Fond funciar. Hotărâre din 11-09-2014, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 3310/263/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA nr. 879/2014
Ședința publică din data de 11 Septembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte A. S. S.
Judecător M. A. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți M. S. și Ș. N. împotriva sentinței civile nr. 803 din data de 15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte C. locală de fond funciar Padeș, C. județeană de fond funciar Gorj, Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Padeș și Direcția S. M. - Ocolul Silvic Baia De A..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul reclamant M. S., lipsă fiind apelantul reclamant Ș. N. și reprezentanții intimatelor pârâte C. locală de fond funciar Padeș, C. județeană de fond funciar Gorj, Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Padeș și Direcția S. M. - Ocolul Silvic Baia de A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apelantul reclamant M. S. solicită amânarea cauzei, pentru ca la soluționarea apelului să fie prezent și celălalt apelant, arătând că acesta se află internat în spital.
Instanța respinge cererea, cu motivarea că apelantul reclamant Ș. N. nu a formulat o cerere de amânare pentru acordarea unui termen pe motive medicale și la dosar nu există dovezi că acesta este internat în spital, așa cum susține apelantul prezent.
Nemaifiind cereri de formulat,s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru susținerea acestuia.
Apelantul reclamant M. S. a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Motru,în vederea administrării de probe și pentru soluționarea pe fond a cauzei
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 09.12.2013, sub nr._, petenții M. S. și Ș. N. au chemat în judecată intimatele C. locală de fond funciar Padeș, C. județeană de fond funciar Gorj, Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Padeș și Direcția S. M. - Ocolul Silvic Baia de A., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța fie obligate intimatele la eliberarea titlului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră ce le aparțin, în calitate de moștenitori ai defuncților C. Ș. Al Ioanei,S. P.,P. C. și M. S.-tatăl, conform actelor de proprietate întocmite în anul 1904, actul de partagiu și actul de ieșire din indiviziune întocmit în anul 1910 și să se constate nulitatea absolută a HCJ nr. 5704/08.07.2011 ca nefondată, deoarece au luat la cunoștință de aceasta în cursul lunii noiembrie 2013, după decesul ultimului autor M. S..
În motivarea cererii, petenții au arătat că au formulat cerere de reconstituire prin care au solicitat în baza Legii nr. 247/2005 retrocedarea terenurilor forestiere, conform actelor de proprietate depuse la dosar, comisiile de fond funciar au invalidat cererile fără nici o motivație temeinică, deși aceleași acte au stat la baza retrocedărilor în baza Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 247/2005.
În virtutea rolului activ, instanța a dispus atașarea dosarului nr._ .
Prezenți în ședința de judecată, reclamanții au învederat faptul că au mai solicitat aspectele invocate în prezenta cerere de chemare în judecată în cadrul unei alte judecăți, însă Tribunalul Gorj le-a respins acțiunea.
Prin sentința civilă nr. 803 din data de 15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă excepția autorității de lucru judecat.
A fost respinsă cererea formulată de reclamanții M. S., domiciliat în comuna Padeș, . Gorj, reclamant Ș. N., domiciliat în comuna Padeș, .. 343, județul Gorj și pe pârât C. locală d e fond funciar Padeș, cu sediul în ., pârât C. județeană de fond funciar Gorj, cu sediul în Tg J., .-4, județul Gorj, pârât Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Padeș, cu sediul în Tg J. ., nr. 3, județul Gorj, pârât Direcția S. M. - Ocolul Silvic Baia De A., cu sediul în Dr. Tr. S., . C. nr. 22, județul M..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond s-a pronunțat cu prioritate cu privire la excepția autorității de lucru judecat.
Astfel, instanța a constatat că petenții au solicitat în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar Padeș, C. județeană de fond funciar Gorj, Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Padeș Și Direcția S. M. - Ocolul Silvic Baia De A. obligarea acestora la eliberarea titlului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră ce le aparțin, conform actelor de proprietate întocmite în anul 1904, actul de partagiu și actul de ieșire din indiviziune întocmit în anul 1910 și să se constate nulitatea absolută a HCJ nr. 5704/08.07.2011.
Instanța a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 03.08.2011, sub nr._, petenții Ș. N. și M. S. (tatăl reclamantului cu același nume din această cauză ) au chemat în judecată intimatele C. locală de fond funciar Padeș, C. județeană de fond funciar Gorj, Direcția S. Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a HCJ nr. 5704/08.07.2011 prin care li s-au invalidat cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, să fie obligate intimatele la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră care au aparținut autorilor lor C. Ș. al Ioanei, S. P. și P. C., să fie obligată C. L. de Fond Funciar să întocmească documentația și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj în vederea eliberării titlului de proprietate pentru aceste terenuri.
Prin decizia nr. 3228/05.11.2011 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de recurenta intimată RNP Romsilva - Direcția S. M., împotriva sentinței civile nr. 1886/6.07.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ și a modificat sentința în sensul că a respins cererea formulată de petenți.
La luarea acestei decizii, Tribunalul Gorj a motivat că hotărârea primei instanțe, prin care a fost admisă în parte cererea petenților, a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. 1 din HG 890/2005, privind Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar, potrivit cărora ,,reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente, din suprafețele de teren cu vegetație forestieră cuprinse în amenajamentele silvice și din terenurile cu destinația agricolă acoperite cu vegetație forestieră :pășuni împădurite, tufărișuri, zăvoaie. Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist”.
S-a arătat că, din textul expus, rezultă că persoanele care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră trebuie să facă dovada continuității dreptului de proprietate la momentul deposedării, respectiv anul 1948, să dovedească că terenul a fost preluat de la autorul de pe urma căruia se solicită reconstituirea.
Că, prin cererea introductivă, reclamanții au înțeles să-și dovedească dreptul de proprietate cu actele de proprietate întocmite în anul 1904 și 1910, respectiv cu actul de ,,partagiu” și actul de ieșire din indiviziune.
S-a precizat că, prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a concluzionat că terenurile identificate potrivit actului de ieșire din indiviziune din 1910 și cel de partaj din 1904 nu se regăsesc în registrele agricole ale autorilor petenților C. Ș., S. P. și P. C. și de asemenea, s-a constatat că terenurile nu au fost cert individualizate, propunându-se atribuirea altor amplasamente .
S-a mai arătat că intimații reclamanți nu au depus la dosarul cauzei BAP-ul autorilor de pe urma cărora au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și nu au administrat alte probe scrise, din care să rezulte că terenul a fost preluat de către stat de la autorii lor.
Că, în mod greșit instanța a admis plângerea petenților, fără a verifica structura de proprietate a acestor terenuri, la momentul deposedării, intimații reclamanți nu au dovedit că terenurile au fost preluate de la autorii lor.
Că, proba testimonială administrată în cauză prin audierea martorilor B. Tachie și M. S. nu face dovada dreptului de proprietate pentru terenurile solicitate, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 6 alin. 13 din Legea 1/2000, martorii nefiind proprietari vecini pe toate laturile cu terenul în litigiu, iar pe de altă parte, cererea introductivă nu s-a întemeiat pe aceste dovezi, ci pe proba cu acte.
În concluzie, tribunalul a arătat că reclamanții nu au dovedit că sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră solicitat
Rezultă că, prin decizia civilă sus menționată, a fost respinsă, în urma judecării fondului cauzei, acțiunea formulată de petenți, pentru aceleași terenuri ce fac obiectul prezentei cauze.
Instanța a reținut astfel că, în privința solicitărilor reclamanților, din cauza de față, instanțele s-au mai pronunțat anterior.
Potrivit art. 1201 C.civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.
Art. 431 alin.1 C.p.civ. stabilește că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
În privința autorității de lucru judecat, instanța a reținut că semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, hotărârea fiind prezumată că exprimă adevărul și neputând fi contrazisă de o altă hotărâre.
În sensul strict al art.1201 cod civil, puterea de lucru judecat a unei hotărâri este invocată într-un proces ulterior, prin intermediul excepției autorității lucrului judecat, atunci când al doilea proces este între aceleași părți, are același obiect și este întemeiat pe aceeași cauză. Din conținutul acestui text legal rezultă că elementele autorității de lucru judecat sunt părțile, obiectul și cauza, care ar trebui să fie aceleași în ambele cauze.
Pe de altă parte, instanța a apreciat că reclamantului M. S. din cererea de față i se poate opune cu succes autoritatea de lucru judecat, chiar dacă este fiul reclamantului cu același nume din prima cererea de chemare în judecată, având în vedere calitatea juridică a acestuia și obiectul cauzei.
Ceea ce interesează în mod deosebit în cazul invocării autorității lucrului judecat este scopul final urmărit de reclamant, respectiv dacă în ambele procese se tinde la constatarea nulității aceleiași HCJ și emiterea titlului de proprietate pentru aceleași terenuri, pretenții fundamentate pe același temei și pe aceleași motive.
O apreciere în sens contrar ar oferi posibilitatea persoanei interesate – parte într-un litigiu, ca în scopul evitării invocării și operării autorității de lucru judecat, să pornească mai multe litigii cu privire la aceeași cauză juridică, în mod șicanator.
S-a constatat că legalitatea și temeinicia HCJ nr.5704/08.07.2011, precum și îndreptățirea reclamanților la eliberarea titlului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră, conform actelor de proprietate întocmite în anul 1904, actul de partagiu și actul de ieșire din indiviziune întocmit în anul 1910, au fost analizate în mod irevocabil prin decizia Tribunalului Gorj.
Așadar, o eventuală admitere în fond a prezentei acțiuni ar avea drept consecință pronunțarea unei noi hotărâri, care în mod evident ar fi contradictorie față de decizia civilă amintită.
În condițiile în care există deja hotărâre irevocabilă între părți, privitor la aceleași aspecte, fiindu-le așadar opozabilă reclamanților, instanța a constatat că există autoritate de lucru judecat, astfel că a admis excepția autorității de lucru judecat și în consecință a respins cererea.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel apelanții reclamanți M. S. și Ș. N., solicitând admiterea acestuia și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Motru, în vederea administrării de probe și judecarea în fond a cauzei.
Au arătat că în mod greșit instanța de fond le-a respins cererea de chemare în judecată, admițând excepția autorității de lucru judecat, deși în cauză nu există tripla identitate de părți, cauză și obiect, reclamantul M. S. din prezenta cauză fiind fiul numitului M. S. din cauza judecată anterior, având CNP_ și părinți pe S. și M., iar cel din cauza judecată anterior având CNP_ și părinți pe Atila și L..
Examinând critica formulată, tribunalul reține caracterul nefondat al acesteia, față de următoarele considerente:
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanței a chestiunii litigioase deja rezolvate, cu precizarea că nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări decurgând din aplicarea altor principii, cum este și cel aplicat în speța de față.
Tribunalul constată că instanța de fond a raționat corect atunci când a dat eficiență acestui principiu și a admis excepția autorității de lucru judecat. Din acest punct de vedere este important de observat că problema dedusă judecății în cauza pendinte a fost tranșată în cadrul unui proces anterior, în care a compărut petentul Ș. N. și antecesorul apelantului reclamant M. S., prin urmare anularea HCJ 5704/8.07.2011 și recunoașterea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră ce au aparținut autorilor C. Ș. al Ioanei, S. P. și P. C., urmată de emiterea actelor de proprietate, se lovesc de autoritatea de lucru judecat, în măsura în care s-a statuat asupra fondului pretențiilor în discuție.
Susținerea apelanților privind greșita reținere a autorității de lucru judecat, în raport de o hotărâre care a vizat un alt cadru procesual sub aspectul părților este eronată.
Împrejurarea că în primul proces acțiunea a fost promovată de petent M. S., alături de petent Ș. N., în timp ce în prezentul proces petent este tot Ș. N. și fiul petentului M. S., nu deschide - contrar aprecierii apelanților – calea unui nou proces, deoarece puterea de lucru judecat îi vizează și pe succesori, chiar dacă nu au participat personal la judecată.
Pentru aceste considerente, așa cum s-a arătat critica apelanților este nefondată, apelul urmând a fi respins în consecință, în temeiul art. 480 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți M. S., domiciliat în comuna Padeș, . Gorj și Ș. N., domiciliat în comuna Padeș, .. 343 județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 803 din data de 15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte C. locală de fond funciar Padeș, cu sediul în ., C. județeană de fond funciar Gorj, cu sediul în Tg - J., .-4, județul Gorj, Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Padeș, cu sediul în Tg -J., ., nr. 3, județul Gorj și Direcția S. M. - Ocolul Silvic Baia de A., cu sediul în Dr. Tr. S., . C., nr. 22, județul M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 Septembrie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. S. S. | Judecător, M. A. C. | |
Grefier, C. B. |
Red.A.S./Tehnored. M.O.
J.f. O. P D.
8 ex./19 Septembrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 964/2014. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 195/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
