivit destinației de casă de locuit, ori în speța dedusă judecății nu este vorba de casă de locuit ci de despăgubiri pretinse pentru afectarea unei suprafețe de 8400 mp teren cu vegetație forestieră.
S-a susținut că în mod greșit a fost antrenată răspunderea civilă delictuală a societății pârâte fără a se cerceta cu atenție toate probele administrate, probe din care rezultă că nu sunt împlinite condițiile generale ale răspunderii civile.
Recurenta a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a se respinge ca nefondată acțiunea reclamanților.
Intimații reclamanți au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Reexaminând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Pentru a stabili contravaloarea lipsei de folosință a terenului proprietatea reclamanților, respectiv a prejudiciului înregistrat de aceștia ca urmare a activităților de excavare efectuate de pârâtă, instanța a dispus efectuarea unei expertize topografice, pentru a identifica terenul reclamanților în funcție de actele de proprietate, a unei expertize geologice care să stabilească dacă degradarea terenului se datorează lucrărilor miniere efectuate în zonă și a unei expertize silvice pentru a stabili contravaloarea masei lemnoase și a terenului distrus, precum și sumele necesare replantării arborilor pe suprafața de 8400 mp teren proprietatea reclamanților.
Critica recurentei în sensul că instanța a obligat în mod greșit recurenta la plata despăgubirilor pentru întreaga suprafață de teren, deși din expertiza topografică rezultă că a fost afectată suprafața de 388 mp teren este nefondată.
Expertiza geologică întocmită în cauză și necontestată de părți este cea mai în măsură să stabilească în ce proporție este afectată proprietatea reclamanților și dacă deteriorarea terenului este determinată de lucrările miniere sau de alte cauze naturale din zonă. Din concluziile acestei expertize rezultă că lucrările miniere de subteran afectează integral stabilitatea terenului în litigiu în suprafață de 4800 mp, prin subtraversare cu galerii și abataje fapt care a dus la existența unor albii de scufundare cu planuri de rupere. Având în vedere că terenul este distrus prin ruperea continuității de stratificație, stabilitatea actuală este relativă și există un potențial de degradare continuă a acestuia.
Față de aceste concluzii, instanța de fond a reținut corect că activitatea minieră este cea care a dus la degradarea terenului, astfel că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, critica recurentei în acest sens fiind nefondată.
Împrejurarea că este afectată întreaga proprietate a reclamanților rezultă și din aceea că prin convenția încheiată de reclamanți cu EMC M. la 19.03.2013, s-au purtat negocieri în vederea cumpărării de către această unitate a suprafeței totale de 8400 mp, proprietatea reclamanților și nu doar a unei părți din aceasta.
De asemenea, atât din expertiza topo cât și din expertiza geologică rezultă că există două drumuri miniere de acces care traversează pe diagonală terenul proprietatea reclamanților, ceea ce conduce la concluzia că întreaga suprafață este afectată de activitățile pârâților.
Față de probele administrate în cauză și ținând seama de principiul reparării integrale a prejudiciului, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a obligat pârâtele la despăgubiri reprezentând lipa de folosință a întregii suprafețe de 8400 mp și în consecință în baza ar. 312 C.pr.civ., recursul va fi respins ca nefondat.
În baza art. 274 C.pr.civ., recurenta va fi obligată la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți, reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă . SA Sucursala Divizia Minieră Tg.J. împotriva sentinței civile nr. 1318 din data de 01.07.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosar nr._ ca nefondat.
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți C. I., C. V., C. E., S. M., B. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Noiembrie 2013.
Președinte, M. A. C. | Judecător, D. F. T. | Judecător, C. A. M. |
Grefier, C. B. |
Red AM.C.
13.12. 2013
Thn. .
Jud. fond Șt.A.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 789/2013. Tribunalul GORJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1302/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
