Revendicare imobiliară. Decizia nr. 500/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 500/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 1242/95/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 500/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. S.
Judecător N. B.
Judecător V. B.
Grefier V. O.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de către contestator P. N. împotriva deciziei nr. 198 din 25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat contestatorul P. N., lipsă intimatul reclamant S. M. reprezentat de avocat Bătanu Milena, intimații pârâți P. M. E. și intimata pârâtă P. E. reprezentată de procurator P. N., intimații intervenienți B. C. și B. E. și intimatele C. L. de Fond Funciar Săulești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care constatându-se cauza în stare de judecată, instanța a acordat cuvântul.
Contestatorul P. N. a solicitat admiterea contestației conform motivelor invocate.
Avocat Bătanu Milena a solicitat respingerea contestației cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare ;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data de 30.05.2011 sub nr._, reclamantul S. M. a chemat în judecată pe pârâții P. N., P. M. E. și P. E., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie un teren în suprafață de 460 mp, situat în comuna Săulești, ., în tarlaua 11, parcelele 666/2 și 665/2, cu vecinii: N- S. N., S- Drum 3073, E- C. N., V- moștenitori D. N.; să-și ridice gardul împrejmuitor construit abuziv din ștompi și lanți de lemn și ștacheți, iar în caz de refuz să fie autorizat să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților și să fie obligați în solidar la contravaloarea producției pe care a fost împiedicat să o obțină de pe terenul revendicat, evaluată în vederea timbrării la suma de 1000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâții îi ocupă și folosesc abuziv terenul de peste 10 ani și în urmă cu aproximativ 4 ani de zile s-a deplasat la fața locului o comisie să pună în vedere pârâților să-i lase terenul, dar aceștia au refuzat.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus copie de pe: titlul de proprietate nr._ din 27.06.2003 și procesul verbal de punere în posesie nr. 629 cu schița aferentă.
Pârâtul P. N. a depus la dosar cerere de amânare, cerere de probatorii și în copie: un înscris sub semnătură privată intitulat „act vânzare cumpărare”, referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală din 31 mai 2011, rezoluție de neîncepere a urmării penale din 07.06.2011 dată în dosarul nr. 993/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Cărbunești și o schiță, solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamantul S. M. și anularea titlului de proprietate.
În ședința publică din data de 12.09.2011 apărătorul reclamantului a depus la dosar o notă de ședință prin care a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu expertiză tehnică de specialitate și proba cu interogatoriul pârâților, probe încuviințate de instanță.
La același termen de judecată pârâtul P. N. a depus la dosar în copie declarație dată de numita Toaie M., autentificată sub nr. 1182/16.08.2011 de către B.N.P. C. M. H. din Tg. J., județul Gorj, o schiță și un înscris sub semnătură privată intitulat chitanță. A solicitat încuviințarea probei testimoniale, propunând ca martori pe C. V. și F. C..
În cauză a fost luat interogatoriu pârâtului P. N., fiind consemnat răspunsul acestuia la întrebările formulate de reclamant.
Deși legal citate și cu mențiunea la interogatoriu, pârâtele P. M. E. și P. E. nu s-au prezentat în instanță.
Au fost audiați sub prestare de jurământ martorii G. C., D. M., propuși de reclamant, martorii C. V. și F. C., la propunerea pârâtului P. N., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar N. M., în specializările „topografie, cadastru și geodezie a fost depus la dosar la data de 25.11.2011, reclamantul și pârâtul P. N. au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză
La data de 05.03.2012 expertul topograf N. M. a depus o completare la raportul de expertiză.
Pârâtul P. N. a precizat în ședința publică din 05.03.2012 că a înțeles să solicite pe cale reconvențională anularea titlului de proprietate eliberat reclamantului, astfel că s-au citat în cauză în calitate de pârâte C. L. de Fond Funciar Săulești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
În declarația scrisă luată la acest termen de judecată a mai precizat că a construit un gard din ștompi după efectuarea expertizei topografice, dar i-a lăsat reclamantului cei 4 m din pruni și până în gard.
La solicitarea instanței, cu adresa nr. 1780/03.04.2012 emisă de Primăria comunei Săulești a comunicat documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/27.06.2003, respectiv procesul verbal de punere în posesie nr. 629, filă registru agricol, cererea nr. 395/13.03.1991, HCJ nr. 28/15.10.1991, extras din anexa de validare.
La termenul de judecată din data de 19.03.2012 s-a încuviințat proba testimonială cu câte un martor, fiind audiați sub prestare de jurământ martorii G. C. și Bucloiu I., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
De asemenea s-a dispus revenirea la expert pentru completarea expertizei în funcție de precizările reclamantului din nota de ședință depusă la data de 20.02.2012, fiind suplimentat și onorariul expertului cu suma de 200 lei.
Reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat anularea chitanței intitulată „act de vânzare-cumpărare”, întâmpinare la cererea de intervenție, iar în declarația luată la termenul din data de 23.04.2012 a precizat că nu înțelege să solicite anularea acestei chitanțe.
Instanța a respins cererea formulată de apărătorul reclamantului cu privire la disjungerea cererii reconvenționale de acțiunea principală, având în vedere dispozițiile art. 120 alin. 1 Cod procedură civilă.
Întrucât expertul topograf a depus la dosar două rapoarte de expertiză, unul la data de 31.05.2012, iar celălalt la data de 06.06.2012, instanța a dispus emiterea unei adrese către acesta pentru a preciza motivul întocmirii celui de al doilea raport de expertiză.
În răspunsul depus la dosar la data de 02.07.2012 expertul a precizat că a întocmit cel de al doilea raport de expertiză întrucât numita Toaie M. a declarat că a vândut pârâtului P. N. un teren cu lățimea în partea sudică de 16 m, iar în partea nordică de 14 m, obiecțiunile formulate de pârâta P. E. cu privire la cele două rapoarte de expertiză au fost respinse de instanță.
A fost respinsă și cererea formulată de pârâtul P. N. prin care a solicitat citarea expertului N. M. și a martorului Bucloiu I..
În ședința publică de la data de 27.08.2012 s-a numit expertul agricol C. I., iar raportul de expertiză tehnică întocmit de către acest expert a fost depus la dosar la data de 10.09.2012.
Prin nota depusă la dosar la data de 24.09.2012 reclamantul și-a precizat acțiunea introdusă inițial, în temeiul art. 132 Cod procedură civilă, respectiv capetele de cerere în revendicare și pretenții, solicitând obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 405 mp așa cum a fost individualizată de expertul topograf și să-i plătească contravaloarea prejudiciului ce i l-au produs ca urmare a lipsei de folosință a terenului revendicat, calculată de expertul agricol în cuantum de 1502,73 lei.
Prin sentința civilă nr. 2887/04.10.2012 pronunțată de Judecătorie Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea precizată de reclamantul S. M., în contradictoriu cu pârâții P. N., P. M. E. și P. E..
Au fost obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului terenul în suprafață de 405 mp situat pe teritoriul satului Bibești, ., cu vecinătățile: N- S. N., E- rest proprietate reclamant, S- Dr. 3073, V- teren ocupat de pârâtul P. N., terenul având categoria de folosință arabil și amplasat în tarlaua 11, parcelele 666/2 și 665/2 intravilan și tarlaua 66, .>
Au fost obligați pârâții să-și ridice gardul de ștompi de lemn și lacrele de gard din țăruși de lemn, având o lățime de 2,65 m la sud și o lățime de 3,60 m la nord, pe o lungime de 22,12 m, precum și cei 28 ștompi de salcâm pe care sunt fixate toroane metalice, împrejmuire care are o lungime de 101,59 m, iar în caz de refuz, să fie autorizat reclamantul să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților.
Au fost obligați pârâții în solidar la plata sumei de 1502,73 lei către reclamant, reprezentând lipsa de folosință a terenului ocupat pe ultimii trei ani.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtul P. N. cu privire la nulitatea titlului de proprietate nr._/27.06.2003, în contradictoriu cu reclamantul-pârât S. M., domiciliat în comuna Săulești, . și pârâtele C. L. de Fond Funciar Săulești, cu sediul în . și C. Județeană de Fond Funciar Gorj, cu sediul în Tg-J., județul Gorj.
A fost respinsă cererea formulată de pârâtul P. N. cu privire la intervenienții B. C. și B. E. și au fost obligați pârâții, în solidar, la plata sumei de 1840,22 lei către reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință a reținut prima instanță că prin titlul de proprietate nr._/27.06.2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate reclamantului S. M. și lui Șengher M., în calitate de moștenitori ai defunctei C. Gh. I. pentru suprafața totală de 1,8625 ha teren situat pe teritoriul satului Bibești, . și în care sunt cuprinse suprafața de 460 mp în intravilan, tarlaua 11, parcelele 666/2 și 665/2, precum și suprafața de 44 mp în extravilan, în tarlaua 66, . de folosință arabil, cu vecinii: N- S. N., E- C. N. (actual B. C. și B. E.), S- Dr. 3073,V- moștenitori D. N., punerea în posesie fiind efectuată prin procesul-verbal nr. 629.
La baza eliberării titlului de proprietate a stat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în baza Legii nr. 18/1991 de către C. I., aceasta solicitând teren agricol în suprafață de 2,10 ha, cererea fiind validată prin HCJ nr. 28/15.10.1991.
Instanța a mai reținut că autorul C. G. figura în registrul agricol din perioada 1959-1963 cu suprafața totală de 2,13 ha, în punctul „La Zănești” fiind înscris cu suprafața de 0,20 ha - arabil.
Că în urma sesizării reclamantului, la data de 18.05.2011 s-au deplasat la fața locului un agent de poliție și doi reprezentanți ai Primăriei comunei Săulești și s-a încheiat un proces-verbal în care s-a constatat că terenul în litigiu este situat în satul Bibești, punctul “Zănești”, fiind în suprafață de 504 mp, arabil și se învecinează la E cu terenul proprietatea lui G. C. (C. N.), la V cu terenul moștenitorilor D. N., în prezent P. N., la S cu drumul comunal 3073 și la N cu terenul agricol ce aparține lui S. N..
S-a mai menționat că din această suprafață de teren arabil o porțiune este îngrădită cu gard din lemn, respectiv suprafața de 55 mp cu dimensiunile: 2,65 m în partea de sud; 2,50 m la nord și lungimea pe latura de est de 21,6 m, iar gardul aparține lui P. N. și este vechi.
Ca urmare a deplasării expertului topograf după depunerea notei de ședință din data de 20.02.2012, în ultimul raport de expertiză s-a concluzionat că pârâtul P. N. folosește o suprafață totală de 2272 mp care cuprinde și terenul în suprafață de 405 mp înscris în titlul de proprietate nr._/27.06.2003, în tarlaua 11, parcelele 666/2 și 665/2 intravilan și tarlaua 66, . vecinătățile: N- S. N., E- rest proprietate reclamant, S- Dr 3073, V- teren ocupat de pârâtul P. N., diferența fiind folosită de reclamant.
S-a mai menționat că 69 mp sunt închiși cu gard de ștompi de lemn și lacrele de gard din țăruși de lemn, având o lățime de 2,65 m la sud și o lățime de 3,60 m la nord, pe o lungime de 22,12 m, plus 336 mp în continuare spre nord pornind de la lățimea de 3,60 m la sud până la lățimea de 3 m la nord, teren închis pe latura estică cu 28 ștompi de salcâm pe care sunt fixate toroane metalice, împrejmuire care are o lungime de 101,59 m.
Deși pârâtul P. N. a depus la dosar un înscris sub semnătură privată intitulat „act de vânzare cumpărare” pe care l-ar fi încheiat în anul 1995 cu numita Toaie M., fiica lui D. N., în acesta nu se precizează suprafața și dimensiunile terenului ci doar o bucată de teren arabil în punctul Zănești, vecin cu B. D. și G. I., drumul principal, cu C. P. și S. N..
Prin acest înscris nu a fost transferat dreptul de proprietate asupra terenului către pârâtul P. N. care a chemat-o în judecată pe Toaie M., dar acțiunea i-a fost respinsă.
Din adresele aflate la filele 56 și 57 din dosar s-a reținut că numitei Toaie M. nu i s-a eliberat adeverință de proprietate sau titlu de proprietate pentru terenul din punctul „Z.” ce a aparținut defunctului D. N. al cărui moștenitor este și D. M., autorul depunând în baza Legii nr. 18/1991 cerere de reconstituire, fiind validată prin HCJ nr. 28/15.10.1991 suprafața de 1,046 ha teren agricol (poziția nr. 153 din anexa nr. 2a), iar conform parcelării figurează în tarlaua 5, . suprafața de 1787 mp, având o lățime la drum de 16 m.
Inițial prin declarația autentificată sub nr. 1182/16.08.2011 de către B.N.P C. M. H. din Tg. J., județul Gorj, Toaie M. a declarat că în anul 1995 i-a vândut o suprafață de teren situată în comuna Săulești, .”, având o lățime de 20 m și o lungime de 110 m, cu vecinii: E- S. M. (care are o lățime de 4 m și o lungime de 100 m, hotarul fiind prunii cei vechi), V- B. D., N- S. N., S- drum uliță, ulterior în declarația aflată la fila 233 din dosar menționând că i-a vândut terenul cu lățimea de 16 m la uliță (sud) care se îngustează în partea de nord unde are o lățime de 14 m, cu o lungime totală de 110 m.
Fiind audiat în instanță, martorul D. M., frate cu Toaie M. a declarat că aceasta ar fi vândut pârâtului P. N. teren în punctul numit „Ulița lui Z.”, dar nu cunoaște suprafața și dimensiunile, confirmând că C. avea un teren cu lățimea de 4 m între C. (în prezent G.) și D. N.. A mai declarat că pârâții ocupă din acest teren, dar nu a putut preciza suprafața, l-au muncit și există și o împrejmuire din ștompi de lemn și cu lanți din lemn.
Ocupațiunea terenului de către pârâți a fost confirmată și de către martorul G. C. și martora F. C. a declarat că terenul cumpărat de P. este închis în față și pe lateral și a auzit că reclamantul nu are cei 4 m, dar nu a putut preciza dacă pârâții ocupă din terenul acestuia.
Instanța a mai reținut că pârâtele P. M. E. și P. E. sunt soția și respectiv mama pârâtului P. N..
La pronunțarea sentinței s-au avut în vedere dispozițiile art. 480 din vechiul Cod civil, în vigoare la data introducerii acțiunii de față, ca fiind „dreptul pe care îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”.
Instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii în revendicare, acțiune prin care proprietarul care a pierdut posesia unui bun individual determinat cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului și să redobândească posesia de la cel care îl stăpânește fără a fi proprietar.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul P. N. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, deși acesta nu este singurul proprietar al terenului înscris în titlul de proprietate nr._/2003.
A arătat că deși au fost depuse înscrisuri în conformitate cu art.1969 și 1970 C.civ prin care a dovedit că terenul în litigiu l-a achiziționat în baza unor acte translative de proprietate de la autoarea Toaie M., instanța de fond a ignorat aceste înscrisuri, susținând totodată că expertul în mod greșit și-a modificat opiniile în suplimentul la raportul de expertiză față de raportul de expertiză inițial.
De asemenea recurentul a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere planul de amplasament și delimitare a bunului imobil din care rezultă că intimatele nu i-au diminuat în nici un fel terenul reclamantului.
Recurentul, cu privire la raportul întocmit de expertul C. I. care a determinat recolta obținută pe ultimii 3 ani a apreciat că acesta nu a avut cunoștința necesară în a formula răspunsuri corecte la obiectivul stabilit de instanță, motiv pentru care a solicitat în recurs efectuarea unei contraexpertize și prelungirea probatoriului, urmând a depune înscrisuri noi.
Prin decizia nr. 192 din 25.01.2013, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât P. N. împotriva sentinței civile nr.2887/04.10.2012 pronunțată de Judecătorie Tg-Cărbunești în dosarul nr._ .
A fost obligat recurentul la 550 lei cheltuieli de judecată, în recurs, către intimatul reclamant S. M..
Pentru a pronunța această decizie și verificând critica formulată în raport cu actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că recursul nu este fondat.
S-a reținut că din probatoriile dosarului a rezultat că prin titlul de proprietate nr._/2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate reclamantului S. M. și lui Șengher M. în calitate de moștenitori ai defunctei C. D.I. pentru suprafața totală de 1,8625 ha, teren situat pe teritoriul satului Bobești, . în care sunt cuprinse suprafața de 460 mp în intravilan tarlaua 11, parcelele 666/2 și 665/2, precum și suprafața de 44 mp în extravilan în tarlaua 66, . de folosință arabil cu vecinii la Nord-S. N., al Est – C. N., la Sud drumul 3073, la Vest moștenitori D. N., punerea în posesie fiind efectuată prin procesul verbal nr.629.
La baza eliberării titlului de proprietate a stat cererea de reconstituire formulată de către autoare care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,10 ha, cererea fiind validată prin HCJ nr.28/1991.
În urma efectuării expertizei cu completarea ulterioară s-a concluzionat că pârâtul P. N. folosește o suprafață de 2272 mp în care se regăsește și suprafața de 405 mp înscris în titlul de proprietate eliberat pe numele moștenitorilor autoarei C. Ghe. I. nr._/2003 în tarlaua 11 parcelele 666/2 și 665/2 intravilan și tarlaua 66 . vecinătățile la Nord S. N., Est-rest proprietate reclamant, la Sud drumul 3073 și Vest teren ocupat de pârâtul P. N..
Din raportul de expertiză s-a reținut că suprafața de 69 mp este închisă cu gard de ștompi de lemn și lacră de gard din țăruși de lemn având lățimea de 2,65 m la Sud și o lățime de 3,60 m la Nord pe o lungime de22,12 m plus 336 mp în continuare spre Nord pornind de la lățimea de 3,60 m la Sud până la lățimea de 3 m la Nord, teren închis pe latura estică cu 28 ștompi de salcâm pe care sunt fixate toroane metalice.
Susținerea recurentului prin care a arătat că a dovedit cu înscrisuri că a achiziționat terenul în litigiu nu este întemeiată, din înscrisul sub semnătură privată intitulat act de vânzare cumpărare pe care l-a încheiat recurentul cu numita Toaie M. nu rezultă suprafața și dimensiunile terenului, ci doar faptul că s-ar fi vândut o bucată de teren arabil în punctul Zărnești vecin cu B. D. și G. I., drumul principal, cu C. P. și S. N., dar din acest înscris nu rezultă că s-ar fi transferat și dreptul de proprietate asupra terenului către pârâtul P. N. care de altfel a și chemat în judecată pe numita Toaie M., dar acțiunea acestuia a fost respinsă.
Cum, reclamantul a făcut dovada proprietății asupra terenului revendicat cu titlul de proprietate nr._/2003, iar din probele administrate în cauză a rezultat ocupațiunea terenului de către pârât, tribunalul a apreciat că în mod corect, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului, fiind obligați pârâții să lase în deplină proprietate acestuia suprafața de 405 mp, cu categoria de folosință arabil și amplasat în tarlaua 11, parcelele 666/2 și 665/2 intravilan și tarlaua 66, .> Cât privește critica adusă sentinței instanței de fond prin care a arătat pârâtul că expertul desemnat C. I. nu avea cunoștințele necesare pentru a răspunde la obiectivul stabilit de instanță, aceasta nu este întemeiată avându-se în vedere că expertul desemnat de instanța de fond este autorizat și se regăsește în tabloul experților judiciari ai județului Gorj.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul P. N., criticând decizia pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că soluția pronunțată nu este în concordanță cu înscrisurile depuse la dosar, precizând că a probat că terenul în cauză l-a dobândit prin acte de tranzacție sub semnătură privată iar potrivit Legii 247/2005 până la eliberarea titlului de proprietate, aceste înscrisuri probează calitatea sa de proprietar.
Și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 318 C procedură civilă.
Analizând contestația formulată, tribunalul reține că aceasta nu este întemeiată.
Potrivit art. 318 C procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond sau a unor motive ce au fost soluționate de instanță.
Greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli grave de fapt, în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului și nu greșeli de judecată de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Cum, aspectele invocate de către contestator nu cad sub incidența dispozițiilor art. 318 C procedură civilă, tribunalul va respinge contestația în anulare, iar în baza dispozițiilor art. 274 C procedură civilă va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de către contestator P. N. împotriva deciziei nr. 198 din 25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._ .
Obligă contestatorul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant S. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Februarie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, N. B. | Judecător, V. B. |
Grefier, V. O. |
Red.V.B./
Jud.f.A.A.
2 ex./ 26 Februarie 2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 229/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 636/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
