Partaj judiciar. Decizia nr. 363/2013. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 363/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 05-09-2013 în dosarul nr. 3659/318/2011

Dosar nr._ Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 363

Ședința publică din 05 septembrie 2013

Completul compus din:

Președinte N. U.

Judecător G. D.

Grefier L. P.

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelantul reclamant P. C. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 17.04.2012 și a sentinței civile nr.3351/23.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator P. E. și avocat C. M. pentru apelantul reclamant P. C., intimata pârâtă P. L. asistată de avocat G. C..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat s-a acordat cuvântul asupra apelului.

Avocat C. M. pentru apelantul reclamant a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și a încheierii de admitere în principiu, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare în apel.

În susținerea primei teze a motivat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor cu care a fost investită, prin acțiunea principală solicitându-se dezbaterea succesiunii după 3 autori, respectiv P. G., P. M. și P. C., în schimb instanța s-a pronunțat doar cu privire la succesiunea lui P. C.. S-a arătat că pentru o corectă soluționare a cauzei se impunea deschiderea succesiunii pentru fiecare autor, stabilirea bunurilor care intră în masa succesorală a fiecăruia, regimul juridic akl acestora, după autorul P. G. rămânând atât bunuri proprii cât și bunuri comune, situație în care diferă cota parte ce revine fiecărui moștenitor.

S-a mai arătat că și în ceea ce privește bunurile rămase de la P. C. trebuia să se facă distincție între bunurile proprii ale acestuia și bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta P. L..

S-a mai arătat că în mod greșit instanța nu a reținut la masa partajară autoturismul Renault Laguna, bun care a fost vândut de P. L. după decesul autorului P. C.. De asemenea nu s-au individualizat în concret îmbunătățirile realizate la gospodăria din . favoarea pârâtei.

Privitor la majorarea lotului pârâtei s-a criticat soluția instanței de a se reține cu titlul de donație ajutorul financiar acordat de tatăl și mătușa pârâtei.

În ceea ce privește cuantumul pasivului succesoral s-a susținut că acesta nu este dovedit.

De asemenea s-a arătat că au fost introdusă la masa partajară bunuri în cotă de ½ fără să se precizeze cui revine cealaltă cotă de ½ din bun, tehnica de redactare a încheierii de admitere în principiu fiind defectuoasă.

S-a criticat expertiza efectuată în cauză, motivându-se că evaluarea este discutabilă, că în raport nu se regăsesc evaluate parte din construcțiile reținute în IAP, respectiv spațiul comercial din Tg-J., .. S-a arătat că au fost formulate obiecțiuni la expertiză, solicitându-se și o contraexpertiză, însă instanța de fond în mod nejustificat a respins cererea de probatoriu.

Avocat G. C. pentru intimata pârâtă P. L. a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

A motivat că în final cotele stabilite de instanță sunt corecte, reclamantul și pârâta culegând câte o cotă de ½ fiecare din bunurile succesiunii.

A susținut că teza de trimitere spre rejudecare nu subzistă, întrucât instanța s-a pronunțat pe toate cererile formulate, iar componența masei succesorale și majorarea lotului pârâtei își găsește explicație în probatoriul administrat.

A motivat că autoturismul Renault a fost vândut în timpul vieții autorului P. C. pentru a se acoperi costurile tratamentelor medicale pe care acesta le necesita.

De asemenea a mai arătat că pârâta a fost susținută financiar de tatăl și mătușa sa, fiind administrate probe în acest sens.

A depus concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-J. sub nr._ reclamantul P. C. a chemat în judecată pe pârâta P. L., solicitând instanței de judecată ca, prin sentința ce se va pronunța în cauză, să se dispună partajul succesoral asupra averii rămase la decesul autorilor P. G., decedat la 24.05.1992, P. M., decedată la 15.11.2000 și P. C. decedat la 29.07.2009, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că defunctul P. C. a fost fratele său, ambii fiind fii autorilor P. G. și P. M., iar pârâta este soția supraviețuitoare a fratelui său. Deoarece pârâta și autorul P. C. nu au descendenți, vocație succesorală au reclamantul și pârâta la succesiunea acestuia.

S-a mai arătat că după decesul autorilor a fost dezbătută succesiunea, reclamantul fiind moștenitor cu o cotă de 1/1 al autoarei P. M., iar P. C. fiind moștenitor cu o cotă de 1/1 al autorului P. G..

Reclamantul a arătat în cererea principală că masa bunurilor de împărțit se compune din o casă bătrânească compusă din patru camere, hol și sală, construită din piatră și acoperită cu lemn și țiglă, o pivniță construită sub același acoperiș, o anexă compusă dintr-o cameră, baie, bucătărie, hol construită din bolțari și acoperită cu țiglă, toate situate pe un teren în suprafață de 5000 mp situat în ., învecinat la sud cu ulița satului, la nord cu M. G. și la vest cu drumul comunal, precum și o . bunuri imobile situate în Tg.-J., respectiv o casă de locuit, compusă din parter și etaj, un garaj, un magazin, o suprafață de 898 mp, o suprafață de teren de 212 mp din sentința civilă 926/2010, bunuri care au aparținut părinților săi, precum și din bunurile ce comun masa succesorală după fratele său, respectiv un apartament situat în Tg.-J. ., un autoturism marca VW Polo și un autoturism Renault Laguna.

S-a precizat de către reclamant că a depus eforturi pentru rezolvarea litigiului prin procedura notarială, dar nu s-a reușit, astfel că singura cale pentru ieșirea din indiviziune este prezenta acțiune.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 728 C.civ.

Cererea a fost legal timbrată.

Prin întâmpinarea formulată în cauză și aflată la fila 26 și urm. Din dosar pârâta a solicitat admiterea doar în parte a cererii principale, precizând că soțul său a primit ca moștenire de la tatăl său un teren de 1000 mp incluși ăn suprafașa totală de 6729 mp pentru care i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1993. Pe suprafața de 1000 mp se află casa bătrânescă din lemn cu un șopru tot din lemn, ambele construcții fiind acoperite cu țiglă. Asupra acestei construcții pârâta și soțul spu au efectuat renovări substabțiale în anul 2000 și au împrejmuit întraga suprafață de 6729 mp. În aceeași curte se mai află o construcție anexă edificată de pârâtă împreună cu soțul său ăn anii 1986-1988 compusă din cameră, baie, bucătărie și hol, construită din BCA și acoperită cu țiglă.

Pârâta a mai precizat că prin sentința civilă nr. 1339/2007 a Judecătoriei Tg.-Cărbunești s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea celor doi frați P. C. și P. C. asupra unei suprafețe de 1,0110 ha teren cu vegetație forestieră situat pe raza localității Tg Cărbunești, astfel că se impune și includerea a ½ din această suprafață în masa de împărțit.

Pârâta a arătat că că socrii săi au edificat în anii 1971-1974 o casă din cărămidă în comuna Scoarța, . din trei camere, bucătărie, baie și hol construită din cărămidă și acoperită cu țiglă, pentru reclamant, casă situată pe suprafața de 5239 mp pentru care reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr._/1998.

Cu privire la imobilul situat în Tg J. pe ., pârâta a precizat că terenul respectiv a fost cumpărat de socrii săi în 1957 având la cel moment suprafața de 2733,38 mp din care sunt partajabili în prezent doar 212 mp din sentința civilă nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J., pentru restul suprafeței de teren, pe care se află edificate blocuri de locuințe stabilindu-se irevocabil prin sentința nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj măsuri reparatorii în echivalent corespunzător valorii de 1._ ROL . În acest sens, s-a emis dispoziția nr. 125/2006 de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin care reclamantul și fratele său urmează să primească despăgubire pentru terenul în suprafață de 1668 mp situat în Tg.-J., . fie la valoarea de 1._ ROL, fie la o altă valoare ce se va stabili de către Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor prin evaluatorii săi, în conformitate cu Titlul VII din Legea nr. 257/2005.

Cu privire la casa de locuit cu parter și etaj, situată în Tg.-J., . nr. 4, pârâta a arătat că acest imobil a fost edificat de ea împreună cu soțul său, cu o contribuție mai mare pentru ea. Pârâta a avut acordul socrului său pentru a edifica acest imobil pentru care cei doi soți au înstrăinat un apartament situat în Tg.-J., ..3, ., jud. Gorj, apartament la a cărui dobândire pârâta a contribuit cu 50.000 ROL primiți dotă de la tatăl său, din totalul de 115.000 lei cât a costat. De asemenea, când s-a edificat acoperișul acestui imobil casă de locuit, pârâta a primit de la tată său suma de 8500 lei . ulterior decesului autorului P. Cinstantin, pârâta a construit la acest imobil o terasă, aleile, un garaj și a montat centrala termică, cu toată instalația, inclusiv caloriferele, acestea fiind, așadar, bunuri proprii ale pârâtei.

În privința apartamentului situat în Tg.-J., . învederat instanței prin întâmpinarea sa că acest imobil a fost dobândit din fondurile exclusive ale unchiului său M. V. și ale soției acestuia, M. Steluța care, neavând urmași, și-au dorit să vină la Tg.-J., în apropierea pârâtei, singura lor rudă,aceștia locuind în București.

Cât privește autoturismul VW Polo, pârâta a precizat că acest bun a fost cumpărat în timpul vieții autorului, avansul de 10.000 euro fiind primiți de la același unchi, M. V., iar restul fiind achitat în rate, inclusiv după moartea autorului, chiar și în prezent. Astfel, și pentru acest bun trebuie să se rețină o contribuție majoritară a pârâtei, cu atât mai mult cu cât, la scurt timp după achiziționarea acestui autoturism, a fost avariat din culpa autorului, reparația fiind substanțială, de 3963,78 lei, pe care ambii soți au suportat-o, adăugându-se și costul unor anvelope de iarnă în valoare de 700 lei.

Pârâta a arătat că autoturismul Renault Laguna nu se mai găsea în patrimoniul autorului la data decesului, fiind înstrăinat în timpul vieții autorului pentru suportarea cheltuielilor necesitate de starea precară de sănătate a acestuia.

De asemenea, pârâta a precizat că toate costurile legate de înmormântarea autorului, de pomenirile ulterioare și de ridicarea monumentului funerar au fost suportate exclusiv de ea, aceste costuri fiind de 25.000 lei.

Au fost invocate în drept dispozițiile art. 673 și 115 C.pr.civ., 728 Cod civil, Legea nr. 319/1944 și art. 274 C.pr.civ.

Sub aspect reconvențional, s-a solicitat de către pârâta reclamantă reconvențional să se majoreze lotul său cu contravaloarea îmbunătățirilor aduse de ea împreună cu autorul P. C. gospodăriei din ., constând în renovarea casei bătrânești în lunile martie – aprilie 2000, edificarea unei anexe compusă dintr-o cameră, o bucătărie, baie și hol și edificarea gardului împrejmuitor pentru întreaga suprafață de 6729 mp, cu donațiile acordate reclamantei reconvențional de către unchiul său M. V. și de soția acestuia M. Steluța, în valoare de 40.000 euro la cumpărarea apartamentului din Tg.-J., . 10.000 euro pe care aceleași persoane i-au dat reclamantei reconvențional ca avans la cumpărarea autoturismului VW Polo.

De asemenea, reclamanta reconvențional a solicitat introducerea la masa partajară a terenului în suprafață de 5239 mp situat în comuna Scoarța, . de proprietate nr._/1998 și a imobilului casă de locuit construită pe acest teren ca bunuri imobile ce provin de la autorii P. G. și P. M..

Totodată, pârâta reclamantă reconvențional a solicitat să fie majorat lotul său cu suma de 50.000 lei pe care tatăl său i-a dat ca dotă, banii fiind folosiți la achiziționarea apartamentului din Tg.-J., . total de 115.000 lei iar ulterior acest apartament a fost vândut, banii astfel obținuți fiind folosiți la edificarea imobilului din Tg.-J., ., dar și cu suma de 8500 lei pe care tot tatăl său i-a dat atunci când a edificat acoperișul acestei case.

În același timp, pârâta reclamantă reconvențional a solicitat majorarea lotului său cu contravaloarea ratelor pe care le-a achitat la VW Polo de la decesul autorului la zi, iar înb privința pasivului succesoral reclamanta reconvențional a solicitat obligarea reclamantului pârât reconvențional la a suporta ½ din valoarea cheltuielilor de înmormântare și pomenire a autorului P. C., în sumă de 25.000 lei, în această sumă intrând și edificarea unui monument funerar.

Cererea reconvențională a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1199 C.pr.civ, art. 30-31 Codul familiei, art. 728 C.civil și art. 274 C.pr.civ.

Cererea reconvențională a fost legal timbrată.

Prin întâmpinarea formulată față de această cerere reconvențională ( fila 118 ), reclamantul pârât reconvențional a precizat că este de acord cu majorarea lotului reclamantei reconvențional cu privire la îmbunătățirile de la casa bătrânească în măsura în care va dovedi aceste contribuții, dar că nu este de acord cu includerea la masa de împărțit a terenului în suprafață de 5239 mp situat în comuna Scoarța, . de proprietate nr._/1998 și a imobilului casă de locuit construită pe acest teren ca bunuri imobile ce provin de la autorii P. G. și P. M., deoarece acest teren este bunul său propriu, ca și imobilul casă de locuit pe care l-a edificat împreună cu soția sa.

Reclamantul pârât reconvențional nu a fost de acord nici cu majorarea lotului pârâtei reclamantă reconvențional cu sumele de bani pe care aceasta susține că le-a primit de la unchiul său și de la tatăl său, iar în privința casei de locuit din Tg.-J. s-a apreciat că aportul autorului a fost substanțial, ca urmare a înstrăinării unui alt imobil în C., B..

În schimb, reclamantul pârât reconvențional a fost de acord cu majorarea lotului pârâtei reclamante reconvențional cu ratele pe care le-a plătit la VW Polo și cu suportarea a jumătate din pasivul succesoral.

Au fost invocate dispozițiile art. 115 C.pr.civ.

La fila 125 din dosar se găsește un răspuns al pârâtei reclamante reconvențional prin care precizează că din vânzarea apartamentului de la C. s-a obținut suma de 3000 dolari cu care s-a achiziționat un autoturism Dacia, înstrăinat în timpul vieții autorului.

Ulterior, reclamantul a completat cererea sa de chemare în judecată, potrivit precizării de la fila 149 din dosar. În această cerere reclamantul a solicitat să se introducă la masa partajară și suprafața de 6729 mp teren intravilan situat în Scoarța, Lazuri, jud. Gorj, suprafața de 1,0110 ha teren cu vegetație forestieră la care se referă sentința civilă nr. 1339/2007 a Judecătoriei Tg.-Cărbunești, contravaloarea chiriei pe care pârâta a încasat-o în perioada august 2009 – iulie 2011 pentru imobilul spațiu comercial situat în Tg.-J., ., nr. 4, sumă estimată pentru timbrat la 20.000 lei, iar în privința pasivului succesoral obligarea pârâtei la plata a jumătate din cheltuielile pe care reclamantul le-a efectuat pentru respectarea obiceiurilor creștinești ulterioare înmormântării în memoria autorului P. C., și care sunt în sumă de 5.000 lei.

Cererea s-a întemeiat în drept pe dispozițiile art. 112-115 C.pr.civ., art. 132 alin. 2 C.pr.civ., art. 673 C.pr.civ.și art. 728 C.civil.

Cererea a fost legal timbrată.

Față de această completare pârâta a depus întâmpinare ( fila 164 ) prin care a învederat instanței că a recunoscut și solicitat ea însăși includerea la masa partajară a celor două terenuri menționate în completarea cererii de chemare în judecată, nefiind însă de acord cu includerea în masa bunurilor de împărțit a eventualei sume de bani pe care ar fi perceput-o drept chirie a spațiului comercial, deoarece la edificarea acestui imobil ea are o contribuție majoritară, ea este cea care s-a ocupat de întreținerea spațiului respectiv, de administrare și este un posesor de bună credință căruia i se cuvin fructele. Pârâta a precizat că nu are cunoștință despre cheltuielile pe care reclamantul le-ar fi făcut pentru pomenirea autorului P. C..

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost administrate proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind audiați în acest sens martorii F. C. M., N. G., P. I., S. M., G. Ș., proba cu interogatoriul pârâtei și proba cu expertizele tehnice de specialitate.

Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 17.04.2012 a fost admisă în parte în principiu cererea principală cu modificările și completările ulterioare, a fost admisă în parte în principiu cererea reconvențională, s-a constatat că reclamantul și autorul P. C. au dobândit în indiviziune în calitate de descendenți ai autorilor P. G. și P. M. după dezbaterea succesiunilor acestora un teren în suprafață de 212 mp situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, prin sentința civilă nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J., suprafața de 1.0110 ha teren cu vegetație forestieră pe raza localității Tg.-Cărbunești, prin sentința civilă 1339/2007 a Judecătoriei Tg Cărbunești și dreptul la echivalentul material drept despăgubire pentru restul suprafeței de teren din Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, potrivit sentinței nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj și dispoziției nr. 125/2006 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, s-a constatat că fiecăruia îi revine ½ din aceste bunuri, în calitate de descendenți direcți și potrivit modului de acceptare a succesiunii autorilor lor, s-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la aceste bunuri, s-a constatat deschisă succesiunea autorului P. C., decedat la data de 29.07.2009, cu ultimul domiciliu în Tg.-J., jud. Gorj, s-a constatat că au vocație succesorală reclamantul în calitate de colateral privilegiat și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare, fiecare cu o cotă de ½, s-a constatat că masa bunurilor de împărțit se compune din:

- Suprafața de teren de 0,6729 ha din titlul de proprietate nr._/1993 situată în comuna Scoarța, .;

- O casă bătrânească compusă din patru camere, hol, sală, construită din piatră și lemn, acoperită cu țiglă, situată pe terenul de mai sus;

- O pivniță construită sub același acoperiș;

- ½ din construcția anexă compusă din cameră, baie, bucătărie, hol, construită din BCA, acoperită cu țiglă situată pe terenul de mai sus;

- ½ din suprafața de teren cu vegetație forestieră de 1,0110 ha sitiat pe raza localității Tg.-Cărbunești, la care se referă sentința civilă nr. 1339/2007 a Judecătoriei Tg Cărbunești;

- ½ din suprafața de 898 mp teren situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, potrivit certificatului de moștenitor nr. 18/2002;

- ½ din suprafața de teren de 212 mp situată în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, potrivit sentinței civile nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J.;

- ½ din suma ce se va obține drept despăgubire potrivit sentinței nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj și dispoziției nr. 125/2006 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

- ½ din imobilul parter – etaj-spațiu comercial situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj;

- ½ din imobilul apartament situat în Tg.-J., ., .;

- ½ din autoturismul VW Polo.

S-a reținut pentru pârâtă o contribuție majoritară la dobândirea imobilului casă parte etaj spațiu comercial, a apartamentului și a autoturismului, majorând lotul acesteia după cum urmează: cu 30.000 euro pentru apartamentul situat în . Rol dotă și 8500 lei pentru casa de locuit, pentru imobilul casă de locuit din Tg.-J., ., nr. 4, cu 10.000 euro și cu toate ratele achitate de către pârâtă după decesul autorului la VW Polo.

De asemenea, s-a majorat lotul pârâtei cu ¾ din contravaloarea îmbunătățirilor pe care pârâta și autorul P. C. le-au adus imobilului casă bătrânească situată pe terenul de 0,6729 ha din Scoarța, Lazuri, Gorj, inclusiv construirea gardului împrejmuitor, s-a respins cererea privind includerea autoturismului Renault Laguna în masa de împărțit, acest bun negăsindu-se în patrimoniul autorului la data decesului, s-a respins cererea privind includerea la masa de împărțit a chiriei pe care pârâta ar fi perceput-o pentru spațiul comercial situat în imobilul din Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj ca nedovedită, s-a respins cererea privind introducerea la masa de împărțit a suprafeței de teren de 0,5239 ha la care se referă titlul de proprietate nr._/1998 și a imobilului casă de locuit amplasată pe acest teren, ca bunuri proprii ale reclamantului, s-a constatat că sunt bunuri proprii ale pârâtei garajul, aleile, terasa și centrala termică cu întreaga instalație aferentă, inclusiv calorifere de la imobilul casă de locuit din Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj.

În privința pasivului succesoral, s-a respins ca nedovedită cererea privind obligarea pârâtei la ½ din suma de 5000 lei pe care ar fi cheltuit-o reclamantul pentru pomenirea autorului P. C. și s-a admis în parte cererea pârâtei privind obligarea reclamantului la suportarea cotei de ½ din cheltuielile de înmormântare și de pomenire, inclusiv ridicarea monumentului funerar privitor la același autor, respectiv obligă reclamantul la 12.500 lei și s-a dispus ieșirea părților din indiviziune.

Pentru a pronunța această încheiere de admitere în principiu instanța a reținut că în fapt, autorii P. G. și P. M. au avut doi fii, pe P. C., reclamantul și pe P. C., soțul pârâtei.

La decesul autorului P. G. singurul moștenitor acceptant al succesiunii a fost P. C., iar la decesul autoarei reclamantul, potrivit certificatelor de moștenitor nr. 18/2002 și 19/2002 aflate în copie la dosar.

Potrivit acestor certificate fiecare dintre cei doi frați a dobândit jumătate din terenul în suprafață de 898 mp teren situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj.

Ulterior dezbaterii succesiunii părintești, cei doi frați au mai dobândit un teren în suprafață de 21 mp situat în Tg.-J., . potrivit sentinței civile nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J. și un teren de 1,0110 ha cu vegetație forestieră situat pe raza localității Tg.-Cărbunești, potrivit sentinței civile nr. 1339/2007, dar și dreptul de a primi în echivalent bănesc despăgubiri pentru restul de teren ce li se cuvine de la autori, teren situat în Tg.-J., ., nr. 4, pe care sunt construite blocuri și care nu mai poate fi restituit în natură, potrivit sentinței nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj și dispoziției nr. 125/2006 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Instanța a constat că în privința acestor bunuri se impune ieșirea din indiviziune în cotă de câte ½ pentru fiecare frate, potrivit cotelor succesorale legale și raportat la modul de acceptare a succesiunii părintești. În consecință, jumătate din aceste terenuri aparțin reclamantului, iar cealaltă jumătate revin autorului P. C..

În privința acestuia, instanța a constatat că el a decedat la data de 29.07.2009, având ultimul domiciliu în Tg.-J., jud. Gorj, dată la care s-a deschis succesiunea sa. Autorul a fost căsătorit cu pârâta P. L., din căsătorie nerezultând urmași, astfel, la succesiunea autorului au vocație succesorală legală reclamantul, în calitate de colateral privilegiat și pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare, fiecare cu o cotă de ½ din bunurile ce compun masa partajară.

Cu privire la această masă partajară, instanța a constatat că, în primul rând, ea se compune din jumătate din bunurile menționate anterior, respectiv cota de ½ din terenul de 898 mp situat în Tg.-J., ., nr. 4, pe care autorul l-a moștenit de la tatăl său, potrivit certificatului de moștenitor nr. 18/2002 eliberat de BNP C. C., jumătate din terenul în suprafață de 21 mp situat în Tg.-J., . dobândit potrivit sentinței civile nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J. și din terenul de 1,0110 ha cu vegetație forestieră situat pe raza localității Tg.-Cărbunești, dobândit potrivit sentinței civile nr. 1339/2007, dar și din dreptul de a primi în echivalent bănesc despăgubiri pentru restul de teren ce li se cuvine de la autori, teren situat în Tg.-J., ., nr. 4, pe care sunt construite blocuri și care nu mai poate fi restituit în natură, potrivit sentinței nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj și dispoziției nr. 125/2006 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

De asemenea, pârâtului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 0,6729 ha situată în comuna Scoarța, . prin titlul de proprietate nr._/1993, astfel încât această suprafață face parte din masa bunurilor de împărțit. Pe acest teren instanța a constatat din probele administrate în cauză că se află edificată casa bătrânească, ce a aparținut părinților autorului și ai reclamantului, casă ce a fost renovată de autor și de soția sa. Chiar dacă reclamantul a contestat aceste îmbunătățiri, instanța reține că ele sunt dovedite atât prin declarațiile martorilor ascultați în cauză, F. C. M. ( fila 127), N. G.(fila 128), G. Ș. ( fila 252) cât și cu chitanțele și cu facturile depuse la dosar, dar există și o explicație logică: reclamantului părinții i-au dat un teren în suprafață de 0,5239 ha la care se referă titlul de proprietate nr._/1998 și l-au ajutat să edifice imobilul casă de locuit amplasată pe acest teren, iar pentru celuilalt fiu i-au dat acest teren, cu casa bătrânească, acesta fiind astfel motivat și îndreptățit să îmbunătățească acest imobil, pentru a avea un anumit confort, în condițiile în care acolo se găsește o gospodărie mare, pârâta și soțul său făcând naveta aproape zilnic iar după decesul autorului pârâta a continuat să îngrijească această gospodărie.

Instanța a reținut așadar că imobilul casă bătrânească a fost renovat de către autor împreună cu soția sa, în perioada primăverii anului 2000, martorii și chitanțele confirmând acest aspect. În consecință, cu privire la acest imobil care face parte în totalitate din masa succesorală instanța a majorat lotul cuvenit pârâtei cu contravaloarea acestor îmbunătățiri, în care este inclus și gardul împrejmuitor al întregii proprietăți, cu cota de ¾, adică jumătatea cuvenită ei în calitate de participant și cota de ½ din ½ cuvenită soțului său, ca moștenitoare a acestuia.

Pe același teren se mai găsește construită o anexă compusă dintr-o cameră, cu baie, bucătărie, hol, construită din BCA și acoperită cu țiglă pe care autorul și pârâta au construit-o în timpul căsătoriei. Acest fapt rezultă din chitanțele aflate la dosar și din declarațiile martorilor ascultați în cauză F. C. M. ( fila 127), N. G.(fila 128), G. Ș. ( fila 252). În consecință, la masa de împărțit va intra doar jumătatea cuvenită autorului, restul fiind bun propriu al pârâtei.

În privința terenului în suprafață de 0,5239 ha la care se referă titlul de proprietate nr._/1998 instanța a reținut că acesta este eliberat pe numele reclamantului, nu în calitate de moștenitor al autorilor săi, ci lui personal, astfel încât, chiar dacă real terenul provine de la părinții săi, din punct de vedere juridic el este cel în persoana căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate, acest teren neputând fi supus împărțelii, fiind bunul propriu al reclamantului. Aceeași situație este și pentru imobilul casă de locuit amplasată pe acest teren, imobil pentru care unii martori susțin că reclamantul a fost ajutat de părinții săi pentru a-l edifica, dar sunt și martori ( S. M. – fila 251 ) care susțin că reclamantul și soția sa singuri, prin eforturi materiale proprii, au construit această casă.

Având în vedere că autorizația de construire se eliberează pe numele e proprietarului, iar în speța de față, pentru acest imobil, autorizația de construire este eliberată pe numele reclamantului, imobil amplasat pe terenul al cărui proprietar este, nu se poate reține că vreunul dintre aceste bunuri – teren și casă – aparțin autorilor P. G. și P. M. astfel încât să fie supuse împărțeli, instanța considerând că aceste bunuri sunt bunuri proprii ale reclamantului și în, în consecință, a respins cererea pârâtei reclamantă reconvențional privind partajarea acestora.

În privința imobilului casă de locuit din Tg.-J., ., nr. 4, instanța a reținut că acest imobil este construit pe terenul ce a fost proprietatea autorilor Poescu G. și Poescu M., pârâta având acordul scris, expres, al socrului său, pentru ridicarea acestei construcții. Inițial, s-a construit un spațiu comercial, apoi s-a ridicat și casa de locuit, având parter și etaj, acoperișul cuprinzând și spațiul comercial. În privința spațiului comercial, instanța a reținut că la început martorul P. a avut un acord cu pârâta în sensul ca acesta să aibă o contribuție în schimbul căreia să folosească spațiul comercial fără să achite chirie, apoi au intervenit anumite neînțelegeri și nemulțumiri, colaborarea a încetat, astfel că având în vedere implicarea acestui martor din punct de vedere afectiv în cauză, instanța a înlăturat depoziția lui în cauză, fiind în mod cert subiectiv, cât timp relațiile sale cu pârâta s-u terminat nu tocmai cordial, iar el susține că interesele sale materiale au fost lezate de către aceasta.

Instanța a reținut că acest imobil este construit de autorul P. C. în timpul căsătoriei cu pârâta, ceea ce înseamnă că fiecăruia îi revine, teoretic, o cotă de ½ din acest imobil. La momentul la care s-a început edificarea acestui imobil autorul și soția sa locuiau într-un apartament situat în Tg.-J., . l-au cumpărat cu suma de 115.000 lei potrivit copiei contractului de la dosar, din care 50.000 lei i-au fost dați ca dotă pârâtei de tatăl său, potrivit actului scris de mână aflat, de asemenea, în copie la dosar. Pentru a putea edifica imobilul din ., cei doi soți au vândut acest apartament și au investit banii în casă, astfel încât, efect al subrogației, participarea pârâtei crește la participarea sa în construcția acestui imobil. Mai mult decât atât, prin actul scris de mână și prin declarațiile martorilor ascultați în cauză, pârâta a dovedit că atunci când s-a construit acoperișul acestei case tatăl său a ajutat-o cu suma de 8500 lei, sumă care, de asemenea, va spori partea sa de contribuție la dobândirea acestui bun, banii reprezentând contravaloarea părții de moștenire ce i s-ar fi cuvenit acesteia de la autorul său. În consecință, partea de contribuție a pârâtei la edificarea acestui imobil casă de locuit este majoritară, lotul său urmând a fi majorat în consecință.

Cu privire la același imobil, instanța a reținut că după decesul autorului, pârâta a continuat să întrețină acest imobil, construind din fonduri proprii un garaj, o terasă, alei și realizând sistemul termic al acestei case, prin achiziționarea și montarea centralei termice și a instalației aferente, inclusiv a caloriferelor. În acest sens pârâta a depus la doar chitanțe și facturi ale diferitelor materiale de construcție necesare, martorii ascultați în cauză cunoscând, de asemenea, aceste aspecte. Deoarece din acte și din declarațiile martorilor rezultă că aceste lucrări s-au realizat după decesul autorului, instanța a constatat că ele sunt proprii ale pârâtei, care le-a edificat în vederea conservării imobilului și a întreținerii corespunzătoare a acestuia.

În privința spațiului comercial aflat în incinta acestei case, instanța a respins cererea reclamantului privind introducerea la masa de împărțit a eventualei sume pe care pârâta ar fi perceput-o drept chirie după decesul autorului, pe de o parte nefăcându-se dovezi în acest sens, respectiv dacă s-au încasat sume, în ce cuantum și în ce condiții, obligație care în temeiul art. 1169 C.civil revenea reclamantului, dar pe de altă parte și din considerentul că pârâta a fost un posesor de bună credință căruia i se cuvin fructele culese.

Din masa succesorală mai face parte, potrivit actelor aflate la dosar, și cota de ½ din apartamentul situat în Tg.-J., . reținut că acest apartament a fost cumpărat în timpul vieții autorului de către acesta împreună cu pârâta. La dobândirea acestui bun pârâta a avut însă o contribuție majoritară, în sensul că din prețul total de 43.000 lei cu care a fost cumpărat, suma de 30.000 euro a fost contribuția exclusivă a pârâtei. Aceasta are un unchi în persoana lui M. V. care domiciliază în București împreună cu soția sa cei doi soți neavând altă rudă în viață decât pe pârâtă. În acest sens, dorind ca la un moment dat să revină în Tg.-J., aceștia au dat pârâtei suma de 30.000 euro pentru achiziționarea unui apartament, respectiv cel din . rezultă din declarația acestuia aflată la fila 62 din dosar. În același timp, acest unchi a mai dat pârâtei și suma de 10.000 euro pentru achiziționarea unui autoturism VW Polo, la care pârâta a plătit și plătește rate și în prezent.

În consecință, la masa de împărțit va intra jumătate din aceste bunuri, cu majorarea lotului pârâtei potrivit celor de mai sus, respectiv cu suma de 30.000 euro la apartament și cu 10.000 euro la autoturism. Aceste sume reprezintă donații făcute doar pârâtei, nu și soțului său, gratificația fiind realizată in personam, astfel încât întreaga sumă se va regăsi ca majorarea a lotului acesteia.

Instanța a reținut că autoturismul Renault Laguna a fost înstrăinat în timpul vieții autorului, potrivit înscrisului sub semnătură privată aflat la dosar, astfel că nu se mai găsea în patrimoniul autorului la data deschiderii succesiunii acestuia, iar martorii au precizat că banii obținuți prin vânzarea acestui bun au fost folosiți pentru tratamentele și îngrijirea medicală a autorului, în acest context instanța a constatat că autorul avea grave probleme de sănătate, suferind un transplant renal, fiind de notorietate cât de ridicate sunt sumele de bani necesare pentru o astfel de intervenție, pentru perioada postoperatorie și recuperare.

În consecință, a respins cererea privind introducerea acestui bun la masa partajară, fiind lipsit de relevanță juridică faptul că actul autentic a fost încheiat după decesul autorului, în condițiile în care există înscrisul sub semnătură privată care atestă data vânzării efective.

Pe de altă parte, instanța a dispus și asupra pasivului succesoral reprezentat de cheltuielile prilejuite de decesul autorului, de respectarea tradițiilor creștinești prilejuite de acest eveniment.

Deși a solicitat obligarea pârâtei la jumătatea sumei de 5000 lei pe care ar fi cheltuit-o în acest scop,. Reclamantul nu a administrat nici o dovadă în acest sens. Astfel, din probele administrate în cauză – acte, declarații de martori – a rezultat că tot ceea ce a însemnat înmormântare, pomeniri și monument funerar au fost suportate de către pârâtă. Suma ce rezultă din probele de la dosar este de 26.700 lei, incluzând aici și contravaloarea monumentului funerar. Scăzând suma de 1700 lei pe care pârâta i-a primit ca ajutor financiar din partea Casei de Pensii Gorj, așa cum ea însăși recunoaște, rezultă că restul pasivului trebuie suportat în cote egale de cei doi moștenitori, astfel că reclamantul va fi obligat să suporte suma de 12.500 lei. Instanța a reținut că aceste cheltuieli sunt dovedite atât cu facturile fiscale și chitanțele prin care se dovedesc aceste cheltuieli și care se coroborează și se completează cu declarațiile martorilor care cunosc personal aceste împrejurări.

Având în vedere dispozițiile art. 728 C.civil instanța a dispus sistarea stării de indiviziune și ieșirea părților din indiviziune.

Prin sentința civilă nr. 3351 din 23.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost admisă în parte cererea principală, cu modificările și completările ulterioare, formulată de reclamantul P. C. în contradictoriu cu pârâta P. L. .

A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta P. L..

S-a constatat că reclamantul și autorul P. C. au dobândit în indiviziune în calitate de descendenți ai autorilor P. G. și P. M. după dezbaterea succesiunilor acestora un teren în suprafață de 212 mp situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, prin sentința civilă nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J., suprafața de 1.0110 ha teren cu vegetație forestieră pe raza localității Tg.-Cărbunești, prin sentința civilă 1339/2007 a Judecătoriei Tg Cărbunești și dreptul la echivalentul material drept despăgubire pentru restul suprafeței de teren din Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, potrivit sentinței nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj și dispoziției nr. 125/2006 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

S-a constatat că fiecăruia îi revine ½ din aceste bunuri, în calitate de descendenți direcți și potrivit modului de acceptare a succesiunii autorilor lor.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la aceste bunuri.

S-a constatat deschisă succesiunea autorului P. C., decedat la data de 29.07.2009, cu ultimul domiciliu în Tg.-J., jud. Gorj.

S-a constatat că au vocație succesorală reclamantul în calitate de colateral privilegiat și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare, fiecare cu o cotă de ½.

S-a constatat că masa bunurilor de împărțit se compune din:

- Suprafața de teren de 0,6729 ha din titlul de proprietate nr._/1993 situată în comuna Scoarța, .;

- O casă bătrânească compusă din patru camere, hol, sală, construită din piatră și lemn, acoperită cu țiglă, situată pe terenul de mai sus;

- O pivniță construită sub același acoperiș;

- ½ din construcția anexă compusă din cameră, baie, bucătărie, hol, construită din BCA, acoperită cu țiglă situată pe terenul de mai sus;

- ½ din suprafața de teren cu vegetație forestieră de 1,0110 ha sitiat pe raza localității Tg.-Cărbunești, la care se referă sentința civilă nr. 1339/2007 a Judecătoriei Tg Cărbunești;

- ½ din suprafața de 898 mp teren situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, potrivit certificatului de moștenitor nr. 18/2002;

- ½ din suprafața de teren de 212 mp situată în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj, potrivit sentinței civile nr. 926/2010 a Judecătoriei Tg.-J.;

- ½ din suma ce se va obține drept despăgubire potrivit sentinței nr. 206/2003 a Tribunalului Gorj și dispoziției nr. 125/2006 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

- ½ din imobilul parter – etaj-spațiu comercial situat în Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj;

- ½ din imobilul apartament situat în Tg.-J., ., .;

- ½ din autoturismul VW Polo.

A fost respinsă cererea privind includerea autoturismului Renault Laguna în masa de împărțit, acest bun negăsindu-se în patrimoniul autorului la data decesului.

A fost respinsă cererea privind includerea la masa de împărțit a chiriei pe care pârâta ar fi perceput-o pentru spațiul comercial situat în imobilul din Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj ca nedovedită.

A fost respinsă cererea privind introducerea la masa de împărțit a suprafeței de teren de 0,5239 ha la care se referă titlul de proprietate nr._/1998 și a imobilului casă de locuit amplasată pe acest teren, ca bunuri proprii ale reclamantului.

S-a constatat că sunt bunuri proprii ale pârâtei garajul, aleile, terasa și centrala termică cu întreaga instalație aferentă, inclusiv calorifere de la imobilul casă de locuit din Tg.-J., ., nr. 4, jud. Gorj.

În privința pasivului succesoral, s-a respins ca nedovedită cererea privind obligarea pârâtei la ½ din suma de 5000 lei pe care ar fi cheltuit-o reclamantul pentru pomenirea autorului P. C. și admite în parte cererea pârâtei privind obligarea reclamantului la suportarea cotei de ½ din cheltuielile de înmormântare și de pomenire, inclusiv ridicarea monumentului funerar privitor la același autor, respectiv obligă reclamantul la 12.500 lei.

S-a dispus ieșirea părților din indiviziune.

A fost omologat raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către dl. expert E. C. în varianta III de lotizare și atribuie părților bunurile potrivit acesteia, și anume:

L. RECLAMANT – teren și casa de la Scoarța, construcție anexă, teren forestier și încasare parțial suma de_ lei din sentința nr. 206/2003.

L. PÂRÂTĂ – păstrează restul bunurilor supuse partajării și încasează parte din suma cuvenită potrivit sentinței nr. 206/2003, respectiv_ lei.

Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată efectuate de către părți și obligă reclamantul la 500 lei cheltuieli de judecată pârâtei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut următoarele:

Instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice de evaluare și lotizare a bunurilor, în vederea lotizării în cel puțin două variante cu evitarea pe cât posibil a fărâmițării bunurilor, a sultei și ținând cont de modul de deținere actuală a bunurilor ce compun masa partajară.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză potrivit dispozițiilor din Încheierea de admitere în principiu, dl. expert E. C. a prezentat instanței de judecată mai multe variante de lotizare, și anume patru astfel de posibilități de lotizare, reclamantul nemanifestându-și opțiunea pentru una dintre acestea, iar pârâta optând pentru cea de a treia variantă de lotizare.

Instanța constată că varianta solicitată de către pârâtă este cea mai convenabilă pentru părți, fiind singura în care părțile nu datorează plata unei sulte una către cealaltă, evitând astfel eventuale viitoare conflicte. În plus, varianta menționată ține cont de modul actual de deținere a bunurilor, iar terenul și casa de la Scoarța, provenite de la autorii reclamantului fiind în lotul acestuia, astfel încât el este favorizat sub aspect emoțional prin atribuirea unor bunuri de care este legat afectiv.

Ambele părți au de încasat sume de bani în temeiul sentinței nr. 206/2003, fără a rămâne în indiviziune cu privire la acesta, expertul împărțind, proporțional cu cotele cuvenite și stabilind ce sumă se cuvine fiecărei părți.

De asemenea, este varianta care nu duce la fărâmițarea bunurilor și a dreptului de proprietate asupra acestora, permițând fiecărei părți să se bucure în mod deplin de bunurile atribuite.

Prin urmare, instanța de fond a omologat raportul de expertiză în varianta 3 de lotizare ( fila 104 din dosar ) atribuind bunurile potrivit acesteia.

În privința cheltuielilor de judecată efectuate de către părți, instanța constată că reclamantul nu a achitat suplimentul de 500 lei stabilit de către instanță pentru dl. expert C., suma fiind achitată de către pârâtă; prin urmare, în temeiul art. 275 Cod de procedură civilă au fost compensate parțial cheltuielile de judecată, cu obligarea reclamantului la 500 lei către pârâtă, reprezentând această plată.

Împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 17.04.2012 și a sentinței civile nr.3351/23.04.2013 a declarat apel reclamantul P. C. criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea apelului s-a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și a încheierii de admitere în principiu, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare în apel.

În susținerea primei teze a motivat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor cu care a fost investită, prin acțiunea principală solicitându-se dezbaterea succesiunii după 3 autori, respectiv P. G., P. M. și P. C., în schimb instanța s-a pronunțat doar cu privire la succesiunea lui P. C.. S-a arătat că pentru o corectă soluționare a cauzei se impunea deschiderea succesiunii pentru fiecare autor, stabilirea bunurilor care intră în masa succesorală a fiecăruia, regimul juridic al acestora, după autorul P. G. rămânând atât bunuri proprii cât și bunuri comune, situație în care diferă cota parte ce revine fiecărui moștenitor.

Privitor la majorarea lotului pârâtei s-a criticat soluția instanței de a se reține cu titlul de donație ajutorul financiar acordat de tatăl și mătușa pârâtei.

A susținut apelantul că apărările intimatei privitoare la contribuția familiei M. sunt contradictorii, astfel intimata a susținut că apartamentul situat în Tg-J., . 19.12.2007 a fost achiziționat cu ajutorul financiar al mătușii sale M. Steluța, care i-a donat suma de 106.851 lei, banii virându-i-se prin ordin de plată.

Susține apelantul că această apărare este contrazisă de însăși declarația dată de familia M. după decesul lui P. C., că la 29.12.2007, deci după cumpărarea apartamentului ar fi donat nepoatei lor suma de 30.000 euro pentru achiziționarea apartamentului din Tg-J., .> A susținut apelantul că nu există un act de donație care să ateste susținerile pârâtei, iar prezentarea ordinului de plată nu este suficientă pentru a se reține că suma de 30.000 euro a fost investită în cumpărarea apartamentului., De asemenea nu s-a făcut dovada unei donații exclusive pentru intimata P. L., bunul imobil cumpărat având regim juridic de bun comun.

Nu în ultimul rând a menționat apelantul că suma de 30.000 euro reprezintă 129.000 lei, iar valoarea apartamentului în discuție stabilită de expertiză este de 127.109 lei, apelantul întrebându-se ce mai reprezintă ½ din acest apartament adus la masa partajară în condițiile în care intimatei i se majorează lotul cu o sumă mai mare decât valoarea apartamentului.

De asemenea susține apelantul că în mod nejustificat s-a dat eficiență înscrisului sub semnătură privată încheiat în anul 1991 de tatăl pârâtei M. V., potrivit căruia acesta ar fi dat fiicei sale suma de 50.000 lei Rol pentru achiziționarea apartamentului situat în Tg-J., .>

S-a arătat că această susținere vine în contradicție cu cuprinsul contractului de vânzare cumpărare din care rezultă modalitatea de plată a respectivului apartament, respectiv s-a achitat o sumă cu titlul de avans, iar restul prețului s-a achitat în rate prin împrumut contractat la CEC de defunctul P. C..

Și pentru suma de 8500 lei Ron, instanța a reținut ajutorul dat de tatăl pârâtei, ajutor consemnat într-un înscris sub semnătură privată, în opinia apelantului aceste înscrisuri fiind întocmite pro cauza și nu produc efecte juridice.

De asemenea s-a criticat soluția instanței în ceea ce privește majorarea lotului pârâtei cu suma de 10.000 Euro, sumă pretinsă a fi contribuția proprie la achiziționarea autoturismului VW POLO în condițiile în care valoarea reală a acestui bun conform expertizei este de 5771 Euro.

S-a susținut că nu se poate reține susținerea intimatei că a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor realizate în timpul căsătoriei cu autorul P. C., în condițiile în care în timpul căsătoriei s-a vândut un apartament în B., nefiind credibilă susținerea intimatei că din prețul obținut a fost cumpărată doar o mașină Dacia, de asemenea s-a vândut apartamentul din Tg-J., .>

S-a arătat că în mod greșit au fost înlăturate depozițiile martorilor care atestă modul în care a fost edificat imobilul din Tg-J., ..

În ceea ce privește cuantumul pasivului succesoral s-a susținut că acesta nu este dovedit.

Intimata-pârâtă P. L. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat că nu subzistă solicitarea apelantului de trimitere a cauzei spre rejudecare, întrucât instanța a cercetat întreg fondul cauzei.

S-a arătat că instanța a reținut în mod corect cotele legale și componența masei succesorale analizând toate petitele cu care a fost învestită.

Privitor la majorarea lotului pârâtei a susținut intimata că s-a dovedit prin probe că a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor ca urmare a ajutorului financiar acordat cu titlul de donație de tatăl și mătușa sa.

A arătat pe larg modul de dobândire a fiecărui bun solicitat la partaj, reluând susținerile și apărările formulate în fața instanței de fond.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj ca instanță de recurs, la termenul din 27.06.2013 în raport de dispozițiile art.282¹ C,.pr.civ. cauza fiind calificată ca fiind apel, valoarea masei partajare depășind suma de 100.000 lei.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, tribunalul în raport de dispozițiile art.297 C.pr.civ. reține apelul ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea principală, reclamantul Popesu C. a sesizat instanța cu o cerere de ieșire din indiviziune asupra bunurilor rămase la decesul autorilor P. G., P. M. și P. C..

În considerentele acțiunii reclamantul a arătat ce bunuri au rămas la decesul fiecăruia dintre cei 3 autori, solicitând ieșirea din indiviziune asupra acestor bunuri.

Pârâta P. L. a formulat la rândul său cerere reconvențională (fila 34, vol.I, dosar fond), solicitând introducerea la masa partajară a o . bunuri mobile rămase la decesul autorilor P. G. și P. M., a contestat parte din bunurile solicitate în acțiunea principală ca fiind rămase la decesul celor doi autori, susținând că aceste bunuri au fost realizate de pârâtă în timpul căsătoriei cu autorul P. C., susținând totodată că a avut o cotă de contribuție mai mare decât soțul său la dobândirea unora dintre bunurile comune, solicitând majorarea lotului său cu această contribuție.

Observând încheierea de admitere în principiu din 17.04.2012 (fila 358, vol I) se constată că instanța de fond a procedat la deschiderea succesiunii doar pentru autorul P. C., omițând să se pronunțe asupra succesiunii autorilor P. G. și P. M..

Tehnica de redactare a încheierii de admitere în principiu este defectuoasă și în ceea ce privește componența masei succesorală rămasă la decesul autorului P. C..

Pentru argumentele ce vor fi dezvoltate în prezenta decizie, tribunalul apreciază că instanța nu a antamat fondul cauzei, impunându-se admiterea apelului, anularea încheierii de admitere în principiu și a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea soluționării cauzei în raport de toate petitele formulate de părți, întrucât față de modul în care prima instanță a soluționat cauza, în măsura în care s-ar reține cauza spre rejudecare în apel, părțile ar fi lipsite de un grad de jurisdicție.

Raportat la actele și lucrările dosarului, la data de 24.05.1992 a intervenit decesul autorului P. G. a cărei succesiune a fost acceptată de moștenitor P. C., soția supraviețuitoare P. M., și fiul P. C. renunțând la succesiune conform certificatului de moștenitor nr.76/1993 (fila 80, vol.I).

La 15.11.2000 a intervenit decesul autoarei P. M. a cărei succesiune a fost acceptată de moștenitor P. C., fiul P. C. renunțând la succesiune conform certificatului de moștenitor nr.19/2002 (fila 82, vol I).

La data de 29.07.2009 a intervenit decesul autorului P. C. la a cărei succesiune vin soția supraviețuitoare P. L., cu cota de ½ din succesiune și colateral privilegiat P. C. cu cota de ½ din succesiune.

În ceea ce privește componența masei succesorale se constată că la momentul decesului autorului P. G., a cărei succesiune a fost culeasă de P. C., au rămas bunuri proprii, respectiv teren și casă situate în ., dar și bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei cu soția P. M., respectiv teren situat în Tg-J., ., nr.4, jud. Gorj.

În ceea ce privește masa succesorală rămasă la decesul autoarei P. M., aceasta se compune din cota parte ce-i revenea din bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu P. G., succesiunea acestei autoarei fiind culeasă de P. C..

Privitor la masa succesorală rămasă la decesul autorului P. C., aceasta se compunea din bunuri proprii constând în bunurile dobândite cu titlul de moștenire de la autorul său P. G. și din bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta P. L..

Susținerea intimatei din apel că în final instanța de fond a stabilit corect cotele pe care părțile le culeg în prezenta cauză nu poate fi reținută întrucât cotele sunt diferențiate în raport de regimul juridic al bunurilor reținute la masa partajară a fiecărui autor, însă pentru stabilirea acestor cote se impune administrarea unui probatoriu complet în raport de care să se stabilească regimul juridic al bunurilor, probatoriu care în fața primei instanțe nu a fost administrat .

În ceea ce privește bunurile comune dobândite de autorul P. C. în timpul căsătoriei cu pârâta P. L., asupra acestora soții se aflau în stare de devălmășie, adică cota cuvenită fiecărui soț nu este prestabilită, ea stabilindu-se în raport de cota de contribuție a acestora la dobândirea bunurilor. De asemenea cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor se stabilește în raport de întreaga masă partajară și nicidecum în raport de fiecare bun ce intră în componența masei de bunuri comune.

Astfel, instanța a procedat greșit atunci când a majorat lotul pârâtei cu diferite sume de bani, reținând că acele sume sunt contribuție proprie a acesteia la dobândirea anumitor bunuri imobile realizate în timpul căsătoriei cu autorul P. C..

Instanța trebuia să solicite pârâtei reclamante să precizeze ce cotă parte apreciază că i se cuvine din bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu autorul P. C. și în raport de probatoriul administrat să se pronunțe asupra cotelor ce li se cuvenea foștilor soți P. C. și P. L. din bunurile dobândite în timpul căsătoriei, iar cota autorului P. C. urma să fie reținută la masa succesorală rămasă la decesul acestuia, cealaltă cotă cuvenită lui P. L. reprezentând cota sa de bun propriu.

Modul în care instanța de fond a procedat, reținând la masa partajară cota de ½ din bunuri imobile realizate de autorul P. C. cu pârâta P. L., dar în același timp majorând lotul pârâtei cu sume de bani care depășesc valoarea reală a bunurilor, sume care potrivit susținerii acesteia au fost folosite la dobândirea respectivelor bunuri, este unul greșit ajungându-se la o îmbogățire fără just temei în favoarea pârâtei în condițiile în care i se reține cota de ½ de bun propriu din bunul comun, dar în același timp i se majorează lotul cu sume de bani care depășesc însăși valoarea bunului.

Privitor la ajutorul acordat pârâtei de tatăl și mătușa acesteia se impune a se administra probe în raport de care să se aprecieze dacă ajutorul respectiv s-a acordat numai în favoarea pârâtei sau a ambilor soți, respectiv autorul P. C. și pârâta, în condițiile în care pârâta susține că sumele respective de bani au fost acordate în timpul căsătoriei soților.

Nu poate fi primită susținerea apelantului, potrivit căruia pentru dovedirea acestor donații se impunea existența unui act autentic, în speță fiind vorba de acordarea unor sume de bani se pot aplica regulile darului manual pentru a cărei validitate se cer doar două elemente, respectiv acordul de voință pentru a transfera și dobândi cu titlu gratuit și tradițiunea, predarea efectivă și reală a bunului dăruit.

În cazul acestei categorii speciale de donație se derogă de la regula de formă, respectiv constatarea donației prin act autentic, iar dovada darului manual se poate face pentru terți cu orice mijloc de probă, iar pentru donator și succesorii săi, dovada actului juridic a darului manual se face cu un înscris sau început de dovadă scrisă completată cu martori sau prezumții.

Astfel, instanța de fond în mod corect a avut în vedere înscrisurile sub semnătură privată provenite de la tatăl și mătușa pârâtei, reclamantul în măsura în care contesta susținerile pârâtei avea posibilitatea să propună probe care să contrazică aceste susțineri sau să probeze cu ce fonduri soții P. au dobândit respectivele bunuri și care a fost contribuția autorului P. C..

În ceea ce privește pasivul succesoral rămas la decesul autorului P. C., constând în cheltuielile de înmormântare, instanța de fond a reținut că acesta se ridică la suma de 26.700 lei, fără să arate în concret cum a ajuns la această sumă, astfel că instanța de apel este pusă în imposibilitatea de a verifica temeinicia celor reținute de prima instanță.

Se observă însă că în ceea ce privește cheltuielile cu pomenile organizate la ., la dosarul cauzei se depun două înscrisuri fila 195 și 261 în care această societate atestă costurile pomenilor, însă în cele două înscrisuri se menționează sume diferite deși înscrisurile se referă la aceleași pomeni din august 2009, septembrie 2009, iulie 2010, astfel că instanța de fond nu a arătat care din cele două înscrisuri le-a avut în vedere la stabilirea cuantumului pasivului succesoral.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond se va preocupa de stabilirea corectă a componenței masei succesorale pentru fiecare dintre cei trei autori în raport de cele expuse anterior, urmând să pronunțe o nouă încheiere de admitere în principiu în care să se pronunțe asupra tuturor petitelor formulate de părți, respectiv să procedeze la dezbaterea succesiunii pentru toți cei trei autori .

În ceea ce privește criticile apelantului referitoare la evaluare, cu ocazia rejudecării se va impune efectuarea unei noi expertize care să respecte întru totul încheierea de admitere în principiu în ceea ce privește bunurile reținute la masa partajară și cotele de contribuție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelantul reclamant pârât P. C. domiciliat în ., împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 17.04.2012 și a sentinței civile nr.3351/23.04.2013 pronunțate de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă reclamantă P. L. domiciliată în Tg-J., ., nr.4, jud. Gorj .

Anulează încheierea de admitere în principiu și sentința și trimite cauza spre rejudecare.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică din data de 05.09.2013 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

N. U.

Judecător,

G. D.

Grefier,

L. P.

Red.G.D.

Tehnored.L.M.

Jf.A. J.

Ex.5/20 septembrie 2013

← Obligaţie de a face. Decizia nr. 36/2013. Tribunalul GORJ		Revendicare imobiliară. Decizia nr. 978/2013. Tribunalul GORJ →

Partaj judiciar. Decizia nr. 363/2013. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 363/2013. Tribunalul GORJ