Revendicare imobiliară. Sentința nr. 248/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 248/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 1771/267/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia Nr. 401/2013
Ședința publică din 18 Septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte M. A. C.
Judecător V. G.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul pârât D. I. împotriva sentinței civile nr. 248 din data de 11.02.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat apelantul pârât D. I. și intimatul reclamant Ș. I.I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatului oral al cauzei de către grefierul de ședință, s-au depus note scrise de către apelantul pârât D. I., după care constatând apelul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Apelantul pârât D. I. a criticat sentința primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică susținând că linia de hotar ce desparte proprietatea sa de a cea a intimatului reclamant se întinde pe o lungime de 130 m așa cum s-a arătat și prin cererea de chemare în judecată și nu pe o lungime de 119,21 m reținută în raportul de expertiză.
S-a mai susținut că expertul trebuia să recalculeze suprafața terenului deținut de intimatul reclamant după dimensiunile din raportul de expertiză, iar prin concluziile scrise a arătat că terenul proprietatea sa nu este individualizat de expert prin schiță, în raport și în schiță nu apare un punct de reper de unde s-a plecat cu măsurătoarea în partea de Sud și nici unde se regăsește diferența de teren de la 119,21 m respectiv 122 m pe lățime până la 130 m,respectiv 138 m cât este suprafața de etern a intimatului reclamant, care se învecinează cu terenul său.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și respingerea acțiunii .
Intimatul reclamant Ș. I.I. a solicitat respingerea apelului ca nefondat .
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Novaci sub nr._ cu precizarea ulterioară reclamantul Ș. Il.I. a chemat în judecată pe pârâtul D. I., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie stabilită linia de hotar ce le delimitează proprietățile și să-i lase în deplină proprietate și liniștită folosință, terenul pe care i-l ocupă., situat în punctul Câlnic, cu lungimea de 130 metri și lățimea de 12 m. Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a cumpărat o suprafață de teren situată în pct.”Câlnic”, de 2,5704 ha, cu vecinii: E-B. P.; V- pârâul Câlnic;N-D. I.; S- C. A. și din această suprafață, pârâtul îi ocupă 1500 mp. respectiv pe o lungime de 130 metri și o lățime de 12 metri.
Prin sentința civilă nr. 248 din data de 11.02.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă în revendicare și grănițuire, formulată de reclamantul Ș. Il. I., domiciliat în .-Pițic, Județul Gorj, împotriva pârâtului D. I., domiciliat în ., Județul Gorj.
A fost obligat pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită folosință, suprafața de 0,0748 ha teren, situat pe raza comunei Alimpești, Județul Gorj, identificat în schița anexă la raportul de expertiză, întocmit de expert P. V..
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe traseul punctelor 1-2, din anexa la completarea obiectivelor.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 1086 lei,cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamantul Ș. Il.I. a chemat în judecată pe pârâtul D. I. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie stabilită linia de hotar ce le delimitează proprietățile și să-i lase în deplină proprietate și liniștită folosință, terenul pe care i-l ocupă. situat în punctul Câlnic, cu lungimea de 130 metri și lățimea de 12 m.
Că, în cauza dedusă judecății reclamantul a făcut atât dovada dreptului de proprietate cu privire la terenul revendicat, respectiv cu sentința civilă nr.1634 din data de 16.11.2005 a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, pronunțată în dosarul civil nr.2969/2005, act ce se află atașat la dosar la fila nr.7, cât și dovada ocupațiunii nelegitime din partea pârâtului.
Că părțile au terenuri vecine în pct.”Câlnic” de pe raza comunei Alimpești, Județul Gorj, rezultă din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză la solicitarea părților.
De altfel și pârâtul în interogatoriul luat în ședința publică din data de 22.10.2012 ( fila nr.8) a arătat că are teren vecin cu terenul reclamantului, situat în pct. „Câlnic”, de pe raza satului Sîrbești,..
Astfel, referitor la capătul de cerere privind revendicarea, expertiza efectuată în cauză a concluzionat faptul că terenul revendicat de reclamant figurează înscris în sentința invocată de către acesta, făcând parte dintr-o suprafață mai mare, respectiv de_ mp., pârâtul ocupând suprafața de 748 mp., cu vecinii: N- D. I.; S- teren deținut de către reclamant; E- B. P. și V- pârâul Câlnic.
Referitor la linia de hotar dintre proprietăți, aceasta a fost stabilită de către expert, pe traseul punctelor 1 și 2, din schița anexă la completarea obiectivelor, ce se află atașată la dosar la fila nr.36.
În consecință, față de actele și probele existente la dosar, s-a apreciat că reclamantul a făcut în parte dovada susținerilor formulate, respectiv dovada faptului că pârâtul ocupă doar o parte din terenul revendicat și nu întreaga suprafață.
Prin acțiunea formulată, reclamantul a arătat că pârâtul îi ocupă o suprafață cu lungimea de 130 metri și lățimea de 12 m, însă contrar susținerilor acestuia, expertiza efectuată în cauză a stabilit că se ocupă doar suprafața de 748 mp.
Instanța a reținut că în cauză fiind îndeplinite în parte dispozițiile art.560 și 563 Cod civil, obligând pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită folosință suprafața de 0,0748 ha teren, situat pe raza comunei Alimpești, Județul Gorj, identificat în schița anexă la raportul de expertiză, întocmit de expert P. V. și s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților, pe traseul punctelor 1-2, din anexa la completarea obiectivelor.
Împotriva sentinței a declarat apel apelantul pârât D. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .
A susținut că linia de hotar ce desparte proprietatea sa de cea a intimatului reclamant se întinde pe o lungime de 130 m așa cum s-a arătat și prin cererea de chemare în judecată și nu pe o lungime de 119,21 m reținută în raportul de expertiză.
S-a mai susținut că expertul trebuia să recalculeze suprafața terenului deținut de intimatul reclamant după dimensiunile din raportul de expertiză, iar prin concluziile scrise a arătat că terenul proprietatea sa nu este individualizat de expert prin schiță, în raport și în schiță nu apare un punct de reper de unde s-a plecat cu măsurătoarea în partea de Sud și nici unde se regăsește diferența de teren de la 119,21 m respectiv 122 m pe lățime până la 130 m, respectiv 138 m, cât este suprafața de teren a intimatului reclamant, care se învecinează cu terenul său.
Tribunalul analizând motivele de apel în raport de sentința pronunțată în cauză, probele administrate în primă instanță și completarea raportului de expertiză în apel, în sensul ca expertul să treacă în raportul de expertiză și în schiță coordonatele punctelor 1 și 2 ce delimitează linia de hotar dintre proprietățile părților pentru ca sentința să poată fi pusă în executare, situate pe limita de nord a liniei de hotar, reține că sentința pronunțată în cauză este temeinică și legală sub toate aspectele, astfel că apelul formulat în cauză urmează să fie respins ca nefondat în temeiul art. 480 și 584 Cod civil, raportat la dispozițiile art. 296 c.pr. civ., cu următoarea motivare ;
Astfel, prin cererea de chemare în judecată reclamantul Ș. Il I. din . în judecată pe pârâtul D. I., solicitând grănițuirea proprietății dintre cei doi, iar în urma stabilirii liniei de hotar pârâtul să fie obligat să-i lase în deplină proprietate și posesie o suprafață de aproximativ 1500 mp pe o lungime de 130 m și o lățime de 12 m, apreciindu-se valoarea terenului revendicat la suma de 1000 lei.
Cu privire la întinderea dreptului de proprietate s-a susținut că prin sentința civilă 1634 din data de 16.11.2005 a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, pronunțată în dosarul civil nr.2969/2005 a fost admisă acțiunea formulată de Ș. I. împotriva pârâtei A. E., constatându-se că reclamantul a cumpărat terenul în suprafață de 2,5704 ha situat în punctul Cîlnic având ca vecini la N-D. I., la S-C. A., la E.-B. P. și V-pârâul Cîlnic, sentința pronunțată ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare ( fila 7 dosar instanță fond ).
Apelantul pârât D. I. ( fila 8 dosar instanță fond) a recunoscut că este vecin cu terenul reclamantului din punctul Cîlnic, însă respectă linia de hotar dintre părți și nu ocupă din terenul reclamantului, iar în dovedirea dreptului său de proprietate a depus la dosar certificatul de moștenitor nr. 703/1989, unde la punctul b este trecut terenul din litigiu .
Pentru verificarea susținerilor părților, prima instanță la cererea părților a dispus efectuarea unei expertize topografice, expertul P. V. urmând să răspundă la următoarele obiective: să se identifice terenul din litigiu în funcție de actele de proprietate indicate de părți, terenurile urmând să fie identificate prin schiță, dimensiuni, vecinătăți, expertul urmând să aibă în vedere sentința civilă 1634/16.11.2005, schița întocmită de Primăria Alimpești ( fila 19 dosar instanță fond ), să se traseze linia de hotar în funcție de actele de proprietate ( vezi completarea obiectivelor din 6.02.2013 fila 35 dosar instanță fond) și în funcție de stabilirea liniei de hotar să se identifice suprafața de teren ocupată.
Apelantul pârât D. I. a precizat la 11.02.2013 că terenul său se învecinează cu terenul intimatului reclamant pe 138 m și nu pe 119,21 m, cât a stabilit expertul, înțelegând să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză, la care expertul a răspuns.
În raport de probele administrate, prima instanță a reținut corect starea de fapt și a aplicat corect normele de drept în speța dedusă judecății .
Astfel, prin raportul de expertiză întocmit în cauză a fost identificat terenul în litigiu, expertul reținând că în raport de sentința civilă 1634/16.11.2005 terenul se învecinează la N cu D. I., autorul pârâtului, la S-C. A., la E- B. P. și V-pârâul Cîlnic.
În raport de sentința civilă 1634/16.11.2005, suprafața efectiv deținută de Ș. Il I. este de 2,4956 ha, iar diferența de 0,0748 ha este ocupată de D. I., suprafața ocupată având vecini la N-D. I. ( autorul pârâtului ) la S- terenul reclamantului, la E-B. P. și V-pârâul Cîlnic, cele două suprafețe S1 și S2 totalizând suprafața de 2,5704 ha. ( vezi filele 29,30 din raportul de expertiză).
S-a dispus completarea raportului de expertiză în primă instanță, având în vedere că prin obiectivele inițiale nu s-a cerut expertului să stabilească și linia de hotar, expertul reținând reclamantul Ș. Il .I. deține numai suprafața de 2,4956 ha ( S1), diferența de 748 mp fiind ocupată de pârât (S2).
În ceea ce privește lățimile terenurilor, expertul a reținut că în partea de Sud terenul reclamantului se învecinează cu C. A. și are o lățime de 22 m, iar în partea de nord unde are ca vecin pe intimatul apelant lățimea terenului este de 122 m, terenul reclamantului are 328 m lungime, iar punctul 1 este punctul care corespunde lungimii de 328 m și prin măsurarea lățimii de 122 m în punctul 1 s-a trasat punctul 2, punctele 1 și 2 nefiind descrise în schița la raportul de expertiză, deoarece prin obiectivele stabilite inițial nu s-a solicitat acest lucru .
Prin prelungirea Est și Vest a aliniamentului determinat de cele două puncte marcate pe schiță s-a materializat hotarul dintre proprietățile părților propuse spre completare .
În raport de probele administrate în cauză și declarațiile martorilor, instanța a reținut că terenurile părților sunt învecinate, că intimatul reclamant a cumpărat terenul potrivit sentinței civile 1634/16.11.2005, suprafața terenului trebuie să fie de 2,5704 ha, intimatul pârât nefăcând obiecțiuni cu privire la întinderea proprietății, martorii Giuvlescu D. N. și R. M. ( filele 13-14 dosar instanță fond ) au declarat că terenul a fost deținut înainte de un boier; că pârâtul a început să ocupe din teren cu ocazia muncilor agricole, trăgând câte o brazdă, declarațiile martorilor coroborându-se cu concluziile raportului de expertiză.
În apel s-a susținut de către D. I. că limita proprietății dintre el și Ș. I. este de 130 m pe lungime, așa cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată și nu de 119,21 m cum este specificat în raportul de expertiză și să se recalculeze suprafața terenului deținut de intimatul reclamant după dimensiunile terenului și potrivit cu schița aflată al fila 19 dosar instanță.
Instanța de control judiciar observând raportul de expertiză întocmit în cauză și reținând că terenul în litigiu se află în extravilan așa cum l-a descris expertul P. V. și nu există puncte fixe de hotar pe de o parte, iar pe de altă parte punctele 1 și 2 pe lățimea de 122 m nu au coordonate, iar sentința nu putea fi pusă în executare privind trasarea liniei de hotar a solicitat expertului așa cum rezultă din încheierea din 29 mai 2013 să refacă partea de birou a raportului de expertiză în sensul de a completa raportul de expertziă cu memoriul tehnic, să întocmească schița la scară, să descrie punctele 1 și 2 prin coordonate, să indice partea de nord, expertul completând raportul de expertiză potrivit normelor tehnice, nefiind necesară o nouă deplasare în etern.
Astfel, reține tribunalul din probele administrate în cauză și necombătute de apelantul pârât că terenul reclamantului trebuie să aibă suprafața de 2,5704 ha potrivit sentinței civile 1634/16.11.2005.
Se reține de asemenea, că în partea de nord unde se învecinează cu apelantul din această suprafață pârâtul a ocupat în timp 0,0748 ha individualizată pe schiță S 2, astfel că pe lățimea de 122 m cât are terenul, pârâtul ocupă o lățime de 6,28 m pe întreaga lățime, astfel că în partea de nord reclamantul datorită configurației terenului are o lățime de 119,21 m în loc de 122 m.
De asemenea, calculul suprafeței reclamantului a fost stabilită de expert matematic prin ridicarea în plan a terenului cu mijloace tehnice ,respectiv stație GPS Stonex S9 ,care înregistrează direct coordonatele în sistem stereo 70 ,prelucrarea datelor făcându-se automat prin programe speciale de tip A-cad, în urma operațiunii rezultând schița anexă a raportului de expertiză și suprafața determinată matematic.
De asemenea, prin completarea raportului (vezi fila 17 dosar instanță apel) punctele 1 și 2 sunt determinate prin coordonate, punctul 1 având coordonatele_(X) punctul Y având coordonatele_,iar punctul 2 are coordonate X_, iar Y_, astfel că sentința poate fi pusă în executare.
În raport de dispozițiile art.584 cod civil și reținând că grănițuirea reprezintă o operațiune de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre două proprietăți învecinate, se concluzionează că proprietățile părților se învecinează în partea de Nord, că expertul a stabilit linia de hotar prin determinări tehnice exacte, că suprafața de teren ocupată de pârât este de 0,0748 ha ,astfel că și în raport de dispozițiile art. 480 Cod civil, apelul urmează să fie respins ca nefondat, sentința primei instanțe fiind temeinică și legală sub toate aspectele.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât D. I., domiciliat în ., Județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 248 din data de 11.02.2013, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică din 18 Septembrie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, M. A. C. | Judecător, V. G. | |
Grefier, C. B. |
Red. VG
j.f. D. E.
ex. 4
SL 27 Septembrie 2013
| ← Anulare act. Decizia nr. 2413/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 334/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
