Fond funciar. Decizia nr. 1030/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1030/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 221/317/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.1030
Ședința publică din 10 octombrie 2014
Completul compus din:
Președinte V. B.
Judecător N. B.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta pârâtă R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj împotriva sentinței civile nr.933/16.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații pârâți D. N., P. Nicușor, C. L. Căpreni pentru aplicarea Legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991 și O. S. Tg-Cărbunești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant D. N., lipsind reprezentantul apelantei pârâte R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj și intimatul pârât P. Nicușor și reprezentanții intimatelor pârâte C. L. Căpreni pentru aplicarea Legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991 și O. S. Tg Cărbunești
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a arătat că prin serviciul registratură al instanței, prin adresă remisă la data de 09.10.2014 apelanta pârâtă R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj a depus la dosarul cauzei chitanța nr._/1.10.2014 emisă de Consiliul Local Tg-J. prin care a achitat taxa de timbru în cuantum de 20 lei și, având în vedere precizarea intimatului reclamant D. N. că nu mai are alte cereri de formulat, apelul fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Intimatul reclamant D. N. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
Prin acțiunea civilă adresată instanței de judecată și înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești reclamantul D. N., în contradictoriu cu pârâții R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, O. S. Tg-Cărbunești, reprezentat de șef ocol silvic inginer P. V. și a pădurarului P. Nicușor, C. L. de Fond Funciar Căpreni, C. Județeană de Fond Funciar Gorj, a solicitat obligarea primilor pârâți să înceteze procedura de marcare și tăierea în ras a unui parchet în UP2, Ua 169-170, în ., punctul toponimic Smiceloasa, județul Gorj și obligarea Comisiei Locale Căpreni pentru aplicarea legii 18/1991 să înainteze întreaga documentație la C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 în vederea eliberării titlului de proprietate.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în temeiul Legii nr.18/1991 a depus cerere la Primăria Comunei Căpreni prin care a solicitat stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol, actualmente cu vegetație forestieră, conform cu registru agricol din 1958-1961 și pe vechiul amplasament după autorul său B. C.C. decedat. A arătat reclamantul că autorul său a deținut acest teren ca teren agricol, iar în perioada cooperativizării aici au fost plantați salcâmi de către Primăria Comunei Căpreni, terenul fiind trecut, în perioada 1981 -1985 în Administrarea Direcției Silvice Gorj, în speță O. S. Tg-Cărbunești. Acest teren fiind agricol, conform Legii nr.18/1991, a fost validat conform HCJ nr.5/16.09.1991, conform anexei 2a/3, poziția 385 dar nu a putut fi pus în posesie datorită schimbării destinației agricole în cea forestieră. Prin HG nr.890/2005, anexa A38, s-a revenit cu precizări la persoanele fizice și juridice care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament care și-a schimbat folosința inițială a terenului potrivit art.29 alin.1 și 2 din Legea 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În primăvara anului 2013 C. L. Căpreni a reluat procedura de punere în posesie, deplasându-se în acest punct și împreună cu proprietarii a procedat la punerea în posesie, a identificat parcelele proprietarilor, a întocmit procese verbale la Primăria comunei Căpreni, urmând să i se restituie dreptul de proprietate și să i se întocmească titlul de proprietate pentru suprafața de teren arabil de 1,00 ha în punctul Smiceloasa, din satul Cetate, ., validat prin HCJ nr.5 din 16.09.1991, anexa 2a. În luna martie aprilie a anului 2013 pârâții O. S. Tg-Cărbunești, reprezentat atunci de inginer șef D. A., dar același pădurar, au marcat în ras o parcelă de teren cu peste 700 de arbori salcâmi ce au o vechime de peste 40 de ani, afectând majoritatea proprietarilor din această zonă și încălcându-i-se dreptul său de proprietate.
La data de 10.03.2014 pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată supra terenurilor Gorj a depus la dosar întâmpinare. În motivare a arătat că prin acțiunea formulată reclamantul D. N. solicită obligarea Comisiei Locale Căpreni, a Direcției Silvice și a Comisiei Județene Gorj să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața validată de 1 ha teren arabil împădurit.
Având în vedere prevederile HG nr.890/2005, comisia județeană are competența să soluționeze contestațiile, să valideze iau să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale și să emită titluri de proprietate, toate acestea făcându-se însă urmare a activității emisiilor locale in a căror competență exclusivă sunt date atribuțiile de stabilire a suprafețelor de teren ce urmează a fi atribuite persoanelor îndreptățite. Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare, atribuții ce revin comisiilor locale.
A mai arătat pârâta că pentru a-și îndeplini obligațiile potrivit prevederilor legilor fondului funciar de a emite titlul de proprietate, este necesar să fie înaintată de către comisia locală documentația în baza căreia poate fi eliberat titlul de proprietate, ori, atât timp cât documentația nu a fost înaintată la comisia județeană, nu se poate deduce și nici reține existența unui refuz sau o tergiversare cu privire la executarea acestei obligații legale.
La data de 21.02.2014, C. L. de Fond Funciar Căpreni a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul de a obliga C. L. Căpreni să înainteze documentația în vederea eliberării titlului de proprietate. Conform actelor depuse la dosarul cauzei se poate observa că autorul reclamantului B. C.C. a deținut și solicitat în baza Legii 18/1991, pe lângă alte suprafețe la punctul 4 și o suprafață de teren agricol de 1,00 ha în punctul toponimic Smiceloasa, validat prin HCJ nr.5/16.09.1991, art.2 anexa 2a, poziția 385 și care, actualmente, este plantat cu salcâmi, trecut în 1981-1985, odată cu plantarea, în administrarea Direcției Silvice Gorj și schimbând destinația inițială a terenului din agricol în forestier. După mai multe încercări ale Comisiei locale Căpreni de identificare a proprietarilor terenului în acest punct, în T 20, P 936/4, din anul 2011-2013 au început eliberarea proceselor verbale, actualmente mult îngreunate de Legea nr.165/2013. Mai mult, această acțiune a fost generată și de marcarea în ras de către O. S. Tg-Cărbunești a acestor arbori, cauzând nemulțumirea tuturor proprietarilor.
De asemeni, pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva a menționat că art.135 din Legea 46/2008 dispune că până la retrocedarea unor terenuri forestiere acestă pârâtă are obligația să execute lucrările tehnico silvice conform prevederilor amenajamentelor silvice și reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. Faptul că s-ar exploata masa lemnoasă dispusă de amenajamentul silvic ca regim al asigurării regenerării naturale a pădurii nu înseamnă că eventual viitor proprietar nu ar fi obligat să o exploateze sau că valoarea masei lemnoase nu ar putea fi recuperată de către persoana îndreptățită și ca atare nu se poate, sub nici o formă, aprecia faptul că în cazul de față ar fi vorba de un drept care s-ar păgubi prin întârziere ori de prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. S-a reținut că nu s-a făcut și nu se poate face dovada urgenței și nici dovada aparenței dreptului, nefăcându-se dovada că petiționarului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe amplasamentul pe care unitatea efectuează lucrări de exploatare. Legea 247/2005 în titlul VI, art.I, punctul 42, prevede că pentru suprafețele de pe care s-a exploatat masă lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor, R. națională a Pădurilor – Romsilva va acorda acestora beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare și va suporta cheltuielile de împădurire a suprafețelor neregenerate” și în atare situație nu poate fi vorba despre pierderea vreunui drept. De altfel, Legea 247/2005 prevede, la titlul VI, art.I, punctul 24, alin.3, teza finală că trecerea efectivă a terenurilor în proprietatea privată se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit legii și, în aceste condiții, numai după data punerii în posesie persoanele devin titularele dreptului la acțiune privind încălcarea unuia dintre elementele proprietății (posesie, dispoziție, folosință) și nu înaintea punerii în posesie.
S-a mai menționat că exploatările efectuate de către R. Națională a Pădurilor Romsilva Direcția Silvică Gorj sunt lucrări tehnice de strictă aplicare a regimului silvic, în vederea asigurării regenerărilor naturale a arboretelor, întârzierea lor putând provoca pagube fondului funciar național, mediului înconjurător și condițiilor optime de existență a umanității, interesul general fiind mai presus de interesul personal și subiectiv.
Prin sentința civilă nr.933/16 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul D. N. în contradictoriu cu pârâții R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, O. S. Tg-Cărbunești,pădurarul P. Nicușor, C. L. Căpreni pentru aplicarea legii 18/1991 și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
S-a dispus obligarea pârâților R. Națională a Pădurilor Direcția Silvică Gorj și O. S. Tg-Cărbunești să înceteze marcarea și tăierea în ras a unui parchet în UP2,Ua 169-170 din comuna Căpreni, . Smiceloasa, județul Gorj, până la stabilirea regimului juridic al respectivului teren și s-a respinscererea având ca obiect obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Căpreni să întocmească și să înainteze la C. Județeană de Fond Funciar Gorj documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantului pentru terenul cu vegetație forestieră din ., UP 2, Ua 169-170, punctul Smiceloasa.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că autorului reclamantului, defunctul B. C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin HCJ nr.5/16.09.1991, anexa 2a/3, poziția 385, prin cererea de reconstituire indicând în mod expres și terenul în litigiu, căruia i s-a schimbat categoria de folosință din agricol în teren forestier, fiind plantat cu salcâmi. Așa cum rezultă din susținerile reclamantului, dar și din întâmpinarea depusă de C. L. de Fond Funciar Căpreni, terenul de 1,00 ha a fost identificat cu număr . vecinătăți, constatându-se că se află pe vechiul amplasament al autorului reclamantului. Deși a invocat mai multe prevederi legale pentru a justifica tăierea arborilor de pe terenul în litigiu, Direcția Silvică Gorj nu a făcut vreo dovadă că lucrările tehnice silvice necesare în zonă ar consta și în tăierea în ras a pădurii, dar nici că nu sunt posibile alte lucrări sau tratamente ale pădurii din zonă, așa cum prevede art. 29 din Legea nr. 46/2008.
Potrivit art.28 alin.1 din aceeași lege reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor se realizează în concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice și/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în conformitate cu normele tehnice specifice, în speță, însă, pârâta Direcția Silvică Gorj nu a invocat și, evident, nici nu a dovedit că tăierea în ras sunt în concordanță cu aceste prevederi. Invocarea unor prevederi legale, fără a se dovedi și faptul că activitatea de silvicultură se desfășoară în conformitate cu acestea, nu echivalează cu respectarea legii de către Direcția Silvică.
Chiar dacă proprietarul ar primi profitul exploatării masei lemnoase de către organele silvice, interesul acestuia poate fi prejudiciat, el neputând fi obligat să accepte tăierea în ras a arborilor de pe terenul său. O îngrijire tehnică a pădurii nu echivalează cu tăierea în ras, putând consta și numai în rărire sau alte activități de îngrijire a arboretului, activități care se pot realiza și după stabilirea definitivă a regimului juridic al terenului în litigiu.
În aceste condiții instanța a admis prima cerere a reclamantului, în sensul că a dispus obligarea pârâților R. Națională a Pădurilor-Direcția Silvică Gorj O. S. Tg Cărbunești să înceteze marcarea și tăierea în ras a unui parchet în UP2, Ua 169-170 din comuna Căpreni, . Smiceloasa, județul Gorj, până la stabilirea regimului juridic al respectivului teren.
Cu privire la cea de-a doua cerere, deși reclamantul a arătat că a fost pus în posesie cu terenul în litigiu, instanța a reținut că nu a dovedit acest aspect, astfel că nu s-a concluzionat că terenul său este chiar cel în litigiu, cererea având ca obiect obligarea Comisiei Locale Căpreni să înainteze documentația la C. județeană Gorj pentru a se emite titlul de proprietate pentru acest teren putând fi formulată după punerea în posesie a acestuia.
S-a reținut că în cauză nu se solicită pur și simplu înaintarea documentației pentru emiterea titlului asupra unui teren de 1,00 ha cu pădure, fără indicarea amplasamentului, ci se solicită chiar un anume amplasament, ori tocmai acesta nu este dovedit prin procesul verbal de punere în posesie.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel apelanta pârâtă R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii civile promovate de către reclamant.
În motivarea apelului s-a arătat că exploatarea masei lemnoase de către apelanta pârâtă este o obligație a acesteia în conformitate cu dispozițiile art.135 din Legea nr.46/2008, până la retrocedarea terenurilor forestiere urmând că acorde proprietarilor profitul rezultat din valorificare. Faptul că terenul urmează să fie retrocedat nu înseamnă că viitorul proprietar nu ar putea să-l exploateze sau că valoarea nu ar putea fi recuperată de persoana îndreptățită, iar în speță nu s-a făcut dovada urgenței sau a aparenței dreptului, sau că intimatului reclamant i s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate pe acest amplasament.
S-a mai menționat că art.I pct.42 din titlul VI din legea 247/2005 prevede că pentru terenurile pentru care s-a exploatat masă lemnoasă în perioada dintre emiterea hotărârii de validare și punerea în posesie R. Națională a Pădurilor va acorda proprietarilor beneficiul realizat, iar retrocedarea terenurilor se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit legii.
S-a mai menționat că sistarea exploatărilor și, pe cale de consecință, a aplicării regimului silvic este mai presus de lege, deoarece legea stabilește în mod concret până la punerea efectivă în posesie procedura și modalitatea de exploatare a suprafețelor aflate în regim silvic și, deci, nu se poate dispune sistarea exploatărilor de masă lemnoasă. Aceste lucrări sunt tehnice și de strică aplicare a regimului silvic pentru regenerarea naturală a arborilor, întârzierea putând provoca pagube fondului forestier și mediului înconjurător, cu atât mai mult cu cât intimatul reclamant nu face dovada că ar fi îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din punctul în litigiu .
Deși legal citați, intimatul reclamant D. N. și intimații pârâți P. Nicușor, C. L. Căpreni pentru aplicarea Legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991 și O. S. Tg-Cărbunești nu au formulat întâmpinare.
Tribunalul, analizând apelul de față reține că acesta critică soluția instanței de fond numai în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere privind obligarea pârâtei R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj să înceteze marcarea și tăierea arborilor de pe terenul situat în UP 2, Ua 169-170 din comuna Căpreni . Smiceloasa, județul Gorj până la stabilirea regimului juridic al acestui teren, urmând să analizeze legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond exclusiv prin prisma acestor critici.
Tribunalul constată astfel că prin acțiunea civilă promovată în cauza de față reclamantul D. N. a solicitat obligarea organului local Căpreni și a organului județean să întocmească și să înainteze documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de teren situată în UP 2, Ua 169-170 din comuna Căpreni . Smiceloasa, județul Gorj, precum și obligarea Regiei Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj să înceteze lucrările de marcare și tăiere a arborilor de pe acest teren.
Prin sentința apelată a fost admisă cererea formulată împotriva pârâtei R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, reținându-se de către instanța de fond că pârâta chemată în judecată nu a probat aspectul că tăierea arborilor se încadrează în lucrările tehnice silvice necesare pentru exploatarea și regenerarea pădurii din zonă în conformitate cu dispozițiile art.28 alin.1 din Legea nr.46/2008 arătându-se, de asemenea, că este necesar ca terenul solicitat a fi atribuit pe vechiul amplasament de către reclamant să-și păstreze categoria de folosință pentru ca instituțiile abilitate să se pronunțe asupra cererii sale de retrocedare.
Sub acest aspect hotărârea instanție de fond nu se află în contradicție cu dispozițiile art.135 din Legea nr.46/2008 invocate de către apelanta pârâtă și care impun obligația acesteia din urmă de a executa lucrările tehnice silvice prevăzute de lege, deoarece prin dispozitivul apelat s-a interzis defrișarea masivă, completă, a acestui teren tocmai pentru a se stabili în mod concret regimul său juridic și în condițiile în care apelanta pârâtă nu realiza lucrări de marcare și exploatare masivă (în sensul de defrișare completă a suprafeței) nu există nici un impediment pentru care activitatea aceasteia să fie împiedicată și să atace hotărârea instanței de fond.
De asemeni, nu este necesar ca în speța de față să fie întrunită condiția urgenței și a neprejudecării fonfului, deoarece în cauză nu s-a urmat procedura prevăzută de art.996-1001 C.pr.civ.(referitoare la ordonanța președințială) ci s-a solicitat soluționarea litigiului pe calea dreptului comun, iar instanța a fost investită doar să verifice interesul reclamantului în luarea acestei măsuri. Acest interes rezidă în păstrarea suprafeței de teren în starea în care se află, pentru a se putea tranșa de către organele abilitate regimul său juridic, în sensul de a se reconstitui dreptul de proprietate în favoarea reclamantului D. N., sau a se păstra ca și proprietar al terenului R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj.
Nu sunt incidente în cauză nici prevederile din titlul VI din Legea 247/2005 referitoare la despăgubirile datorate de Direcția Silvică Gorj pentru terenurile de pe care s-a exploatat masa lemnoasă în perioada cuprinsă între validarea dreptului de proprietate și momentul punerii în posesie deoarece, tocmai pentru a se preîntâmpina un asemenea prejudiciu a fost promovată acțiunea civilă de față, iar în situația în care de pe terenul în litigiu arborii ar fi tăiați complet prejudiciul înregistrat în patrimoniul reclamantului ar fi de nerecuperat, căci s-ar ajunge la transformarea categoriei de folosință a terenului din teren cu vegetație forestieră în teren neproductiv, afectându-se însăși substanța dreptului de prorpietate al reclamantului, pentru care legile de retrocedare ar rămâne fără eficiență.
O altă critică adusă sentinței instanței de fond vizează faptul că această suprafață de teren nu a fost încă reconstituită în favoarea reclamantului și in acest motiv nu există un interes al lui D. N. în promovarea cererii de față însă, după cum s-a arătat, interesul său rezidă tocmai în a se asigura că terenul pe care îl solicită a fi reconstituit pe vechiul amplasament nu suportă modificări ireparabile în ceea ce privește categoria de folosință și care ar afecta, după cum s-a arătat, însăși modalitatea de soluționare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de D. N..
Apreciind pe cale de consecință că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr.46/2008, iar motivele de apel sunt neîntemeiate, în baza art. 80 C.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, cu sediul în Tg-J., . P., nr.3 județul Gorj împotriva sentinței civile nr.933/16.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul reclamant D. N., domiciliat în comuna Căpreni, ., CNP_, intimații pârâți O. S. Tg-Cărbunești, C. L. Căpreni pentru aplicarea legii 18/1991, cu sediul în . și C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991, cu sediul în Tg-J., județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, V. B. | Judecător, N. B. | |
Grefier, L. P. |
Red. NB
j.f. R. M.
ex. 7
SL 20 octombrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1043/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 964/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
