Fond funciar. Decizia nr. 2249/2013. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 2249/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 1957/317/2012*

Cod operator: 2443

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA Nr. 2249/2013

Ședința publică din 15 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. B.

Judecător A. E. S.

Judecător D. F. T.

Grefier L. P.

Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 08.11.2013, privind recursul declarat de recurentul-reclamant A. C. C., împotriva sentinței civile nr. 1135 din 05.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații -pârâți A. D. G., R. (fostă D.) R. C., D. R. V. și intimatele C. L. L. pentru aplicarea legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită din ziua dezbaterilor, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din 08.11.2013 ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Deliberând, tribunalul pronunță următoarea decizie:

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești sub nr._, reclamantul A. C. – C. i-a chemat în judecată pe pârâții A. D. G., R. (fostă D.) R. – C., D. R. – V., C. L. de fond funciar L. și C. Județeană Gorj de fond funciar Gorj, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută (parțială) a art.1 alin.1 din HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002, tabelul – anexă nr.44 poziția 1, în sensul diminuării suprafeței de 2,3027 ha, restituită Școlii Generale L., cu suprafața de 4.508 mp (situată în intravilanul și extravilanul comunei L., ., punctul ”Vatra satului”); să se constate nulitatea absolută a art.3 poziția 3 din tabelul - anexă nr.44 privind poziția autoarei părților (petentul și intimații), A. D. și privind suprafața de 4.508 mp din punctul”Vatra satului”, comuna L., ., pentru care, incorect și nelegal, a fost invalidată. A solicitat ca, în situația în care suprafața în litigiu face parte din suprafața totală de 2,5961 ha, validată a se reconstitui în proprietate pentru moștenitorii defuncților A. D. și A. D., la poziția 126 din tabelul – anexă 53 al art.1 din HCJ Gorj nr.2999/26.01.2001, să fie obligată C. L. de fond funciar L. la punerea în posesie a petentului și a intimaților A. D. G., D. R. – V. și R. R. - C.), în calitate de proprietari în indiviziune, pentru suprafața în litigiu (de 4.508 mp sau pentru suprafața care va rezulta din administrarea de probe), din punctul”Vatra satului” Frumușei, . și să înainteze documentația aferentă la C. Județeană de fond funciar Gorj în vederea eliberării și înmânării titlului de proprietate în indiviziune, pentru părțile cauzei (persoanele fizice), precum și înmânarea titlului de proprietate, în indiviziune, iar în situația în care, prin HCJ Gorj nr.2999/26.11.2001, poziția 126 din anexa 53, nu s-a validat și suprafața în litigiu, ca făcând parte din totalul de 2.5961 ha, solicită obligarea Comisiei Locale de fond funciar L. să trimită documentația la C. Județeană de fond funciar Gorj, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și obligarea Comisiei Județene de fond funciar la emiterea HCJ Gorj de validare, obligarea Comisiei Județene de fond funciar Gorj să elibereze și să înmâneze titlul de proprietate, iar C. L. de fond funciar L. să îi pună în posesie pentru suprafața în litigiu, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că el și intimații A. D.G., D. R. – V. și R. R. – C. sunt moștenitorii lui A. D. și A. D. (aceasta decedând pe data de 17.07.2003), în calitate de fii ai acestora și de nepoți de fiică (D. E., fiică a lui A. D. și A. D., a decedat în anul 2010, iar intimații D. R. – V. și R. (fostă D.) R. – C. sunt copii lui D. E.), autorii lor, A. D. și A. D., au avut în proprietate o suprafață de peste 1 ha, iar la solicitarea Școlii generale L. sau a școlii coordonatoare Negreni, ce coordona și școala Frumușei, din anul 1995, solicitare depusă în afara termenului prevăzut de Legea nr.18/1991, fără a se încadra în prevederile Legii nr.18/1991 care prevedea stabilirea suprafeței până la limita suprafeței prevăzută de art.3 lit.h din Legea nr.187/1945, privind această ultimă reformă agrară și nu cea anterioară, din perioada 1921 -1923, solicitând fără a prezenta documente certe și neechivoce, respectiv titlul definitiv de proprietate, prin tabelul anexă 44 poziția 1 din art.1 alin.1 aș HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002 se validează propunerea Comisiei Locale de fond funciar Liciurici, privind restituirea suprafeței de 2,3027 ha(deci cu 3.027 mp mai mult, față de cele 2 ha solicitate, fiind total nelegală o astfel de validare mai ales că lipsesc actele de împroprietărire.

A mai arătat că prin aceeași HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002, art.3 poziția 3, tabelul – anexă 44, s-a invalidat propunerea Comisiei Locale de fond funciar L. de reconstituire a dreptului de proprietate privind suprafața de 4.508 mp pe numele autoarei lor, A. D., probabil reținându-se că această suprafață ar face parte din totalul de 2,3027 ha, pentru care, prin art.1 alin.1 poziția 1 din tabelul - anexă 44 al HCJ Gorj nr.3100/2002, s-a validat cererea de reconstituire formulată de Școala Generală L., cu toate că se pare, că suprafața de 4.508 mp ar face parte din suprafața totală de 2,5961 ha validată la poziția 126 din tabelul anexă 53 din HCJ Gorj nr.2999/2001, la autorul comun A. D., că autorii A. D. și A. D. au fost proprietarii terenului din „Vatra satului” Frumușei, teren ce nu le-a fost, niciodată, expropriat, nu a fost cedat sub vreo formă, neexistând înscrisuri în acest sens, teren ce nu este ocupat de nici o construcție sau vreun obiectiv care să aparțină Școlii Generale L., fiind liber.

În continuare, a arătat reclamantul că o parte din suprafața de 4.508 m.p., respectiv o parte din intravilanul acestui teren, se găsește închisă, de mai mulți ani, în curtea și grădina casei folosite, actualmente, de intimatul A. D. G.(cu acceptul, mai mult sau mai puțin, al celorlalți moștenitori), existând și o autorizație de construire, nr.3/17.045.1974, pentru construcția unei case, autorizație emisă tot pe numele lui A. D. G. eliberată cu acceptul părinților lor pentru a nu intra sub incidența deținerii, dobândirii sau realizării a două imobile case de locuit conform legislației restrictive din acele vremuri, imobil care se găsește tot pe această suprafață în litigiu, terenul în litigiu, din „Vatra satului” Frumușei, ., fiind compus din suprafața aflată în intravilan(curți - construcții, agricol și alte categorii), amplasată între DN 67 B (aflat la vest) și matca Frumușei (pârâul Negreana), aflată la est și nord de moștenitorii A., iar la Sud se află moștenitorii I., după care, în extravilan, urmează suprafața agricolă, cu vecinii: E- drumul de exploatare_, V- matca Negreana (matca Frumușei), N- moștenitorii A., S- moștenitorii I., dimensiunile și suprafața reală urmând a rezulta din măsurători sau din alte probe care se vor administra.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.8 -13 din Legea nr.18/1991, art.53 din Legea nr.18/1991, art. III pct.1 lit.ii,lit.c din Legea nr.169/1997, art.2, art.6 din Legea nr.1/2000, regulamentele de aplicare a legilor funciare, art.948, art.966 -968 Cod civil, art.274 Cod de procedură civilă.

În dovedirea cererii a solicitat administrarea probei cu interogatoriul intimaților, înscrisuri, proba cu martori și expertiză topo – cadastrală .

Reclamantul a depus la dosar copii de pe: notificarea nr.2745 din data de 10.05.2012, HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002, anexa nr.44, tabel nominal, HCJ Gorj nr.2999 din data de 26.11.2001.

La data de 25.06.2012 pârâtul A. G. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului A. C. C. în promovarea acțiunii, arătând că A. D. nu a pretins că terenul pe care este situată casa pârâtului a fost proprietatea acesteia și nici nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la acest teren.

La data de 26.06.2012 pârâta C. L. de Fond Funciar L. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă și nefondată a acțiunii formulată de reclamantul A. C. – C., respingerea capătului de cerere prin care a solicitat cheltuieli de judecată.

A arătat că în baza art.1, alin.1 din HCJ nr.3100/07.03.2002 s-a dispus validarea restituirii suprafeței de 2,3027 ha Școlii Generale L., corespunzător suprafeței cuprinse în tabelul nr.44, pozițiile 1-6, persoanele nominalizate în tabelul nr.44 punctele 1-6 fiind acele persoane care au avut în folosință terenul până la apariția legilor fondului funciar, teren primit în schimb din proprietatea Școlii Generale L. și nu reprezintă un tabel anexă cu persoanele îndreptățite la reconstituire, propuse pentru validare sau invalidare, iar Școala Generală L. a demonstrat că este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren agricol, însă C. locală de fond funciar L. a propus Comisiei județene Gorj validarea suprafeței de 2,3027 ha teren agricol întrucât în urma măsurătorilor din teren, însumând suprafețele terenurilor agricole date celor 6 persoane în schimb, din terenul școlii, a rezultat această suprafață. A mai arătat că terenul agricol în suprafață de aproximativ 4508 m.p. situat în punctul „Valea satului” este proprietatea numitului A. D. G., conform deciziei nr.750/A pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr.1895/2004, suprafață ce nu se regăsește în HCJ nr.2999/26.11.2001 poziția nr.126 din tabelul anexă nr.53 privind pe A. G., în calitate de moștenitor al autorului A. A. D. prin care i s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,5961 ha teren cu vegetație forestieră și nu pentru teren agricol.

În drept a invocat dispozițiile art.115 și următoarele din codul de procedură civilă și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

A depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: HCJ nr.2999/26.11.2001 și tabelul anexă nr.53 poziția nr.126; HCJ nr.3100/07.03.2002, tabelul nr.44; adresa Inspectoratului Școlar Județean Gorj nr.6714/1995; cererea nr. 809/10.10.1995 și cererea nr. 810/ 10.10.1995 formulată de Școala generală nr.1 L. și respectiv Școala Generală nr.1 Totea depuse în baza Legii nr.18/1991, prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,00 ha teren agricol; procesul verbal din 26 septembrie 1923, însoțit de schița plan și a adresei Inspectoratului Școlar Gorj;Decizia nr.750/A, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția civilă în dosarul nr.1895/2004, având ca obiect fond funciar, cerere de revizuire.

Prin nota de ședință depusă la data de 29.06.2012, reclamantul A. C. C. a solicitat atașarea dosarelor nr.6135/2002, 6080/2002, 2425/2003, 951/2004 ale Judecătoriei Tg-Cărbunești și 1895/2004 al Tribunalului Gorj

Pârâtul D. R. V. a depus la dosar întâmpinare arătând că terenurile în cauză au fost proprietatea autorilor A. D. și A. D. și este de acord cu demersul judiciar făcut de A. C. C..

La data de 28.08.2012, reclamantul a depus la dosar note de ședință cuprinzând precizări și completări la acțiunea inițială în sensul că solicită și modificarea tabelului anexă 53 poziția 126 art.1 din HCJ nr.2999/26.11.2001 privind validarea suprafeței de 2,5961 ha teren forestier pe autor A. D., în sensul menționării tuturor moștenitorilor, respectiv a sa și a intimaților R. (D.) R.-C. și D. R.-V., obligarea Comisiei locale de fond funciar ca, la întocmirea documentației în vederea punerii în posesie și a înaintării documentației în vederea eliberării titlului de proprietate pe autor A. D., pentru suprafața de 2,5961 ha teren forestier, să fie menționați toți moștenitorii autorului A. D. și obligarea acesteia la eliberarea și înmânarea titlului de proprietate pe numele tuturor moștenitorilor lui A. D. pentru suprafața de 2,5961 ha teren forestier, pe raza comunei L., validată prin art.1 poz.126 din tabelul anexă nr.53 la HCJ nr.2999/2001. A solicitat respingerea excepției lipsei de interes invocată de A. D. G., întrucât reclamantul nu a invocat un drept exclusiv, ci un drept de coproprietate alături de ceilalți comoștenitori ai lui A. D., printre care se găsește și A. D. G., iar acesta trebuie să demonstreze că i s-a reconstituit personal și exclusiv dreptul de proprietate pentru suprafața de 4508 m.p. din punctul „Vatra satului”.

La solicitarea reclamantului, au fost atașate dosarele nr.6135/2002, 6080/2002, 2425/2003 ale Judecătoriei Tg-Cărbunești, 951/2004 și 1895/2004 ale Tribunalului Gorj și a fost încuviințată proba cu interogatoriul reclamantului, solicitată de pârâtul A. G., probă administrată în ședința publică din data de 29.08.2012.

Prin sentința civilă nr. 2337/29.08.2012, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, s-a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la cererea de constatare nulitate acte și s-a respins excepția lipsei de interes a reclamantului.

S-a respins acțiunea precizată, formulată de reclamantul A. C. – C., în contradictoriu cu pârâții A. D. G., R. (fostă D.) R. –C., D. R. – V., C. L. de fond funciar L. și C. Județeană Gorj de fond funciar Gorj.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, prin HCJ nr. 3100/07.03.2002 a fost validată propunerea Comisiei locale L. privind restituirea suprafeței de 2,3027 ha Școlii Generale L. corespunzător tabelului Anexa nr.44, tabel cuprinzând și persoanele în folosința cărora se afla terenul restituit, printre acestea și A. D., autoarea reclamantului și pârâților, cu o suprafață de 4508 m.p., că această hotărâre a fost contestată de A. D., în dosarul nr.6135/2002 al Judecătoriei Tg-Cărbunești, aceasta invocând că a folosit terenul în suprafață de 4508 m.p. împreună cu soțul său, din anul 1934, nu a aparținut Primăriei sau Școlii L., iar prin sentința civilă nr.1497/14.05.2003 a fost respinsă plângerea.

A mai reținut Judecătoria că, prin decizia nr.1308/14.10.2003, a fost admis recursul declarat împotriva acestei sentințe, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, iar în rejudecare s-a format dosarul nr.6361/2003 în care s-a pronunțat sentința nr.326/17.02.2004 prin care a fost admisă în parte plângerea formulată de petiționara A. D., decedată în cursul procesului și continuată de moștenitorii A. G., A. C., D. E., în contradictoriu cu C. locală L. de aplicare a Legii fondului funciar, C. județeană Gorj de aplicare a Legii fondului funciar și Direcția Silvică Gorj, a fost anulată parțial HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002, în sensul diminuării suprafeței de 2,3027 ha cu suprafața de 693 m.p. teren în curtea și grădina lui A. G., apelul declarat împotriva acestei sentințe fiind respins prin decizia nr.543/29.09.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.951/2004.

A reținut instanța de fond că în cauza de față reclamantul, care a fost parte în dosarul nr.6361/2003, continuând acțiunea promovată de mama sa, A. D., în contradictoriu cu aceleași părți din dosarul nr.6361/2003, respectiv moștenitori ai părților, a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002 pentru suprafața de 4508 m.p. invocând că terenul a aparținut părinților săi și nu Școlii Generale L..

Că, potrivit art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută între ele și în contra lor, în aceeași calitate, iar în situația în care se invocă o hotărâre anterioară, instanța din cel de-al doilea proces este ținută să accepte ca fiind definitiv stabilite cele ce au format obiect de dezbatere pentru o judecată precedentă.

Prin dispozițiile art.1201C.civ.,legiuitorul a urmărit ca legalitatea hotărârii pronunțate anterior să nu mai poate fi pusă în discuție la cererea părților, pentru aceeași cauză juridică, autoritatea de lucru judecat interesând ordinea publică și având drept scop, pe lângă evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii, asigurarea stabilității raporturilor juridice sau încetarea contestațiilor între părți.

In speță, s-a constatat că, între acțiunea dedusă judecății, în ce privește capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate acte și acțiunea soluționată prin sentința civilă nr. 326/17.02.2004, există tripla identitate de părți, obiect și cauză, în sensul cerut de art.1201 Cod civil, întrucât la baza ambelor prestații pretinse se află același drept, scopul final urmărit de parte fiind același, pe calea unei noi acțiuni în justiție, reclamantul încercând să obțină desființarea hotărârii Comisiei județene, hotărâre ce a fost analizată și anulată parțial în judecata anterioară.

Pentru considerentele mai sus arătate, instanța, a constatat că excepția autorității de lucru judecat, excepție de fond, absolută, peremptorie, ce face de prisos cercetarea în fond a pricinii, conform art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, este întemeiată, iar în temeiul art.166 Cod procedură civilă a admis-o și în consecință a respins cererea de constatare nulitate acte, pentru existența autorității de lucru judecat.

Instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a reclamantului, invocată de pârâtul A. G., prin întâmpinarea depusă la dosar, având în vedere că interesul în contestarea hotărârii Comisiei județene Gorj nr.3100/07.03.2002 cu privire la suprafața de 4508 m.p., i-a fost recunoscut de către instanță în dosarul nr.6361/2003, în care a continuat acțiunea promovată de autoarea A. D..

Referitor la cererea de modificare a tabelului anexă 53, poziția 126, art.1, din HCJ nr.2999/26.11.2001, s-a reținut de instanța de fond că, prin această hotărâre, a fost validată propunerea Comisiei locale de fond funciar L. privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului A. D. G., în calitate de moștenitor al autorului A. A. D., iar reclamantul a solicitat menționarea tuturor moștenitorilor, respectiv a sa și a intimaților R. (D.) R.-C. și D. R.-V., alături de pârâtul A. G., cererea fiind apreciată ca neîntemeiată și respinsă, cu următoarea motivare:

Acțiunea în modificare presupune probarea existenței unei erori materiale la emiterea actului administrativ, finalitatea acțiunii constând în corectarea erorilor intervenite, în sens formal, fără afectarea substanței sau întinderii însuși a dreptului recunoscut, în raport de dispozițiile legale privind emiterea actului de reconstituire.

Că ,în cauză nu s-a probat existența vreunei erori materiale, susceptibilă de îndreptare pe calea acțiunii în modificare, întrucât prin modificarea în sensul solicitat de reclamant ar fi afectată întinderea dreptului recunoscut în favoarea pârâtului A. D. G., astfel încât aspectele invocate nu pot fi analizate decât în cadrul unei acțiuni pentru constatarea nulității actului de reconstituire, cerere ce nu a fost formulată în cauza de față.

Instanța de fond a mai reținut ca neîntemeiată cererea reclamatului având ca obiect obligația de a face, motivat de faptul că, potrivit art.5 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, aprobat prin H.G. nr.890/2005, comisiilor locale le revine atribuția de a înainta și prezenta spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii, iar după emiterea hotărârii de validare le revine atribuția de a întocmi și înainta comisiei județene de fond funciar documentația necesară emiterii titlului de proprietate și de a efectua operațiunile necesare punerii în posesie a persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate.

Că, pentru a se iniția această procedură pe care comisiile locale sunt obligate să o îndeplinească, cel care se consideră îndreptățit la stabilirea dreptului de proprietate trebuie să se adreseze acestor autorități cu cerere de reconstituire, conform dispozițiilor art.8 și următoarele din Legea nr.18/1991, efectul cererii fiind acela de a învesti autoritățile publice competente și de a le obliga să rezolve cererea de reconstituire în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale prevăzută de Legea fondului funciar.

A reținut instanța că în cauză, prin HCJ nr.2999/26.11.2001, a fost validată reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului A. D. G., în calitate de moștenitor al autorului A. D. pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 2,5961 ha, ce face obiectul cererii, astfel încât nu se poate pretinde întocmirea unei documentații și emiterea titlului de proprietate și cu privire la alte persoane, având în vedere dispozițiile art.27 din Legea 18/1991 raportate la dispozițiile art.5 lit.i din HG 890/2005, potrivit cărora comisiile locale pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeana a propunerilor făcute și înmânează titlul de proprietate, precum și dispozițiile prevăzute de art.36 alin 1 din HG 890/2005, conform cărora pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.

Că ,din aceste dispoziții legale a rezultat că titlurile de proprietate se eliberează de comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate, pe baza întregii documentații întocmită de comisiile comunale, orășenești și municipale, pentru terenurile solicitate prin cererile de reconstituire, pentru care s-a validat dreptul de proprietate și persoanelor în favoarea cărora a operat această validare.

În ce privește suprafața de 4508 m.p., teren-curți construcții și agricol, instanța a reținut că reclamantul sau autoarea acestuia nu au formulat cerere pentru atribuirea acestui teren, conform legilor fondului funciar, astfel cum rezultă din datele comunicate de C. locală L. și din răspunsurile reclamantului la interogatoriu și nu a fost validată stabilirea dreptului de proprietate în favoarea sa, validare care să nască în sarcina Comisiei locale L. obligația de a efectua punerea în posesie și de a înainta documentația în vederea emiterii și înmânării titlului de proprietate, conform art.5 din HG 890/2005.

Astfel, instanța a constatat că nu s-a putut reține existența vreunui refuz din partea comisiilor de fond funciar în îndeplinirea obligațiilor ce le revin în cadrul procedurii stabilirii dreptului de proprietate, în situația în care nu au fost învestite cu o cerere de stabilire a dreptului de proprietate și în baza dispozițiilor prevăzute de art.54 din Legea nr.18/1991, a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligație de a face.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A. C. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a susținut că, în mod greșit, s-a admis excepția autorității de lucru judecat, întrucât nu există identitate de cauză, de părți și obiect, sentința fiind afectată de nelegalitate în raport de motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C proc. Civilă. Argumentează, sub acest aspect, că nu există identitate de cauză juridică în dosarul nr. 6361/2003 a Judecătoriei Tg Cărbunești litigiul a privit un singur petit, anume plângerea împotriva HCJ Gorj nr. 3100/2002, formulată de către autoarea A. D., pe când în prezenta cauză există mai multe petite de constatare a nulității absolute privind HCJ 3100 și HCJ nr. 2999/2001, plus petitul privind obligația de a face. De asemenea temeiurile juridice sunt diferite întrucât la momentul pronunțării sentinței civile nr. 326/2004 nu erau în vigoare dispozițiile Legii 247/2005 și nici ale HG nr. 890/2005.

În privința identității de părți și calitate juridică, argumentează în sensul că, în primul proces, reclamanta a fost autoarea comună, A. D., acțiune continuată în calitate de moștenitori de recurent și celelalte părți persoane fizice, pe când în prezenta cauză părțile au diferite calități juridice.

În privința identității de obiect, s-a arătat că, în pricina anterioară, s-a solicitat anularea HCJ nr. 3100/2002 și reconstituirea proprietății inițial pentru 4508 mp, ulterior doar pentru suprafața reprezentând curți construcții pe care se află casa de locuit a autorilor comuni A. D. și D., pentru A. D G., or, în prezenta cauză, este avută în vedere diferența de la 693 mp atribuiți lui A. G. până la 4508 mp reprezentând terenul agricol. Mai susține că o altă diferență de obiect constă în faptul că inițial s-a solicitat constatarea nulității HCJ nr. 3100/2002 în integralitate, iar în prezenta cauză doar parțial. Ca atare nu sunt îndeplinite condițiile art. 1201 Cod Civil, de la 1864 și art. 166 C proc civilă.

O altă critică a privit nelegalitatea și netemeinicia soluției de respingere a petitelor privind HCJ Gorj nr. 2999/2001, deoarece validarea suprafeței de 2,5961 ha teren forestier s-a făcut pe numele autorului A. D. iar ca moștenitor a fost menționat doar A. D G., deși atât recurentul cât și intimații R. R. C. și D. R. V., fii ai lui D. E., sunt moștenitorii autorilor comuni. Calitatea de moștenitor este recunoscută prin certificatul de moștenitor din 1981 cu ocazia deschiderii succesiunii lui A. D.. S-a precizat că A. D. a formulat cerere de reconstituire, iar decesul acesteia a intervenit în anul 2003, ulterior HCJ nr. 2999/2001, fiind evident că nu au fost cuprinși toți moștenitorii lui A. D.. Astfel, este greșită motivarea instanței că reconstituirea în favoarea pârâtului A. G. s-a făcut în calitate de moștenitor a autoarei A. D. deși validarea s-a făcut pentru terenurile autorului A. D..

S-a mai susținut de către recurentul că însuși pârâtul A. G. a solicitat doar cota sa legală de ¼ din terenurile moștenite, încât instanța de fond a apreciat greșit că dacă s-ar admite petitele formulate cu privire la suprafața de 2,5961 ha, s-ar afecta dreptul de proprietate al acestui moștenitor. Mai mult, A. G. nu a solicitat reconstituirea în nume propriu, la momentul preluării neavând un drept exclusiv, deposedarea făcându-se de la tatăl acestora, A. D..

În fine, recurentul a mai susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat în limitele tuturor petitelor formulate, neevocând fondul litigiului.

Intimatul-pârât A. G. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului. A apreciat că în mod corect s-a admis excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr.326/2004 a Judecătoriei Tg Cărbunești, această hotărâre anulând parțial HCJ nr. 3100/2002 și diminuând suprafața de 2,3027 ha cu suprafața de 693 mp teren ce-i revine intimatului în baza art. 23 din Legea 18/1991, din sentința nr. 1497/2003 rezultând că autoarea A. D. nici nu a solicitat reconstituirea cu privire la terenul de 4508mp.

A precizat intimatul că petitul nr. 2 din cerere anume constatarea nulității absolute a art. 3 poziția 3 din tabelul anexă nr. 44 privind poziția autoarei părților este nefondat, această anexă nefăcând parte integrantă din HCJ nr. 3100/2002, fiind întocmită de comisia locală în baza art. 23 alin 3 din Legea 1/2000, referindu-se la persoanele care au avut în folosință terenul școlii din .> Arată că nu s-a făcut dovada de către reclamantul recurent că, în temeiul art. 8 din legea 18/1991, ar fi formulat cerere de reconstituire, ca primă condiție a redobândirii dreptului de proprietate.

În recurs, au fost depuse înscrisuri de către recurentul reclamant, prin avocat B. N., constând în adresa nr. 5122/19.09.2012 emisă de C. L. de Fond Funciar L., filă registru Legea 18/1991, cererea nr. 138/1992 formulată de numita A. D D., tabel nominal cu cetățeni propuși pentru validare suprafețe de pădure, cererea nr. 32/2000 formulată de numita A. D., act de vânzare din anul 1921,două cereri formulate de numita A. D. la data de 28.02.2000, cererea de reconstituire nr. 32/28.02.2000, cererea de reconstituire nr.784/02.04.1998 formulată de numita A. Gh D., declarația pe propria răspundere a numitei A. Gh. D. din data de 30.03.1998, cererea formulată de A. D. la data de 02.04.1998, cererea formulată de A. I.G. la data 30.03.1998, cererea formulată de numita F. L. la data de 30.03.1998, HCJ nr. 2999/26.1.2001 cu tabel anexă de validare nr. 53, copie extras de la Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, decizia nr.750/A/12.11.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1895/2004, adresa nr. 2517/27.10.2002 emisă de Primăria comunei L., HCJ nr. 2999/26.11.2001 cu anexa tabel de validare.

De asemenea intimatul A. G. a depus, prin avocat Pârlău N., în copie, contractul de vânzare cumpărare încheiat la 2 mai 1997 între A. D. și A. C. C., adresa nr.1961 din 15.08.2002 emisă de Primăria L., anexa nr. 44, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 1 din 23.09.2002 pe numele lui A. G. și tabelul nominal la anexa nr. 44.

Prin decizia nr._ din data de 04.12 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj s-au admis recursurile declarate de recurentul- reclamant A. C. C., împotriva sentinței civile nr. 2337/29.08.2012, pronunțata de Judecătoria Tg Cărbunești in dosarul nr._ in contradictoriu cu intimații pârâți A. D. G., R. (fostă D.) R. – C., D. R. – V. și intimatele C. L. de fond funciar L. și C. Județeană Gorj de fond funciar Gorj, s-a casat sentința si s-a trimis cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat s-a reținut că în prezenta pricină s-a solicitat nulitatea absolută parțială a art. 1 alin. 1 din HCJ Gorj nr. 3100/2002, în sensul diminuării suprafeței de 2,3027 ha, restituită Scolii generale L. cu suprafața de 4508 mp; de asemenea nulitatea absolută a art. 3 poziția 3 din tabelul anexă nr. 44 cu referire la autoarea părților A. D. referitor la suprafața menționată, iar în situația în care cei 4508 mp fac parte din suprafața totală de 2,5961 ha validată a se reconstitui în proprietate moștenitorilor defuncților A. D. și A. D. prin HCJ nr.2999/2001, să fie obligată C. L. L. la punerea în posesie a tuturor moștenitorilor în calitate de coproprietari pentru suprafața de 4508mp sau care va rezulta din măsurători; în situația în care prin HCJ nr. 2999/2001 nu s-a validat și suprafața de 4508mp ca făcând parte din 2,5961 ha s-a cerut obligarea comisiei locale să întocmească documentația pentru reconstituirea dreptului de proprietate și înaintarea acesteia Comisiei Județene Gorj pentru emitea HCJ de validare, respectiv eliberarea titlului de proprietate și pentru cei 4508 mp, pe numele tuturor moștenitorilor.

În dosarul nr. 6361/2003 în care s-a pronunțat sentința nr. 326/2004, cererea de chemare în judecată a avut ca obiect anularea HCJ nr. 3100/2002 cu privire la suprafața de 4508 mp și reconstituirea dreptului de proprietate pentru autoarea A. D..

Or, instanța de fond din prezentul dosar a respins întreaga acțiune ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat, nefăcând vreo distincție între petitele acțiunii, cât timp excepția a fost admisă pentru cererea de constatare nulitate acte, ceea ce demonstrează că au fost avute în vedere toate actele pentru care s-a invocat nulitatea absolută.

Ca atare, prima instanță nu a cercetat cauza sub toate aspectele, neefectuând o cercetare a cauzei, motiv pentru care, în baza art. 312 alin.5 C.p.civ., s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

În considerarea acestei soluții, instanța de casare a reținut următoarele:

Este adevărat că, prin sentința civilă nr. 326/2004, definitivă prin decizia nr. 543/2004, s-a dispus anularea parțială a HCJ nr. 3100/2002 pentru suprafața de teren de 693 mp ce constituie curtea și grădina casei pârâtului intimat A. G., însă în considerente se reține că în autorizația de construire a casei acestuia există mențiunea că se construiește pe terenul autorului comun A. D., teren ce are tocmai suprafața revendicată de 4508 mp. Mai mult, instanța de fond nu acordă nicio atenție sentinței civile nr. 1369/2004 a aceleiași judecătorii, care a fost modificată prin decizia civilă nr. 750/A/2004 a Tribunalului Gorj, nerecurată – fila nr. 43 – care a anulat aceeași HCJ nr. 3100/2002 cu privire la aceeași suprafață de 4508 mp, la cererea lui A. G..

Din această ultimă decizie irevocabilă, instanța de fond, în virtutea respectării principiului stabilității juridice, trebuie să țină cont de starea de fapt stabilită de o altă instanță judecătorească. Astfel, se reține din considerentele deciziei că, în mod greșit, a apreciat prima instanță din acel dosar că nici petentul A. G. și nici mama sa nu ar fi formulat cerere de reconstituire pentru terenul menționat, că prin HCJ nr. 2999/2001 fusese deja reconstituită această suprafață prin includerea în terenul mai mare de 2,5961 ha.

Se constată astfel că autoarea comună a părților persoane fizice din prezenta cauză a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Din înscrisurile depuse de recurent în recurs rezultă de asemenea că A. D. a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

În aceste condiții, instanța de fond nu a făcut verificările necesare în raport de dispoziția art. 8 alin.2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cu care sunt îndreptățiți la reconstituire, în ordine, autorii deposedați, sau, în lipsă, moștenitorii acestora.

Astfel, în privința terenul forestier retrocedat prin HCJ nr. 2999/2001, se constată că la fila nr. 36 din dosarul de recurs, există cererea de reconstituire a autoarei A. D.. Aceasta a decedat în anul 2003. Or, având în vedere și adresa nr. 5122/2012, depusă la fila 25 dosar recurs, prin care comisia locală menționează cererile formulate de către autoarea comună a părților, tribunalul a reținut că instanța de fond nu a dat eficiență acestor acte, stabilind eronat că nu există cereri de reconstituire ale moștenitorilor.

Prima instanță trebuia să stabilească cine sunt persoanele îndreptățite la reconstituire pe terenul forestier validat prin HCJ nr. 2999/2001, în condițiile în care cel puțin doi moștenitori au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, apoi, aplicând dispozițiile art. 8 alin.2 din Legea nr. 18/1991, coroborat cu art. 36 din HG nr. 890/2005, să se pronunțe asupra cererii de obligare la emiterea procesului-verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate pentru moștenitorii îndreptățiți. În acest sens se are în vedere și faptul că autoarea a decedat anterior emiterii titlului de proprietate.

Tribunalul a reținut că, după ce instanța de fond se va pronunța dacă și ceilalți moștenitori sunt îndreptățiți sau nu la reconstituirea dreptului de proprietate prin HCJ nr. 2999/2001, în raport de îndrumările anterioare, va proceda la verificarea susținerilor reclamantului în raport de HCJ nr. 3100/2001, prin raportare și la decizia civilă nr. 750/A/2004 a tribunalul Gorj, care a statuat asupra dreptului de proprietate asupra terenului de 4508 mp, stabilind dacă a mai fost anterior reconstituit prin HCJ nr. 2999/2001.

La data de 12. 12. 2012 cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg- Cărbunești sub nr._ și s-a acordat termen la 11. 01. 2013, pentru când au fost citate părțile.

La data de 22.01.2013, reclamantul a depus note de ședință, reprezentând chestiuni preliminare și precizări cu privire la obiectul acțiunii:

Prin chestiunile preliminare, reclamantul a solicitat a fi respectate, în rejudecare, motivele casării, să se antameze fondul tuturor petitelor, așa cum s-a dispus în decizia de casare, urmând a se respecta dispozițiile art. 315 alin. 1 și 3 C.pr.civ., art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, și, în consecință, a se respecta dispozițiile instanței de casare, mențiunile Comisiei Locale de Fond Funciar L. din adresa nr. 5122/19.09.2012, depusă în recurs, dar și mențiunile Primăriei L. din adresa nr. 2517/27.10.2012 din dosarul nr. 6060/2002, adresă reținută de Tribunalul Gorj prin decizia nr. 750/2004.

Prin precizările depuse, reclamantul a arătat că reiterează următoarele solicitări:

1.Pentru suprafața de 2,5961 ha, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost precizată și completată prin notele depuse la termenul din data de 29.08.2912, lit. A, pct 1 și 2, cu mențiunea că, la ultimul paragraf de la litera A, pct. 2, s-a strecurat o eroare materială, solicitarea reală, corectă și legală, fiind în sensul obligării Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj ( și nu a CLFF L.) la eliberarea și înmânarea titlului de proprietate privind suprafața de 2,5961 ha teren forestier, pe numele tuturor moștenitorilor lui A. D., modificând atât procesul verbal de punere în posesie cât și anexa la HCJ nr. 2999/2001;

2.Pentru suprafața de 4508 mp din punctul „Vatra satului”, reclamantul a solicitat ca, în cazul în care, în rejudecare, se va constata că acest teren a fost reconstituit pe numele def. A. D., prin HCJ nr. 2999/2001, să se dispună obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar L. (pe de o parte) și a Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj ( pe de altă parte) la eliberarea și înmânarea actelor funciare (procesul verbal de punere în posesie și titlul de proprietate pentru toată suprafața de 4508 mp, așa cum a fost identificat prin expertiza realizată de exp. M. G. din dosarul nr. 6135/2002 al Judecătoriei Tg. Cărbunești, incluzând și suprafața de 693 mp folosită de pârâtul A. G..

3.Pentru suprafața de 4508 mp din punctul „Vatra satului”, reclamantul a solicitat ca, în cazul în care, în rejudecare, se va constata că acest teren nu a fost reconstituit pe numele def. A. D., prin HCJ nr. 2999/2001, să se admită acțiunea inițială, în sensul de a se constata nulitatea absolută a HCJ nr. 3100/2002, art. 1, alin.1 pentru poziția 1 tabel anexă 44, cât și în sensul de a se constata nulitatea absolută art.3, poziția 3 tabel anexă 44 din HCJ 3100/2002, precum și cererea în obligația de a face, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, eliberarea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate de către comisiile de fond funciar abilitate, pentru autoarea A. D. cu moștenitori părțile din dosarul de față, pentru întreaga suprafață.

La termenul din data de data de 08.02. 2013, pârâtul A. G. a depus la dosarul cauzei note de ședință, prin care a arătat următoarele:

Cu privire la HCJ nr. 3100/07.03.2002, cu privire la terenul de 2,3027 ha, își menține excepția autorității de lucru judecat în raport cu sentința nr. 326/2004, irevocabilă prin decizia nr. 543/2004;

Cu privire la suprafața de 4508 mp, HCJ nr. 3100/2002 a fost anulată parțială pentru această suprafață, deci, atât pentru întreaga suprafață de 4508 mp cât și pentru suprafața de 693 mp, în prezent nu mai există o HCJ nr. 3100/2002 din moment ce a fost deja anulată. A mai arătat pârâtul că, prin decizia de casare nr. 3572/2012, Tribunalul a reținut că instanța de fond nu a acordat nicio atenție sentinței civile 1369/2004, modificată prin decizia 750/A/2004 prin care s-a anulat HCJ nr. 3100/2002 pentru aceeași suprafață de 4508, la cererea lui A. G., precizând că o asemenea problemă de drept este obligatorie pentru judecătorii fondului, conform art. 315 alin.1 C.pr.civ.

La același termen a fost luat interogatoriu reclamantului A. C., la cererea pârâtului A. G..

Tot la termenul din 08.02.2013, la întrebarea instanței, reclamantul a arătat că nu a formulat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în nume propriu, bazându-se doar pe cererea de reconstituire formulată de mama sa, A. D., dar și pentru faptul că pârâtul A. G. avea casa construită pe teren.

La solicitarea instanței, cu adresa nr. 852 din 05. 03. 2013, C. L. de Fond Funciar L. a comunicat că au fost formulate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate atât pentru terenul cu vegetație forestieră, cât și pentru terenul agricol, că pentru terenul cu vegetație forestieră au fost formulate 3 cereri, respectiv cererea nr. 784/02. 04. 1998, 754/01. 04. 1998 și 32/28. 02. 2000;

1- prin cererea 784/02. 04. 1998, în temeiul Legii nr. 169/1997, A. Ghe D. ,în calitate de moștenitoare a lui I. C. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 6,74 ha și această cerere a fost soluționată prin HCJ nr. 3.100/07.03.2002, poziția 541 din tabelul anexă nr. 53, HCJ de invalidare – teren forestier și nu a fost formulată plângere împotriva acesteia cu privire la poziția 541.

2-în baza legii nr. 169/1997, prin cererea 755/01. 04. 1998, A. I G. a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră pentru suprafața de 2,4850 ha ;

3 -în baza Legii 1/2000, A. D., prin cererea nr. 32/28.02.2000, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră prin care a solicitat reconstituire după soțul său A. D. (decedat) și, prin cererea cu același număr, pârâtul A. G. a solicitat cota de ¼ din terenul cu vegetație forestieră la care este îndreptățit după același autor. La cerere au fost anexate ulterior BAP-ul din anul 1948 din care rezultă că moștenitorii autorului A. A D. sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,5961 ha teren cu vegetație forestieră, fapt ce a dus la soluționarea cererii nr. 754/01. 04..1998 și a cererii nr. 32 din 28. 02. 2000 prin HCJ nr. 2999/26.11.2011, poziția 126, din tabel anexă nr. 53.

Prin aceeași adresă, în continuarea răspunsului, pârâta CLFF L. a mai arătat că din HCJ nr. 2999/26.11. 2011, poziția 126 din tabelul anexă 53, reiese că pârâtului A. G., în calitate de moștenitor al autorului A. D., i-a fost validată suprafața de 2, 4850 ha teren cu vegetație forestieră, și a fost pus în posesie conform procesului- verbal nr. 308 din 30. 10. 2003.

Cu privire la terenul agricol au fost formulate două cereri de moștenitorii autorilor A. A D. și A. D., respectiv cererea nr. 807/30.11.2005 și 736/29.11. 2005.

În baza Legii 247/2005 A. D G. a formulat cererea 807/30.11. 2005, solicitând suprafața de 600 mp, teren cu care fusese împroprietărit M. C. în anul 1953, cerere ce nu a fost soluționată până în prezent.

Tot în baza Legii 247/2005, A. C. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după aceiași autori pentru suprafața de 3,6072 ha teren agricol, prin cererea 736/29.11. 2005 și această cerere nu a fost soluționată până în prezent.

S-a mai menționat de C. locală de fond Funciar L. că, la registrul agricol, figurează înregistrată defuncta A. D. cu suprafața totală de 2,47 ha teren agricol, ceea ce înseamnă că cererea de mai sus va fi soluționată prin propunere de respingere, întrucât terenul nu a fost pierdut din proprietate, . cooperativizată, părțile având posibilitatea ieșirii din indiviziune.

Au fost anexate următoarele înscrisuri în copie: HCJ 3100 din 07. 03. 2002, tabel nominal,, cererea 784/02.04. 1998, HCJ 2999 din 26.11. 2001, tabel nominal, cererea 754/01.04.1998,, declarați extra judiciare date de A. I G., A. C., și M. A., extras de pe borderoul populației din anul 1948, proces verbal de punere în posesie, nr. 308 din 30. 01. 2003, cererea 368, cererea 32/28.02. 2000, 2 cereri A. Gh. D., cererea 32 din 28, februarie, cererea 807/30.11. 2005, act de proprietate, schițe teren, acte de stare civilă, certificate deces A. D. și A. D., adresa nr. 838 din 25. 02. 2006 emisă de primăria L. cererea nr. 736 din 29. 11. 2005 în care sunt trecute toate suprafețele de teren, extras de pe borderoul populației din anul 1948, un extras de pe certificatul de moștenitor și acte de filiație.

La data de 21.03.2013, pârâta C. L. de Fond Funciar L. a depus cerere reconvențională prin care a solicitat modificarea și completarea HCJ nr. 2999/2001, cu privire la poziția nr. 126 din tabelul anexă, înscriindu-se și A. D. alături de A. Ghoerghe, dar și reducerea suprafeței de la 2,5961 ha la 1,5961 ha, având în vedere că autoarei A. D. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,00 ha teren forestier prin Sentința Civilă nr. 3565/1994 a Judecătoriei Tg. Cărbunești, dosar nr. 32/1993. In susținerea cererii reconvenționale, CLFF L. a depus înscrisuri.

La termenul din data de 22. 03. 2013, pârâtul A. D G., a declarat că renunță la judecarea excepției lipsei de interes a reclamantului, declarația fiind consemnată și atașată la dosar la fila 91.

La același termen, instanța, după punerea în discuția părților, a dispus disjungerea judecății cererii reconvenționale, formarea unui nou dosar, cu termen la 12.04.2013, în care calitate de reclamant are C. L. de Fond Funciar L., pârâți fiind celelalte părți din dosarul de față.

In vederea pronunțării amânată la 29.03.2013 și apoi la 05.04.2013, reclamantul și pârâtul A. G. au depus concluzii scrise prin care au fost, în cea mai mare parte, reiterate susținerile anterioare.

Prin sentința civilă nr. 1135 din 05.04.2013, Judecătoria Tg. Cărbuneșeti, a luat act de renunțarea pârâtului A. G. la judecata excepției lipsei de interes al reclamantului.

A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat.

A fost admisă în parte acțiunea reclamantul A. C. – C., în contradictoriu cu pârâții A. D. G., R. (fostă D.) R. –C., D. R. – V., C. L. de fond funciar L., județul Gorj și C. Județeană Gorj de fond funciar Gorj.

S-a dispus modificarea parțială a HCJ nr. 2999/2001, poziția 126 din tabelul anexă, în sensul că, la rubrica „ numele și prenumele persoanelor solicitante”, alături de A. G. să fie înscrisă și A. D..

A fost obligată C. L. de Fond Funciar L. să întocmească și să înainteze la C. Județeană de Fond Funciar Gorj documentația necesară emiterii titlului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră pe numele persoanelor solicitante, respectiv A. G. și A. D., ca moștenitori ai autorului A. D..

A fost respinsă cererea privind obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj la emiterea și înmânarea titlului de proprietate pentru terenul forestier ca fiind prematură.

A fost respinsă cererea în constatarea nulității absolute parțiale a HCJ nr. 3100/07.03.2002, în limita terenului agricol în suprafață de 4508 mp, ca fiind rămasă fără obiect.

A fost respinsă cererea având ca obiect obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar L. și a Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj la reconstituirea dreptului de proprietate, la emiterea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate pentru terenul agricol în suprafață de 4508 mp, pe numele moștenitorilor def. A. D. și A. D..

Au fost compensate cheltuielile de judecată ale reclamantului A. C. C. și ale pârâtului A. G..

Pentru a pronunța această sentință cu privire la excepția lipsei de interes al reclamantului, instanța a luat act că pârâtul A. G. a renunțat la judecata acesteia, conform declarației exprese dată în instanță, consemnată, așa cum s-a reținut și în încheierea de dezbateri.

Examinând excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu de prima instanță de fond, însușită și de pârâtul A. G. prin concluziile sale, în raport cu sentința civilă nr. 326/17.02.2004, irevocabilă prin decizia nr. 543/2004, instanța a apreciat că nu este întemeiată, motivat de următoarele considerente:

Prin acțiunea care, în rejudecare, a format obiectul dosarului nr. 6361/2003, s-a solicitat anularea unei HCJ cu nr. 3100/2002, fiind vorba despre o plângere în condițiile art. 53 din legea nr. 18/1991, formulată în termenul de 30 zile de la comunicarea acesteia către A. D., așa cum rezultă din actele depuse în dosarul respectiv, iar în dosarul de față, obiectul este constatarea nulității absolute a aceleiași HCJ, nulitate care are cu totul alt regim juridic, deosebirea fiind nu numai sub aspectul obiectului cât și sub aspectul cauzei juridice.

In consecință, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat.

Examinând cererea precizată în raport cu probele administrate, cu poziția procesuală a pârâților, cu dispozițiile legale în materie dar și cu hotărârea de casare a primei hotărâri de fond, instanța a apreciat că este întemeiată în parte, motivat de următoarele considerente:

Mai întâi, instanța a analizat petitul acțiunii considerat întemeiat în parte, respectiv cel cu privire la modificarea în parte a HCJ nr. 2999/2001, poziția 126 din tabelul anexă, așa cum a fost precizat prin cererea depusă de reclamant la data de 28.08.2012, avut în vedere la prima pronunțare de fond, precizare menținută și prin nota de ședință depusă de aceeași parte la data de 22.01.2013.

Din probele administrate, instanța a reținut că cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră care a fost preluat de la autorul comun A. D. au fost formulate atât de A. D., cât și de A. G., atât pe baza legii nr. 169/1997, respectiv cererile nr. 754/01.04.1998, formulată de A. G., și nr. 784/02.04.1998, formulată de A. D., cât și pe baza Legii nr. 1/2000, cererile ambilor solicitanți fiind înregistrate la același număr, respectiv 32/28.02.2000.

Că,înregistrarea celor două cereri la același număr reprezintă o măsură administrativă legală, pentru evitarea constituirii a două dosare diferite pentru moștenitorii aceluiași autor, și, implicit, pentru evitarea unei duble reconstituiri a dreptului privind terenul aceleiași persoane.

Că ,alți moștenitori ai aceluiași autor, respectiv ai lui A. D., cum ar fi reclamantul și pârâții D. R. – V. și R. R. - C. sau autoarea lor, D. E., nu au formulat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră, fiind, în consecință, lipsiți de dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe numele lor, așa cum solicită reclamantul pe tot parcursul litigiului.

S-a reținut că prin art.8 alin.3 din Legea nr. 18/1991, dreptul de proprietate se stabilește la cerere și deci numai moștenitorii care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, individual sau împreună cu alți moștenitori, beneficiază de reconstituirea dreptului, simpla calitate de moștenitor a autorului de la care a fost preluat terenul de stat sau de CAP nefiind relevantă în condițiile lipsei cererii de reconstituire. Prin dispozițiile legale funciare se condiționează redobândirea unui drept de proprietate de depunerea unei cereri în acest scop, legiuitorul excluzând dobândirea dreptului din oficiu.

Faptul că de la data formulării cererii de reconstituire și până la emiterea actelor de fond funciar, cum ar fi procesul - verbal de punere în posesie sau titlul de proprietate, titularul cererii de reconstituire a dreptului a decedat, nu îndrituiește pe moștenitorii acestuia să solicite emiterea acestor acte pe numele lor, actele urmând a fi emise pe numele persoanei îndreptățite, adică a celei care a formulat cererea de reconstituire a dreptului, moștenitorii urmând a proceda potrivit dreptului comun, în acest sens fiind jurisprudența în materie și teoria juridică în materie.

Astfel ,s-a reținut că în aceste condiții, cererea reclamantului este întemeiată numai în limita înscrierii în HCJ nr.2999/2001, poziția 126 din anexă, a titularei cererii de reconstituire a dreptului pentru terenul forestier provenit de la A. D., respectiv a def. A. D., ca titulară a cererii de reconstituire, alături de un alt moștenitor solicitant, A. G., nu și a moștenitorilor care nu au formulat cerere de reconstituire.

Că, este întemeiată în parte cererea în modificare, în limitele arătate, având în vedere că, așa cum susține și C. L. de Fond Funciar L., cerere de reconstituire nu a formulat doar A. G., ci și mama acestuia, neînscrierea acesteia din urmă în tabelul anexă fiind doar rezultatul unei erori prin omisiune a comisiilor de fond funciar, iar a îndruma persoana omisă sau pe moștenitorii acesteia de a lua procedura de reconstituire a dreptului de la faza administrativa a propunerilor comisiei locale, în condițiile în care comisia județeană s-a pronunțat asupra întregului teren al autorului, reprezintă o încălcare a dreptului lor legal.

In consecință, a admis în parte cererea și a dispus modificarea parțială HCJ nr. 2999/2001, poziția 126 din tabelul anexă, în sensul că, la rubrica „numele și prenumele persoanelor solicitante”, alături de A. G. se va înscrie și A. D..

A obligat C. L. de Fond Funciar L. să întocmească și să înainteze la C. Județeană de Fond Funciar Gorj documentația necesară emiterii titlului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 2,5961 ha pe numele persoanelor solicitante, respectiv A. G. și A. D., ca moștenitori ai autorului A. D.,urmând ca intimata C. Județeană de Fond Funciar Gorj să emită titlul de proprietate pentru terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate, fie pe cale administrativă, fie pe cale judiciară, numai după ce comisia locală își îndeplinește obligația de a întocmi și înainta documentația prevăzută de lege, astfel că cererea având ca obiect obligarea comisiei județene de a emite titlul de proprietate și a-l înmâna persoanelor îndreptățite este prematură, urmând a fi respinsă în consecință.

Cu privire la HCJ nr. 3100/2002, instanța a constatat că această hotărâre a fost anulată în aceeași limită în care se solicită în dosarul de față constatarea nulității, adică în limita terenului agricol de 4508 mp, dispoziția fiind dată prin decizia nr. 750/A/12.11.2004, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 1859/2004.

Chiar dacă nu este identitate de obiect și cauză juridice în ambele dosare, nefiind întrunite condițiile autorității de lucru judecat, rezultatul este același, HCJ nr. 3100/2002 nu mai există în limita suprafeței de 4508 mp, astfel că și cererea reclamantului a rămas fără obiect în această limită, a fost respinsă în consecință.

Cu privire la tabelul nr. 44, art. 3, poziția 3, s-a apreciat că este nefondată cererea în constatarea nulității absolute, pe de o parte, având în vedere că HCJ nr. 3100/2002 a fost anulată în limita terenului de 4508 mp, dar și pentru că respectivul teren nu reprezintă un tabel anexă al HCJ nr. 3100/2002, cu valoarea tipică a anexelor hotărârilor de validare sau invalidare, în care sunt înscrise persoanele ale căror cereri au fost validate sau invalidate, tabelul reprezentând doar situația persoanelor care aveau în folosință terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Scolii Generale L., fapt care rezultă chiar din titulatura tabelului dar și din susținerile comisiei locale din întâmpinarea de la p.24-28.

Având în vedere aceste considerente a fost respinsă și cererea în constatarea nulității absolute a art.3, poziția 3 din tabelul nr. 44.

Cu privire la terenul în suprafață de 4508 mp, reclamantul a precizat că solicită pronunțarea unei soluții în funcție de faptul dacă, în rejudecare, se va constata sau nu că acest teren a fost reconstituit pe numele def. A. D., prin HCJ nr. 2999/2001.

In prima situație, reclamantul a solicitat să se dispună obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar L. (pe de o parte) și a Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj ( pe de altă parte) la eliberarea și înmânarea actelor funciare (procesul verbal de punere în posesie și titlul de proprietate pentru toată suprafața de 4508 mp, așa cum a fost identificat prin expertiza realizată de exp. M. G. din dosarul nr. 6135/2002 al Judecătoriei Tg. Cărbunești, incluzând și suprafața de 693 mp folosită de pârâtul A. G..

In cea de-a doua situație, adică în aceea în care terenul de 4508 mp nu se regăsește în HCJ nr. 2999/2001, reclamantul a solicitat ca, să se admită acțiunea inițială, în sensul de a se constata nulitatea absolută a HCJ nr. 3100/2002, art. 1, alin.1 pentru poziția 1 tabel anexă 44, cât și în sensul de a se constata nulitatea absolută art.3, poziția 3 tabel anexă 44 din HCJ 3100/2002, precum și cererea în obligația de a face, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, eliberarea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate de către comisiile de fond funciar abilitate, pentru autoarea A. D. cu moștenitori părțile din dosarul de față, pentru întreaga suprafață.

Cum din HCJ nr. 2999/2001, raportat la toate probele administrate în dosar și la susținerile pârâților, rezultă că această hotărâre privește doar terenuri cu vegetație forestieră, evident că instanța va proceda doar la soluționarea cererii reclamantului precizată pentru această situație.

Cu privire la nulitatea HCJ nr. 3100/2002 și a tabelului 44, instanța a analizat situația juridică a acestora, stabilind și soluțiile ce se vor pronunța, având a analiza, în consecință, doar cererea referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, eliberarea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate de către comisiile de fond funciar abilitate, pentru autoarea A. D., cu moștenitori părțile din dosarul de față, pentru întreaga suprafață de 4508 mp.

Astfel ,s-a reținut că pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe cale judiciară, este necesar ca partea reclamantă să facă dovada că a solicitat terenul în litigiu, că s-a pronunțat o hotărâre de invalidare a cererii sale de către C. Județeană de Fond Funciar pe care a atacat-o în termenul prevăzut de lege, urmând a face, în instanță, dovada dreptului său de proprietate.

Că ,în cauză, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită, reclamantul neformulând o cerere de reconstituire, dar nedovedind nici că autoarea sa a solicitat terenul în cauză iar cererea i-a fost invalidată printr-o hotărârea a comisiei județene.

HCJ nr. 3100/2002, art.1, dispune exclusiv validarea propunerii comisiei locale privind restituirea terenului de 2,3027 ha Scolii Generale L. pentru terenul înscris în tabelul anexă 44, conform art. 23 alin.3 din legea nr. 1/2000, iar o altă hotărâre a comisiei județene prin care să se fi validat sau invalidat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamant sau de autoarea acestuia, A. D., nu există și, de altfel, nici nu a fost atacată vreo astfel de hotărâre în cauza de față, astfel că cererea privind obligarea comisiilor de fond funciar la reconstituirea dreptului asupra terenului de 4508 mp se va respinge.

De altfel, la cererea doar a pârâtului A. G., HCJ nr. 3100/2002 a fost anulată în limita terenului de 4508 mp, cu motivele din decizia nr. 750/A/2004 a Tribunalului Gorj, iar respectiva hotărâre nu poate fi cenzurată de instanța de fond, ea constituind un mijloc de probă sub forma prezumției de lucru judecat. In condițiile în care nu există validat dreptul reclamantului, pârâților și nici al autoarei lor, se va respinge și cererea având ca obiect obligarea acelorași comisii la emiterea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate pentru terenul de 4508 mp pe numele moștenitorilor def. A. D. și A. D..

Având în vedere dispozițiile art.276 C.pr.civ., instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată făcute de reclamantul A. C. C. și de pârâtul A. G..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul A. C. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, recurs prin care a solicitat modificare sentinței recurate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii formulate conform precizărilor ulterioare.

A invocat recurentul- reclamant că instanța de fond a dat o interpretare eronată actelor cauzei în privința suprafeței de 2,5961 ha teren forestier, confundând persoana lui A. I. G. care a formulat cererea nr. 754/1998 cu intimatul A. D. G., astfel încât este greșită menționarea lui A. D. G. ca și persoană solicitantă, acesta fiind alături de recurent și de moștenitorii lui D. E., moștenitor al autorului de rol A. D. și respectiv moștenitor al persoanei solicitante Armășelul D..

A invocat recurentul că, este cert că mama sa autoarea A. D. a formulat cererea nr. 784/02.04.1998 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietatea pentru terenurile forestiere ce totalizează 6,74 ha, reluând solicitarea prin cererea nr. 32/28.02.2000 pentru întreaga curea, cumpărată de D. A. de la L. I.A., pe data de 25.06.1921.

Că, D. A. a fost soțul numitei A. D. și tatăl recurentului, pârâtului A. D. G. și numitei D. E., iar la poziția 126 din tabelul anexă 53 la HCJ nr. 2999/2001 este trecut autorul A. D., persoana solicitantă A. D. G. suprafața solicitată fiind de 2,5961 ha teren forestier.

S-a invocat că instanța de judecată a fost indusă în eroare de C. locală de fond funciar L. prin adresa nr. 852/05.03.2013, care indică cererea nr. 754/01.04.1998 a lui A. I. G. ca fiind formulată de A. D. G., însă această cerere a fost scrisă în realitate de către recurent și se referă la numitul A. I. G., fiul lui I. și M. A., născut în anul 1925, iar nu la pârâtul A. D. G..

Că cele două cereri 784/1998 și 32/2000 aparțin doar lui A. D. și în aceste condiții în raport de disp art. 8 și art. 13 din Legea 18/91 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,5961 ha teren cu vegetație forestieră trebuie să se facă în indiviziune pentru toți moștenitorii lui A. D. și A. Ghe. D..

Totodată, recurentul a invocat că excepția prematurității eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 2,5961 ha și pentru cealaltă suprafață de 4508 nu a fost pusă în discuția părților, iar dacă ar fi fost pusă în discuția părților ar fi trebuit respinsă, întrucât nu poate fi vorba de o prematuritate a cererii în condițiile în care există o hotărâre de validare, iar obligația Comisiei Județene de fond funciar Gorj este tocmai emiterea și înmânarea titlului de proprietate astfel cum prevăd dispozițiile HG nr. 890/2005

O altă critică invocată de recurentul- reclamant se referă la faptul că în mod eronat instanța de fond a respins cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a HCJ nr. 3100/07.03.2002 ca rămasă fără obiect în condițiile în care a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de intimatul A. D. G., iar în cauza de față s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a art. 1 alin.1 sin HCJ nr. 3100/07.03.2002, tabelul anexă 44 poziția 1, în sensul diminuării suprafeței de 2,3026 ha restituite Școlii generale L. cu suprafața de 4508 mp situată în pct. „Vatra satului Frumușei”, în timp ce prin decizia civilă nr. 750/A/12.10.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1895/2004, s-a anulat în parte HCJ nr. 3100/07.03.2002 cu privire la pct. 3 anexa 44 pentru suprafața de 4508 mp.

Că prin tabelul anexă 44 din HCJ 3100/2002 s-a validat conform art. 1 alin. 1 poziția 1 din acest tabel anexă suprafața de 2,3027 ha pe numele Școlii Generale L., iar validarea poziției 1 din tabelul anexă 44 art. 1 din HCJ Gorj nr. 3100/2002 nu a făcut obiectul anulării prin decizia civilă 750/A/12.11.2004 a Tribunalului Gorj, motiv pentru care a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat neexistând tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. de la 1864.

În aceste condiții respingerea ca fiind lipsită de obiect a solicitării de constatare a nulității absolute parțiale a poziției 1 din tabelul anexă 44 al HCJ nr. 3100/2002 este total eronată.

O altă critică invocată de recurentul-reclamant vizează faptul că în mod eronat instanța de fond nu a dat eficiență deciziei nr. 750/A/12.11.2004 a Tribunalului Gorj și nu a respectat decizia de casare nr. 3542/04.12.2012 a Tribunalului Gorj, existând o contradicție între decizia Tribunalului Gorj prin care s-a anulat HCJ nr. 3100/2002 pct. 3 anexa 44, privind pe autoarea A. D., soluție pronunțată pe motivul că terenul în suprafață de 4508 mp a aparținut autorilor A. D. și D. și nu a fost împroprietărită Școala Generală L. cu acest teren și sentința recurată care menține validarea Școlii Generale L. de la poziția 1 tabelul anexă 44 al HCJ nr. 3100/2002, fapt ce trebuie obligatoriu remediat în sensul admiterii petitelor legale în suprafața de 4508 mp.

Că suprafața validată Școlii Generale L. prin HCJ-ul menționat, de 2,3027 ha este compusă din suprafețele cumulate a persoanelor menționate în același tabel anexă 44 la 6 poziții, printre care la poziția 3 a fost nominalizată autoarea A. D. cu suprafața de 4508 mp.

Că din moment ce A. D. G. a continuat acțiunea autoarei A. D. înregistrată sub nr. 6080/2002 și a obținut în apel prin decizia 750/A/2004 a Tribunalului Gorj anularea în parte a HCJ 3100/2002 cu privire la poziția 3 pentru suprafața de 4508 mp pe motiv că terenul Școlii este situat alături, deținut de I. A., iar Școala Generală L. nu a figurat la rol cu această suprafață și nu rezultă că a fost împroprietărită cu acest teren care a aparținut autorilor lor, iar prin decizia de casare nr. 3572/2012 Tribunalului Gorj a dispus să se țină seamă de această decizie, în mod nelegal instanța de fond cu ocazia rejudecării nu a respectat aceste decizii.

Incorect instanța de rejudecare a repus în discuție o pretinsă nesolicitare a aceluiași teren din partea autoarei A. D. din moment ce prin cererile formulate autoarea a solicitat toate terenurile agricole și forestiere, inclusiv cureaua cumpărată în anul 1921 de A. D. de la L. A., iar suprafața de 4508 mp apare ca făcând parte din totalul suprafeței de 2,3 ha validată la poziția 1 tabelul anexă 1 al HCJ 3100/2002.

Recurentul- reclamant a criticat sentința și sub aspectul capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, arătând că în mod incorect au fost compensate cheltuielile de judecată întrucât se impunea obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri sens în care s-a dispus emiterea unei adrese către C. L. L. de aplicare a Legii 18/91 pentru a comunica dacă pentru suprafața de teren de 4508 mp situată în punctul numit „Vatra satului ” s-au formulat cererii de reconstituire de către autoarea A. D. și de părțile din cauză, iar în caz afirmativ să se dispună înaintarea acestora în copie xerox, să se precizeze modul de soluționare a acestor cererii de reconstituire( respectiv dacă există HCJ de validare sau invalidare),având în vedere decizia nr. 750/A/2004 a Tribunalului Gorj să se precizez dacă în favoarea pârâtului A. D. G. sau în favoarea autoarei A. D. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren care a făcut obiectul acestei decizii și în raport de sentința nr.326/2004 a Judecătoriei Tg-Cărbunești să se precizeze dacă s-au eliberat acte de proprietate pentru suprafața de 693 și pe numele cărei persoane au fost eliberate.

Cu adresele nr. 3889/10.09.2013 și nr. 4875/25.09.2013 C. L. L. de fond funciar a înaintat relațiile solicitate de instanță la dosarul cauzei (filele 51, 52, 79, 80).

Recurentul -reclamant a depus la dosar în xerocopie următoarele înscrisuri: adresele nr. 4130/2009 și nr. 5122/19.09.2012 emise de Primăria comunei L., adeverința nr. 3848/24.07.2013 emise de Primăria comunei L., cererea înregistrată sub nr. 4193/26.08.2013, sentința civilă nr. 326/2004 a Judecătoria Tg. Cărbunești, extras din borderoul din 25.01.1948, registru cadastral, notificarea înregistrată sub nr. 1/_ adresă de recurent Comisiei de fond funciar L., adresa nr. 109.101/29.01.2003 emisă de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, extras BAP din 1922, extras din raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 2425/2003, convenția din data de 29.09.2004 încheiată între A. D. G. și A. C., întâmpinarea formulată de A. G. în dosarul nr. 1134/2005.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și dispozițiile legale aplicabile, tribunalul constată că recursul este nefondat din următoarele considerente;

Prin cererea dedusă judecății, așa cum a fost precizată la 22.01.2013, reclamantul A. C. C. a investit instanța de judecată cu acțiune civilă de fond funciar prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută (parțială) a art.1 alin.1 din HCJ Gorj nr.3100/07.03.2002, tabelul – anexă nr.44 poziția 1, în sensul diminuării suprafeței de 2,3027 ha, restituită Școlii Generale L., cu suprafața de 4.508 mp (situată în intravilanul și extravilanul comunei L., ., punctul ”Vatra satului”); să se constate nulitatea absolută a art.3 poziția 3 din tabelul - anexă nr.44 privind poziția autoarei părților (petentul și intimații), A. D. și privind suprafața de 4.508 mp din punctul”Vatra satului”, comuna L., ., pentru care, incorect și nelegal, a fost invalidată. A solicitat ca, în situația în care suprafața în litigiu face parte din suprafața totală de 2,5961 ha, validată a se reconstitui în proprietate pentru moștenitorii defuncților A. D. și A. D., la poziția 126 din tabelul – anexă 53 al art.1 din HCJ Gorj nr.2999/26.01.2001, să fie obligată C. L. de fond funciar L. la punerea în posesie a petentului și a intimaților A. D. G., D. R. – V. și R. R. - C.), în calitate de proprietari în indiviziune, pentru suprafața în litigiu (de 4.508 mp sau pentru suprafața care va rezulta din administrarea de probe), din punctul”Vatra satului” Frumușei, . și să înainteze documentația aferentă la C. Județeană de fond funciar Gorj în vederea eliberării și înmânării titlului de proprietate în indiviziune, pentru părțile cauzei (persoanele fizice), precum și înmânarea titlului de proprietate, în indiviziune, iar în situația în care, prin HCJ Gorj nr.2999/26.11.2001, poziția 126 din anexa 53, nu s-a validat și suprafața în litigiu, ca făcând parte din totalul de 2.5961 ha, solicită obligarea Comisiei Locale de fond funciar L. să trimită documentația la C. Județeană de fond funciar Gorj, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și obligarea Comisiei Județene de fond funciar la emiterea HCJ Gorj de validare, obligarea Comisiei Județene de fond funciar Gorj să elibereze și să înmâneze titlul de proprietate, iar C. L. de fond funciar L. să îi pună în posesie pentru suprafața în litigiu, cu cheltuieli de judecată.

La data de 22.01.2013,cu ocazia rejudecării cauzei reclamantul a depus note de ședință, reprezentând chestiuni preliminare și precizări cu privire la obiectul acțiunii:

Prin precizările depuse, reclamantul a arătat că reiterează următoarele solicitări:

Prin sentința recurată s-a luat act de renunțarea pârâtului A. G. la judecata excepției lipsei de interes al reclamantului A fost respinsă excepția autorității de lucru judecată și a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A. C. – C.. S-a dispus modificarea parțială a HCJ nr. 2999/2001, poziția 126 din tabelul anexă, în sensul că, la rubrica „ numele și prenumele persoanelor solicitante”, alături de A. G. să fie înscrisă și A. D..

A fost respinsă cererea privind obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj la emiterea și înmânarea titlului de proprietate pentru terenul forestier ca fiind prematură.

A fost respinsă cererea în constatarea nulității absolute parțiale a HCJ nr. 3100/07.03.2002, în limita terenului agricol în suprafață de 4508 mp, ca fiind rămasă fără obiect.

A fost respinsă cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a art. 3, poziția 3 din tabelul anexă 44 în care sunt înscrise persoanele care au avut în folosință terenul asupra căruia a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Scolii Generale L., județul Gorj și cererea având ca obiect obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar L. și a Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj la reconstituirea dreptului de proprietate, la emiterea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate pentru terenul agricol în suprafață de 4508 mp, pe numele moștenitorilor def. A. D. și A. D..

Au fost compensate cheltuielile de judecată ale reclamantului A. C. C. și ale pârâtului A. G..

Observând actele și lucrările dosarului se constată că prin cererea înregistrată sub nr. 784/02.04.1998 în temeiul Legii 169/1997 A. Ghe. D., în calitatea de moștenitoare a autorului I. C. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 6,74 ha, cerere, soluționată prin HCJ 3100/07.03.2002, poziția 541 din tabelul anexă nr. 53, în sensul invalidării, hotărâre ce nu a fost contestată.

În baza Legii 1/2000 atât A. D., prin cererea înregistrată sub nr. 32/28.02.2000 ,cât și pârâtul A. G. prin cererea înregistrată sub același nr. 32/2000 au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră ce au aparținut autorului A. D., anexând la cerere BAP-ul din 1948.

Prin HCJ 2299/26.11.2001 poziția nr. 126 din tabelul anexă nr. 53 a fost validată suprafața de 2,5961 ha teren cu vegetație forestieră pentru autorul A. D., figurând ca persoană solicitantă A. G..

În mod corect instanța de fond în raport de dispozițiile art. 8 alin. 3 din Legea 18/91 a apreciat că cererea reclamantului este întemeiată în limita înscrierii în HCJ NR. 2299/2001 1a poziția 126 din anexă a titularei cererii de reconstituire a dreptului pentru terenul provenit de la A. D., respectiv a defunctei A. D., ca titulară a cereri de reconstituire alături de celălalt moștenitor solicitant A. G..

Criticile recurentului reclamant în sensul că pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafața de 2,5961 ha în raport de dispozițiile art. 8 și art. 13 din Legea 18/91 reconstituirea se impune a fi făcută pe numele tuturor moștenitorilor autorilor A. D. și A. Gh. D., întrucât doar autoarea A. Ghe. D. a formulat cerere de reconstituire, nu pot fi reținute întrucât din înscrisurile depuse la dosar de intimata C. L. de fond funciar L., reiese clar că pentru terenul cu vegetație forestieră a formulat cerere atât autoarea A. D., cât și fiul acesteia A. G., iar faptul că ambele cereri au fost înregistrate sub același nr. 32/28.02.2000, reprezintă doar o măsură administrativă avută în vedere de C. L. de fond funciar la acea dată pentru evitarea constituirii a două dosare diferite pentru moștenitorii aceluiași autor.

Este cert că intimatul-pârât A. G. a formulat cerere de reconstituire pentru terenul cu vegetație forestieră provenit de la tatăl său A. D., în condițiile în care în această cerere menționează chiar și cota de ¼ pe care considera că o culege în calitate de moștenitor al autorului A. D..

Pentru terenul agricol au fost formulate în baza Legii nr. 247/2005 cererea înregistrată sub nr. 807/30.11.2005 de către pârâtul A. D. G. prin care a solicitat restituirea terenului agricol de 600 mp cu care a fost împroprietărit M. C. în anul 1953 și cererea înregistrată sub nr. 736/29.11.2003 prin care recurentul -reclamant A. C. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,6072 ha, cereri nesoluționate până în prezent așa cum rezultă din anexa 852/05.03.2013 emisă de C. L. de fond funciar L..

Este nefondată și critica privind suprafața de 4508 mp din următoarele considerente:

Cu privire la terenul în suprafață de 4508 mp,reclamantul a precizat că solicită pronunțarea unei soluții în funcție de faptul dacă, în rejudecare, se va constata sau nu că acest teren a fost reconstituit pe numele def. A. D., prin HCJ nr. 2999/2001.

Cum din HCJ nr. 2999/2001, raportat la toate probele administrate în dosar și la susținerile pârâților, rezultă că această hotărâre privește doar terenuri cu vegetație forestieră, corect instanța de fond a procedat la analizarea cererii reclamantului precizată în raport de HCJ nr. 3100/07.03.2002.

Astfel, prin HCJ nr. 3100/07.03.2002 la art. 1 a fost validată propunerea Comisiei Locale privind restituirea suprafeței de 2,3027 ha Școlii Generale L., corespunzător tabelului anexă nr. 44 (art. 23 alin. 3 din legea 1/2000 cu modificările ulterioare) ce face parte integrantă din hotărâre.

La poziția 3 din respectivul tabel anexă nr.1 figurează A. D. cu suprafața de 4508 mp.

Corect instanța de fond a reținut că tabelul nr. 44 art. 3 poziția 3 nu reprezintă un tabel anexă al HCJ nr. 3100/2002, cu valoarea tipică a anexelor hotărârilor de validare sau invalidare, în care sunt înscrise persoanele ale căror cereri au fost validate sau invalidate, tabelul reprezentând doar situația persoanelor care aveau în folosință terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Scolii Generale L., fapt care rezultă chiar din titulatura tabelului ,dar și din susținerile comisiei locale din întâmpinarea de la pag .24-28.

Se reține însă că HCJ nr. 3100/2002 a fost contestată de pârâtul A. G. și prin decizia nr. 750/A/12.11.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1895/2004 a fost anulată în parte HCJ nr. 3100/07.03.2002 cu privire la pct. 3 din anexa nr. 44 pentru suprafața de 4508 mp, reținându-se că pârâta din acel dosar, Școala Generală L., nu a avut în proprietate suprafața de teren în litigiu de 4508 mp și nu a figurat la rol cu această suprafață.

Că terenul cu care a fost împroprietărită Școala Generală L. este situat alături de terenul în litigiu, pe amplasamentul deținut de I. A. și B. G. și în aceste condiții în mod greșit C. Județeană prin HCJ 3100/2002 a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Școlii Generale L. și pentru suprafața de 4508 mp.

Ulterior în anul 2002 prin plângerea înregistrară sub nr. 6135/2002 autoarea părților A. D. a contestat HCJ 3100/2002 anexa 44 pct. 3 solicitând anularea acesteia și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4508 mp situate pe raza comunei L., județul Gorj și prin sentința civilă nr. 326/2004 a Judecătoriei Tg. Cărbunești, definitivă prin decizia nr. 543/2004 a Tribunalului Gorj a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta A. D., decedată în cursul procesului și continuată de moștenitorii A. G., A. C. și D. E. și anulată parțial HCJ nr. 3100/07.03.2002 în sensul diminuării suprafeței de 2,3027 ha cu suprafața de 693 mp teren în curtea și grădina lui A. G..

Corect instanța de fond în raport de sentințele menționate a reținut că, deși nu operează autoritatea de lucru judecat, HCJ 3100/2002 a fost contestată și desființată în limita suprafeței de 4508 mp.

Rezultă că, prin aceste hotărârii judecătorești, s-a tranșat regimul juridic al terenului în suprafață de 4508 mp, stabilindu-se că în mod greșit C. Județeană prin HCJ 3100/2002 a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Școlii Generale L. pentru această suprafață de teren.

Ca hotărâri irevocabile, decizia nr. 750/A/12.11.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1895/2004 și sentința civilă nr.326/2004 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, definitivă prin decizia nr. 543/2004 a Tribunalului Gorj se bucură de putere de lucru judecat, conform art.377 alin.(2) pct.1 C.proc.civ. cu referire la art.1200 pct.4 și art.1202 alin.(2) C.civ., așa încât dezlegarea dată, prin această sentință, problemei de drept referitoare la regimul juridic al terenului de 4508 m.p se impune în prezenta cauză, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.

Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior,fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.

Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrare din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.

Este ceea ce, în mod corect, a făcut și instanța de fond care a dat eficiență prezumției de lucru judecat atunci când a reținut că HCJ nr. 3100/2002, a fost anulată în aceeași limită în care se solicită în dosarul de față constatarea nulității, adică în limita terenului agricol de 4508 mp, dispoziția fiind dată prin decizia nr. 750/A/12.11.2004, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 1859/2004.

Nu poate fi reținută nici critica privind soluționarea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.

Chiar dacă în cauză nu erau aplicabile dispozițiile art. 276 Cod proc civ nu se impunea obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată,întrucât culpa în soluționarea litigiului de față nu aparține acestuia .

Faptul că prin sentința recurată s-a dispus modificarea parțială HCJ nr. 2999/2001, poziția 126 din tabelul anexă, în sensul că, la rubrica „numele și prenumele persoanelor solicitante”, alături de A. G. se va înscrie și A. D. nu poate fii imputat pârâtului -intimat A. D. G.. ci eventual comisiilor locală și județeană de fond funciar(în condițiile în care instanța de fond a reținut că neînscrierea autorei A. D. în tabelul anexă este doar rezultatul unei erori prin omisiune a comisiilor de fond funciar, iar a îndruma persoana omisă sau pe moștenitorii acesteia de a lua procedura de reconstituire a dreptului de la faza administrativa a propunerilor comisiei locale, în condițiile în care comisia județeană s-a pronunțat asupra întregului teren al autorului, reprezintă o încălcare a dreptului lor legal),însă recurentul în recursul formulat a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Se apreciază în consecință că instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a legii, o judicioasă stabilire a stării de fapt în raport de actele depuse la dosar, recursul urmând a fi respins ca nefondat .

În baza art. 274 reținând culpa procesuală a recurentului –reclamant,urmează a fii obligat recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul A. D. G.,reprezentând onorariu avocat în recurs ,conform înscrisurilor depuse la dosar.

Văzând și dispoz. art. 312 (1 ) C.pr.civilă

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant A. C. C., împotriva sentinței civile nr. 1135 din 05.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații pârâți A. D. G., R. (fostă D.) R. C., D. R. V. și intimatele C. L. L. pentru aplicarea legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991.

Obligă recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul A. D. G..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 Noiembrie 2013, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

V. B.

Judecător,

A. E. S.

Judecător,

D. F. T.

Grefier,

L. P.

Red. A.S.

Tehnored. L.P.

Jud. fond M.R.

2 ex./ 25 Noiembrie 2013

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2435/2013. Tribunalul GORJ		Pretenţii. Decizia nr. 645/2013. Tribunalul GORJ →

Fond funciar. Decizia nr. 2249/2013. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 2249/2013. Tribunalul GORJ