Fond funciar. Decizia nr. 843/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 843/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 422/263/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA nr. 843/2014
Ședința publică din data de 26 Septembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte A. E. S.
Judecător N. B.
Judecător C. P.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurenții intervenienți S. V., B. D. N. și de recurenta pârâtă C. L. Mătăsari de Aplicare a Legii nr. 18/1991 împotriva sentinței civile nr. 837 din data de 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă T. M., intimata pârâtă C. Județeană Gorj de Aplicare a Legii nr.18/1991 și intimații intervenienți V. I., B. D. M. și C. M., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul intervenient S. V. asistat de avocat B. C., recurentul intervenient B. D. N. asistat de avocat P. I., intimații intervenienți V. I. și B. D. M., procurator B. I. pentru intimata intervenientă C. M. și intimata reclamantă T. M. asistată de avocat A. A., lipsă fiind reprezentanții recurentei pârâte C. L. Mătăsari de Aplicare a Legii nr. 18/1991 și intimatei pârâte C. Județeană Gorj pentru Aplicarea Legii 18/1991.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul declarat de recurenta pârâtă C. L. Mătăsari de Aplicare a Legii nr. 18/1991 este tardiv.
Interpelate, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, astfel încât instanța, în continuare, acordă cuvântul părților mai întâi pe excepția tardivității recursului formulat de C. locală de fond funciar Mătăsari, apoi pe cele trei recursuri formulate.
Avocat A. A. pentru intimata reclamantă T. M. solicită admiterea excepției tardivității și respingerea recursului ca tardiv formulat.
Avocat B. C. pentru recurentul intervenient S. V. apreciază că recursul este formulat în termen, având în vedere actele depuse la dosarul cauzei.
Avocat P. I. pentru recurentul intervenient B. D. N. lasă soluția la aprecierea instanței. În continuare, pe recursul formulat, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii cu privire la terenul ce aparține intervenienților B.. Susține că pentru lămurirea cadrului procesual și obiectului dedus judecății, se impunea ca instanța de fond să pronunțe hotărârea în ceea ce o privește pe petentă, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 din Legea 18/1991, potrivit căruia se putea solicita reconstituirea dreptului de proprietate, deci se puteau formula cereri în acest sens până la data de 30.05.2005, însă cererea formulată de reclamantă a fost formulată potrivit datelor de la dosarul cauzei la data de 06.12.2000, cu mult peste depășirea termenului prevăzut de lege. C. locală de fond funciar Mătăsari a fost obligată să soluționeze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate și să se pronunțe în sensul invalidării cererii ca fiind tardivă, împotriva acestei hotărâri formulându-se plângere împotriva HCJ. Este evident că ultimul termen de depunere a cererii este 30.11.2005, iar cererea de reconstituire fiind înregistrată la 06.12.2005, peste termenul legal care este un termen de decădere și nu de recomandare, soluția corectă fiind respingerea cererii ca tardivă. Totodată, arată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 6 C.pr.civ. În acest sens susține că deși obiectul acțiunii este plângere împotriva HCJ, respectiv a se anula hotărârea Comisiei județene și a se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața dovedită, instanța de fond a dispus anularea HCJ și obligarea de a se întocmi documentația în vederea emiterii titlului de proprietate, fiind evident că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare pentru a se pronunța instanța de fond cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată. Și sub aspectul totalului suprafeței revendicate, soluția nu este corectă, fiind evident că a fost reconstituit dreptul de proprietate și pentru terenul ce îi aparține și a fost reconstituit prin hotărârea Comisiei județene, anexa 3. Susține că validarea a fost făcută în baza registrului agricol, fiind reconstituit dreptul de proprietate, însă C. locală nu a întocmit actele de proprietate pentru terenul din punctul „Hudupu”, dovada că ternul le aparține fiind o . titluri de proprietate și adeverințe din care reiese că se învecinează cu terenul în litigiu. În fine, arată că expertiza a identificat terenul, iar instanța nu a avut în vedere această stare de fapt.
Avocat B. C. pentru recurentul intervenient S. V. solicită admiterea recursului în temeiul art. 312 C.pr.civ., casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare pentru completarea probatoriilor. În principiu, susține că prin hotărârea recurată s-a dispus anularea HCJ în condițiile în care aceasta privește o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la C. locală la data de 06.12.2005, motiv pentru care este înregistrată peste termenul legal. Susținerea instanței de fond referitoare la împrejurarea că cererea privește și terenuri ce au fost solicitate în termen legal la legile anterioare ale proprietății nu este întemeiată, întrucât cererea nu poate face decât obiect al terenurilor solicitate în temeiul Legii 247/2005, iar instanța de fond nu poate face rabat de la astfel de situații. Totodată, arată că instanța de fond a greșit și s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut. Mai susține că expertiza efectuată în cauză arată că pe același amplasament deja este eliberat un titlu de proprietate, astfel încât nu se poate elibera un alt titlu peste un amplasament deja ocupat, în aceste condiții instanța de fond procedând la o dublă reconstituire a dreptului de proprietate. Esențial litigiului este împrejurarea că cererea de reconstituire formulată de reclamantă este depusă după termenul legal, că hotărârea de invalidare a dreptului de proprietate privește această cerere și nu altele. În ceea ce privește recursul formulat de partea pe care o reprezintă, solicită admiterea acestuia, motivat de împrejurarea că nu funcționează excepția invocată de reclamantă, adică respectiv aceea a neavenirii, C.pr.civ., nu spune că recursul formulat este neavenit și nu prevede împrejurarea că nu are posibilitatea de a formula recurs decât dacă cel în interesul căruia intervine a formulat recurs. În principala teză solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Mai susține că titlul de proprietate emis clientului său privește o parte din terenurile pentru care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, iar obligarea de a se emite titlu de proprietate pe un alt amplasament sau acordarea de despăgubiri bănești nu poate fi pronunțată în cauza, întrucât aceasta ar însemna ca instanța să se antepronunțe. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat A. A. pentru intimata reclamantă T. M. solicită respingerea recursului formulat de C. locală de fond funciar ca tardiv, respingerea recursului formulat de intervenientul principal ca neavenit, iar în ceea ce privește recursul intervenienților B., respingerea acestuia ca nefundat, întrucât instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a probelor administrate. Pe scurt, susține că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată în termen la data de 20.11.2005, iar împrejurarea că pârâta C. locală de fond funciar a înregistrat la o dată ulterioară nu poate fi imputată reclamantei, si pe cale de consecinta apreciază că instanța a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie si a retinut ca reclamanta se incadrează în categoria persoanelor care puteau formula astfel de cereri și că terenul pretins face parte din categoria respectivă. A doua critică o apreciază ca nefondată intrucat obligatia s-a dispus in sarcina altei părți din dosar, iar partea care o invocă nu are nici un interes in acest sens. A trei critica din recurs apreciază că este preluată din motivele de recurs formulate de CLFF Mătăsari si este de asemenea nefondată. In ceea ce privește terenul din punctul Hudupu expertul a identificat terenul petentei ca fiind format din trei trupuri ,ultimele doua cel in suprafața de 977 m.p. teren agricol si 2835 m.p. teren agricol nu au proces verbal de punere in posesie, adeverința de proprietate sau titlu de proprietate in favoarea intervenienților. Mai susține ca intervenienții nu pot pretinde drepturi de la bunica acestora care potrivit legilor aplicabile la aceea data nu –si putea moșteni soțul, si nici nu o putea moșteni ginerele său B. D..
Intimata intervenientă B. D. M. cu privire la recursurile formulate solicită admiterea acestora conform actelor doveditoare.
Intimata intervenientă C. M. depune concluzii scrise.
Intimatul intervenient V. I. solicită admiterea recursurilor.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. dosar _ , reclamanta T. M. a chemat în judecată intimatele C. L. de fond funciar Mătăsari și C. Județeană de fond funciar Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea HCJ 6039/14.12.2012 și să se dispună reconstituirea dreptului său de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere de 6,10 ha aflate pe raza comunei Mătăsari, ce au aparținut autorului C. T., solicitând totodată obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin hotărârea a cărui anulare o solicită i-a fost invalidat dreptul de proprietate cu motivarea din adresa 4724/05.07.2012, în sensul că s-a dispus respingerea cererii nr. 7046/06.12.2005 și a cererii nr. 2566/2006.
Că, intimata CLFF Mătăsari nu i-a solicitat în timpul soluționării cererii de reconstituire, precizări în legătură cu cererea de reconstituire, deși avea această obligație conform art. 5 lit. a și b din HG 890/2005.
Că, cele două intimate trebuiau să facă aplicarea dispozițiilor legale în materie și să aprecieze că reclamanta se încadra în categoria persoanelor care puteau formula aceste cereri, că existau și alte cereri formulate, că este persoană îndreptățită și că terenul pretins este în prezent din categoria respectivă .
În drept, cererea nu a fost motivată.
La data de 19.03.2013, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care a arătat că înțelege să arate că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață totală de 6,10 ha teren agricol și 1,48 ha teren forestier provenit de la autorul său C. T. încă din 1991.
În virtutea rolului activ consfințit de dispozițiile art. 129 al.5 C.proc. civ., instanța a solicitat relații de la intimata CLFF Mătăsari, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 1455 din 18.02.2013. Anexat la adresă, intimata CLFF Mătăsari a depus înscrisuri, filele 8-39.
Prin încheierea de ședință din data de 19.03.2013 s-a dispus revenirea cu adresă la intimata CLFF Mătăsari pentru a remite dovada că a fost înaintată HCJ nr. 6039/14.12.2012 privind reclamanta T. M. cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
La data de 22.03.2013 S. V. a formulat cererea de intervenție accesorie, în interesul pârâtei LCFF Mătăsari, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii formulată de reclamantă.
Prin încheierea de ședință din 16.04.2013, în temeiul art. 51 și art. 52 C.proc. civ., s-a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de S. V..
În dovedire, reclamanta, prin apărător a solicitat încuviințarea probei testimoniale și proba cu expertiză tehnică de specialitate, probe încuviințate și administrate de către instanță, în cauză fiind audiați martorii R. V., M. C., iar raportul de expertiză a fost întocmit și depus la dosar de expert M. M..La cewrerea intervenientului S. V. a încuviințat administrarea probei testimoniale, în cauză fiind audiați martorii B. C. și C. I.
Cu cererile cu dare de dată certă 14.11.2013 a formulat cerere de intervenție în interes propriu V. I. prin care a arătat în esență că terenul identificat prin raportul de expertiză întocmit de către expertul topograf M. M. în punctul ,, Valea Brazilor ,, se suprapune peste terenul ce se cuvine a fi reconstituit moștenitorilor def.B. V. și C. (filele 131-132) și pentru care s-a pronunțat Sent.Civ. nr.717/13.03.2012 a Judecătoriei Motru ( filele 133-135 ).
În vederea completării probatoriului prin Încheierea din 19.11.2013 cauza a fost repusă pe rol și au fost solicitate relații Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari.
Cu cererea cu dare de dată certă 2.12.2013 a formulat cerere de intervenție în interes propriu B. D. N. prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul din punctul toponimic ,,Hudupu,, și pentru terenul din punctul toponimic,, Brebeceanu,, în suprafață de 2.883 mp.
Privitor la terenul din punctul toponimic,,Hudupu,, intervenientul a arătat că este moștenitorul def.B. D. care din anul 1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, că terenul identificat în acest punct de expert ca fiind cu vecinii la Nord-Culmea Brădetului, la Sud-B. V., la Est-C. I. și la Vest-G. I. nu aparține doar petentei T. A. ci și la alți proprietari respectiv G. Ghe.E. și tatăl său B. D., iar între vecinătățile menționate de expert trebuiau să fie 3 proprietari :tatăl său B. D. cu o lățime de 7 m, T. A. cu o lățime de 3,5 m, G. Ghe.E. cu o lățime de 3,5 m.
Pentru terenul agricol din punctul toponimic ,, Brebeceanu,, în suprafață de 2883 mp a menționat că este inclus în Titlul său de proprietate nr._/1998 tarlaua 18, .> Prin încheierea de ședință din 03.12.2013 instanța a admis în principiu cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții V. I. și B. D. N..
Cu adresa nr.9711/10.12.2013, precum și cu adresa nr._/19.12.2013 intimata C. L. de fond funciar Mătăsari a comunicat relațiile solicitate( filele 155-156 și 159-160 ).
Cu cererea cu dare de dată certă 08.01.2014 a formulat cerere de intervenție în interes propriu B. D. M., iar cu cererea cu dare de dată certă 20.12.2013 a formulat cerere de intervenție în interes propriu G. E., solicitând admiterea intervenției sale, întrucât a fost citată de către expertul care a întocmit expertiza în prezenta cauză, fiind vecină cu terenul în litigiu. În dovedirea cererii au fost anexate în fotocopie înscrisuri ( filele 164-173).
Cu cererea cu dare de dată certă 14.01.2014 intervenientul B. D N. a depus la dosarul cauzei note de ședință la care as anexat înscrisuri ( filele 177-198).
Prin încheierea din 14.01.2014 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de B. M. și a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta G. E. cu motivarea că acesta nu justifică un interes legitim în cauză deoarece nu a invocat un drept propriu asupra terenurilor identificate de expert, nu există o suprapunere de terenuri, ea menționând că este doar vecină și a dispus ca expertul topograf M. M. să completeze raportul de expertiză întocmit în cauză la cererea formulată de reclamantă prin avocat care a arătat că, în raport de actele și lucrările dosarului intervenite după efectuarea expertizei încuviințate în cauză și față de răspunsul Comisiei locale de fond funciar Mătăsari se impune completarea raportului de expertiză de către expert M. M. solicitând ca instanța să-i ceară acestuia să precizeze dacă moștenitorilor lui B. D. le-au fost soluționate cererile 653/1991 și 15/1998, iar în caz afirmativ să menționeze prin ce acte anume(cu număr și dată); dacă există suprapunere de terenuri în punctul „Hudupu” cu cele ale moștenitorilor lui B. D. în raport de eventualele acte emise și pe cât anume suprafață; să stabilească expertul care este suprafața efectiv suprapusă în punctul „Valea Brazilor(Brazdelor)” în raport de s.civ. nr. 717/13.03.2012, HCJ 1647/1995, HCJ 3122/2002 și ce dimensiuni(lățime/lungime) rezultă ca urmare pentru terenul reclamantei;dacă terenul identificat de expert în punctul „Brebeceanu” se suprapune cu vreunul din terenurile evidențiate în titlul de proprietate nr._/1997.
Cu cererea cu dare de dată certă 11.02.2014 G. E. a reiterat cerere a sa de intervenție în interes propriu deși prin încheierea interlocutorie din 14.01.2014 instanța dispusese respingerea acesteia ca inadmisibilă.
Cu cererea cu dare de dată certă 11.02.2014 a formulat cerere de intervenție în interes propriu S. M. prin care a arătat că terenul din punctul,,Hudupu,, a aparținut bunicii sale def.C. I. M. și nu def.B. D. autorul intervenientului B. N..
Cu cererea cu dare de dată certă 14.02.2014 a formulat cerere de intervenție în interes propriu C. M. care a arătat că este moștenitoarea def.C. M. mama sa și că alături de autorul intervenientului B. D. N. figurează înscrisă în titlul de proprietate nr._/24.07.1997.
Prin încheierea din 04.03.2014 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta C. M., iar prin încheierea din 01.04.2014 instanța a respins ca inadmisibilă cerea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta S. C. M. cu motivarea că aceasta nu justifică un interes legitim deoarece din Adresa nr.2619/25.03.2014 a Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari reiese nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor identificate de expertul M. M. .
La data de 29.04.2014 expertul topograf M. M. a depus la dosarul cauzei completările la raportul de expertiză solicitate de instanță, iar cu cererea cu dare de dată certă 08.05._ intervenientul B. N. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză care după ce au fost puse în discuția părților au fost respinse de către instanța.
Prin sentința civilă nr. 837 din data de 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta T. M., dom. în București, ., ., ., în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar Mătăsari și C. Județeană de fond funciar Gorj . A fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenineții B. D. N. domiciliat în comuna Mătăsari, . și C. M. domiciliată în mun.Motru, . .
Au fost respinse ca inadmisibile cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele G. E. domiciliată în comuna Mătăsari, . și S. C. M. domiciliată în comuna Slivilești, ., jud.Gorj.
Au fost respinse ca nefondate cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții V. I. domiciliat în mun.Tg.J. .-Bradului) ..2, . și B. D. M. domiciliată în mun.Motru, . .
A fost respinsă ca nefondată cererea de intervenție în interesul Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari formulată de interveninetul S. V. domiciliat în ..
S-a dispus anularea parțială a HCJ nr.6039/14.12.202 privitor la petenta T. M..
A fost obligată intimata C. L. de fond funciar Mătăsari să întocmească documentația necesară, iar intimata C. Județeană de fond funciar Gorj să emită titlu de proprietate moștenitorilor def.C. T. după cum urmează: pentru suprafața totală de 55.123 mp din care 49.841 mp teren agricol și 5282 mp teren cu vegetație forestieră pe vechiul amplasament identificat prin raportul de expertiză întocmit de expertul M. M.; pentru suprafața de 4.476 mp teren agricol pe un alt amplasament din rezerva existentă la nivelul Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari, iar dacă nu există rezervă din domeniul privat al statului din aceeași localitate ori din alte localități sau prin întocmirea documentației în vederea acordării despăgubiri .A fost respinsă în rest plângerea. Au fost obligate intimatele C. L. de fond funciar Mătăsari și C. Județeană de fond funciar Gorj să plătească petentei T. M. cheltuieli de judecată în sumă de 1100 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că petenta T. M., prin cererea datată 23.11.2005 și înregistrată de intimata C. L. de fond funciar Mătăsari sub nr.7046/ 06.12.2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul agricol extravilan și pădure în calitate de moștenitoare a autorului C. T. conform registrului agricol, menționând că suprafața totală este de aproximativ 6,5 ha.
Prin sentința civilă cu nr.1538/13.06.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr.1538/13.06.2012 a fost admisă cererea petentei T. M. și a fost obligată intimata din prezenta cauză C. L. de fond funciar Mătăsari să se pronunțe asupra cererii sus menționate și să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii nr.7046/ 06.12.2005 pentru suprafața de 6,5 ha.
În ședința din 2 iulie 2012 C. L. de fond funciar Mătăsari a analizat cererea și reținând că s-a pronunțat cu privire la terenurile solicitate de petentă în favoarea mamei biologice S. M. a propus invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,40 ha teren forestier și suprafața de 6,10 ha teren agricol cu motivarea că nu a solicitat în termen reconstituirea dreptului de proprietate potrivit art.13 al.2 din Legea nr.18/1991, termenul de depunere al cererii 31 decembrie 1998 potrivit art.9 al.3 din Legea nr.18/1991 fiind un termen de decădere.
La data de 3.07.2012 a fost afișată propunerea de invalidare a cererii petentei T. A. .
În ședința din 2 septembrie 2012 intimata a analizat contestația formulată de petenta T. M. și a propus, în esență cu aceeași motivare, respingerea contestației și invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,40 ha teren forestier și suprafața de 6,10 ha teren agricol.
Cu adresa nr.7041/11.10.2012 intimata C. L. de fond funciar Mătăsari a înaintat documentația către intimata C. Județeană de fond funciar Gorj cu propunerea de respingere a contestației și de invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,40 ha teren forestier și suprafața de 6,10 ha teren agricol,iar cu adresa nr.8400/12.11.2012 intimata C. Județeană de fond funciar Gorj a restituit documentația ce îi fusese înaintată, solicitând Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari să formuleze propuneri distincte de validare sau invalidare pentru terenul agricol și terenul cu vegetație forestieră. Cu adresele nr.7040/11.10.2012 pentru terenul agricol și nr.8612/19.11.2012 pentru terenul forestier intimata C. L. de fond funciar Mătăsari a înaintat intimatei C. Județeană de fond funciar Gorj contestația petentei T. M. propunând respingerea acesteia și invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,40 ha teren forestier și suprafața de 6,10 ha teren agricol.
Prin HCJ nr.6039/14.12.2012 intimata C. Județeană de fond funciar Gorj a aprobat propunerea intimatei Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari și reținând că nu sunt întrunite condițiile prev. de art.9 al.4 și al.5 din Legea nr.18/1991 republicată, art.6 al.1 din Legea nr.1/2000 actualizată și art.11 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005 și a invalidat reconstituirea dreptului de proprietate petentei T. M. și a numiților C. A., R. A., B. E. și S. I..
Conform actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei s-a reținut că petenta T. M. și sora sa numita C. A. fiicele lui S. N. și S. M. au fost adoptate la data de 13 decembrie 1957 de către defunctul C. T., iar potrivit certificatului de moștenitor nr.24/30.06.2011 emis de BNP C. D. rezultă că sunt singurele moștenitoare l ale autorului C. T. decedat la data de 22 aprilie 1962.
Pentru cele expuse, s-a apreciat ca fiind evident nefondată susținerea intervenientului voluntar accesoriu S. V. conform căreia fiind vorba de o adopție cu efecte restrânse nu ar fi îndreptățită să solicite ceva din averea lăsată de def.C. T.. În acest sens sunt prevederile art.75-79 din Codul familiei în vigoare la data adopției, iar petenta T. M. și sora sa C. A. aveau de la data încuviințării adopției, indiferent dacă era o adopție cu efecte restrânse sau cu efecte depline, față de tatăl adoptiv C. T. toate drepturile și obligațiile unui copil firesc, născut din căsătorie .
Potrivit prevederilor art.8 al.2 din Legea nr.18/1991 republicată de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum si in condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ in cooperativa si alte persoane anume stabilite, iar potrivi art.8 al.3 din același act normativ stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptățită, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.
De asemenea art.11 din Legea nr.18/1991 susmenționată stabilește că suprafața adusa in cooperativa agricola de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori, iar conform art. 13 din acest act normativ calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii, moștenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intricat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repușii de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisie, iar titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinata pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
S-a reținut, de asemenea că în privința datei până la care se pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art.9 al.3 din Legea nr.18/1991 care indicau ca termen limită data de 31 decembrie 1998 sub sancțiunea decăderii au fost modificate succesiv. În acest sens sunt prevederile art.33 din Legea nr.1/2000 modificată prin Legea nr.247/2005 și OUG nr.127/2005 care au repus în termen persoanele îndreptățite care nu au formulat cerere de reconstituire și au stabilit ca termen limită data de 30 noiembrie 2005, dar și prevederile art.3 din Legea nr.1/2000 modificată prin Legea nr193/2007 în vigoare de la data de 28.06.2007 care indicat ca posibilitatea solicitării reconstituirii dreptului de proprietate în termen de 60 de zile de la . acesteia.
Având în vedere că petenta T. M. a formulat cerere de reconstituire la data de 23.11.2005, susținerea intimatei C. L. de fond funciar Mătăsari privind tardivitatea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a petentei T. M. prin raportate la data de 31.decembrie 1998 prev de art.9 al.3 din Legea nr.18/1991 republicată și, respectiv, lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate invocată de interveninetul S. V. au fost apreciate ca fiind nefondate. De altfel intimata C. Județeană de fond funciar Gorj la emiterea HCJ nr.6039/14.12.2012 nu a avut în vedere dispozițiile art.9 al.3 din Legea nr.18/1991 republicată.
S-a reținut că din fotocopia cererii de înscriere în CAP de la fila 60 rezultă că cel care s-a înscris cu suprafața de 6,10 ha menționată în registrul agricol în perioada 1959-1962 de la fila 61 a fost C. T.. Este adevărat că cererea de înscriere în CAP este semnată și de S. N. și de S. M., dar aceasta nu prezintă relevanță câtă vreme titularul dreptului și care și-a manifestat intenția de a se înscrise în CAP cu teren a fost def. C. T.. De asemenea nu prezintă relevanță ,, preluarea,, poziției din registrul agricol prin tăierea cu o linie a numelui autorului def. C. T. și înscrierea numelui def. S. N. tatăl biologic al petentei deoarece regulile devoluțiunii succesorale sunt stabilite expres de art.650 din Codul civil de la 1864 respectiv legea ( art.659 din Codul civil de la 1864 succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților defunctului…) sau voința autorului exprimată într-un testament. Nefiind rudă cu autorul și în absența unui testament, defunctul S. N. nu avea calitate de moștenitor, această calitate având-o fiicele adoptive: petenta din prezenta cauză T. M. și sora sa, C. A..
S-a mai reținut că nici C. locală de fond funciar Mătăsari, nici intervenientul S. V. nu au pretins că def. C. T. nu ar fi fost cel care ar fi adus teren în CAP sau căruia să i se fi preluat teren cu vegetație forestieră de către stat, ci doar că în baza cererilor formulate de S. M. nr.960/14.03.1991, 1697/21.03.1991 ce a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,48 ha teren forestier și 6,10 ha agricol de pe urma autorului C. T., prin HCJ nr.1/1991 a fost validată acesta cu suprafața de 6,10 ha teren agricol și 1 ha teren forestier, iar prin HCJ nr.3122/11.03.2002 cu suprafața de 0,48 ha teren forestier și prin acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 3,74 ha, menționându-se că toate validările au fost scriptice.
Pentru cele expuse, instanța a constatat că petenta T. M. în calitate de moștenitoare a autorului C. T. și care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate este persoană îndreptățită să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu care autorul său C. T. s-a înscris în CAP ori i-a fost preluat de către stat.
În acest sens sunt și depozițiile martorilor Rămescu V., C. I. și B. C. care au declarat că cel care a deținut terenuri în localitatea Runcurel a fost def.C. T. și nu S. N. care este venit în localitate ca urmare a căsătoriei sale cu S. M., nepoată de soră a defunctei C. A., soția defunctului C. T..
Susținerea martorului B. C. privind transferul dreptului de proprietate de la defunctul C. C. la defunctul S. N. în temeiul unui act translativ de proprietate a fost apreciată ca fiind lipsită de orice suport probator, iar mențiunea din registrul agricol a fost analizată mai sus.
Sub aspectul suprafeței ce poate face obiect al reconstituirii, instanța a reținut că prin raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de expert M. M. de la filele 112-122 din dosar și completările la acest raport de la filele 266-271 din dosar a fost identificată suprafața totală 59.599 mp din care 54.317 mp teren agricol și 5282 mp teren cu vegetație forestieră, precizând că această suprafață a făcut obiectul HCJ nr.6039/14.12.2012 și că se încadrează ca întindere și suprafață în suprafața de 6,10 ha cu care autorul C. T. figurează în registrul agricol și în cererea de intrare în CAP.
Pentru considerentele expuse instanța, în raport de art.53 din Legea nr.18/1991 a admis plângerea petentei T. M., a dispus anularea parțială a HCJ nr.6039/14.12.2012 în ceea ce o privește pe acesta și a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate să se efectueze potrivit celor ce succed.
Expertul a menționat expres că din suprafața menționată mai sus pentru suprafața de 23.683 mp s-a emis Titlul de proprietate nr._/11.10.1996 defunctei S. M., pentru suprafața de 3.310 mp s-a emis adeverința de proprietate nr.7158/4.12.2006 și procesul-verbal de punere în posesie din 04.12.2006 defunctei S. M., pentru suprafața de 794 mp s-a emis Adeverința de proprietate nr.4768/21.08.2006 și procesul-verbal de punere în posesie din 21.08..2006 defunctei S. M., pentru suprafața de 1575 mp s-a emis Adeverința de proprietate nr.3208/15.06.2004 și procesul-verbal de punere în posesie din 15.06.2004 defunctei S. M., pentru suprafața de 2629 mp s-a emis Adeverința de proprietate nr.2404/23.03.2007 și procesul-verbal de punere în posesie nr.155 din 23.03.2007 defunctei S. M..
Având în vedere susținerile expertului conform cărora toate terenurile identificate au făcut obiectul HCJ nr.6039/14.12.2012 de invalidare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de petenta T. M. în calitate de moștenitoare a def.C. T., mențiunile cuprinse în Adresa nr.1455/18.02.2013 ( filele 7-8) conform cărora def.S. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de C. T., aspect ce se coroborează cu fotocopiile cererilor de reconstituire de la filele 30-32 și care a și fost validată cu suprafețe solicitate, prevederile art.II din Legea nr.169/1997 și art.2 al.2 din Legea nr.1/2000 care stabilesc că titlurile de proprietate și alte acte emise cu respectarea prevederilor Legii nr.18/1991, respectiv drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii nr.18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate și susținerea intimatei C. L. de fond funciar Mătăsari conform cărora a fost în eroare cu privire la vocația succesorală a def.S. M. față de autorul C. T., instanța a dispus ca pentru această suprafață de teren reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament moștenitorilor def.C. T. .
Prin raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert M. M. a fost identificată în punctul ,,Valea Brazdelor ,, suprafața de 5724 mp formată din suprafața de 2081 mp teren agricol și suprafața de 3643 mp teren cu vegetație forestieră cu vecinii la Nord-C. V., la Est-Culmea Brădetului și R. V., la Sud-R. V. și B. V. și la Vest-C. V. .
În legătură cu această suprafață de teren care are amplasamentul din schița anexă nr.3 la completarea raportului de expertiză și ținând cont de răspunsul expertului în sensul că nu se suprapune cu terenul ce a făcut obiectul Sent.civ. nr.717/13.03.2012, HCJ 1647/1995 și HCJ 3122/2002 fiind liber, instanța a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament moștenitorilor def.C. T. .
Pentru că nu există suprapunere cu drepturile recunoscute moștenitorilor B. V. și C. a fost respinsă în fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul V. I..
De asemenea, prin raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert M. M. a fost identificată în punctul ,,Z.,, suprafața de 5652 mp formată din suprafața de 4013 mp teren agricol și suprafața de 1639 mp teren cu vegetație forestieră cu vecinii la Nord-Culmea Brădetului, la Est-F. D., la Sud- pârâul Z. și la Vest-Spariu G., expertul menționând că terenul agricol deși este menționat în procesul-verbal de punere în posesie aferent titlului de proprietate nr._/11.10.1996 nu a fost cuprinsă și în titlul de proprietate. Având în vedere că titlul de proprietate nr._/11.10.1996 a fost emis defunctei S. M. pe terenuri proprietatea def.C. T. anterior colectivizării, instanța a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament moștenitorilor def.C. T..
Tot în punctul toponimic ,,Z. ,, a fost identificată suprafața de 1528 mp formată teren agricol intravilan cu vecinii la Nord-pârâul Z., la Est-F. D., la Sud- D. I. L. și la Vest-Spariu G., teren liber astfel că instanța a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament moștenitorilor def.C. T..
În punctul toponimic ,,Hudupu,, cu ocazia completării raportului de expertiză de către expert M. M. au fost identificate trei terenuri: suprafața de 630 mp teren agricol cu vecinii la Nord-m.D. G., la Est-m.C. A., la Sud- m.G. G. și la Vest-m.G. G. ; suprafața de 977 mp teren agricol cu vecinii la Nord-Culmea Brădetului, la Est-m.S. I., la Sud- m.N. N. I. și la Vest-m.D. I. ; suprafața de 2835 mp teren agricol cu vecinii la Nord-m.C. I., D. I. S. Gh, la Est-m.C. A., la Sud- m.Sperlea D. și teren din titlul de Proprietate nr._/1996 la Vest-m.D. I..
Pentru acest teren din punctul ,,Hudupu,, expertul a menționat că nu există suprapunere de terenuri, dar că intervenienții B. D. N. și B. M. susțin că suprafața din acest punct trebuie împărțită în cotă de ½ cu aceștia.
Intervenientul B. D. N. a arătat însă că expertul a interpretat eronat cererile sale, că terenul a aparținut autorului său C. M. I. și a fost solicitat spre reconstituire de tatăl său B. D. D. prin cererile nr.653/26.02.1991 și 15/1998, fiind validat în anexa nr.3, poziția nr.113/167 a HCJ nr.1/1991 cu suprafața de 2,14 ha.
Instanța a constatat că susținerea intervenientului este nefondată, autorul său fiind validat în calitate de moștenitor al def.C. I. M. soacra sa la poziția 69/89, cu suprafața de 2,86 ha în legătură cu care prin cererea nr.653/26.02.1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate ,,pentru suprafața ce a posedat-o socra mea C. M. care a decedat în anul 1969, fiind de moștenitor de drept,,, iar la poziția 113/167este validat chiar interveninetul B. D. N. ca moștenitor al def.B. D. D. cu suprafața de 2,14 ha deși acesta trăia și a formulat cererea nr.15/23.01.1998.
Este adevărat că în înscrisul intitulat ,, Natura Averii,, emis cu nr.2136/19 decembrie 1918 apare o suprafață de teren de ,, trei stânjeni și ½ pământ de țarină lungă din hotarul Brădetu până în hotarul Miculești,vecină la Răsărit cu moșt.D. C. și la apus cu Const.I. G. ,, însă aceasta nu valorează titlu de proprietate, C. M.I. fiind decedat în anul 1918 nu avea calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât legislația funciară preluarea abuzivă a terenurilor din perioada 1945-1989, iar soția supraviețuitoare la data decesului soțului în anul 1918 nu beneficia de dreptul de moștenire recunoscut de Legea nr.319/1944, iar cum în registrul BAP din 1948 titular al dreptului apare C. M. în vârstă de 70 ani și C. M. în vârstă de 26 ani, nu și mama celor doi B. G. căsătorită la data de 27.02.1943 cu defunctul B. D. D., nu pot pretinde drepturi de la bunica lor care în mod legal nu își putea moșteni soțul și cu atât mai puțin o putea moșteni ginerele său B. D. D..
Având în vedere cele expuse și că pentru aceste suprafețe de teren nu există emis proces-verbal de punere în posesie, adeverință de proprietate sau titlu de proprietate intervenienților B. D N. fiul def.B. D. D. și C. M. decât pentru terenul în suprafață de 630 mp ce se regăsește în titlu de proprietate nr._ în tarlaua 14/2 . cuprinsul anexelor la HCJ nr.1/1991 nu este indicată suprafața validată spre reconstituire pe puncte toponimice, vecinătăți, . a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 977 mp și 2835 mp din punctul toponimic,,Hudupu,, identificate de expert să se facă pe vechiul amplasament moștenitorilor def.C. T.. În punctul toponimic ,,Dealul M. ,, cu ocazia completării raportului de expertiză de către expert M. M. a fost identificată suprafața de 6362 mp teren agricol cu vecinii la Nord-drum culme, la Est-m.R. N., la Sud- teren din titlul de proprietate nr._/1996 .- D. I., teren liber astfel că instanța va dispune ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament moștenitorilor def.C. T..
În privința suprafețelor de 2883 mp teren agricol din punctul toponimic ,,Brebeceanu,, sau,,Valea Malului,, cu vecinii la Nord-Drum, la Est C. I., la Sud –Matca și la Vest-G. I. și de 963 mp teren agricol din punctul toponimic ,,La vâlcele ,, cu vecinii la Nord-Drum, la Est-M. C., la Sud –Matca și la Vest-D. B. D. expertul M. M. a menționat expres că a fost retrocedată altor persoane, fiind emis titlu de proprietate intervenienților C. M. și def.B. D. D., tatăl intervenientului B. D. N..
Având în vedere că moștenitorii def.C. T. sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenurile în suprafață totală de 4.476 mp care sunt ocupate și s-a emis titlul de proprietate intervenienților B. D N. fiul def.B. D. D. și C. M., titlu ce până în prezent nu s-a făcut dovada că a fost desființat, instanța a dispus ca reconstituirea să se facă pe un alt amplasament din rezerva existentă la nivelul Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari, iar dacă nu există rezervă din domeniul privat al statului din aceeași localitate ori din alte localități sau prin întocmirea documentației în vederea acordării despăgubiri.
Pentru că prin raportul de expertiză nu a putut fi identificată decât suprafața totală de 59.599 mp teren agricol și cu vegetație forestieră din suprafața totală 65.000 mp teren agricol și cu vegetație forestieră solicitată spre reconstituire și invalidată prin HCJ nr.6039/14.12.2012, a fost respinsă plângerea pentru suprafața ce nu a putut fi identificată având în vedere caracterul declarativ al mențiunilor din registrul agricol.
Față de aceste considerente s-a apreciat ca fiind fondată în parte cererea petentei.
În concluzie, s-a dispus anularea parțială a HCJ Gorj nr.6039/14.12.202 privind pe petentă.
În baza art. 5 lit. f și h din Regulamentul aprobat HG 890/2005, a dispus obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar să întocmească documentația necesară reconstituirii dreptului de proprietate al moștenitorilor defunctului C. Teordor și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj, care, în temeiul art.13 al.3 din Legea nr.18/1991 și art.6 lit.f din Regulamentul aprobat HG 890/2005 va fi obligată să emită titlu de proprietate moștenitorilor def.C. T., pe vechiul amplasament identificat prin raportul de expertiză întocmit de expertul M. M., din care după cum urmează: suprafața de 23.683 mp. pentru care s-a emis Titlul de proprietate nr._/11.10.1996 def.S. M., suprafața de 3.310 mp pentru care s-a emis adeverința de proprietate nr.7158/4.12.2006 și procesul-verbal de punere în posesie din 04.12.2006 def.S. M., suprafața de 794 mp pentru care s-a emis adeverința de proprietate nr.4768/21.08.2006 și procesul-verbal de punere în posesie din 21.08..2006 def.S. M., suprafața de 1575 mp pentru care s-a emis Adeverința de proprietate nr.3208/15.06.2004 și procesul-verbal de punere în posesie din 15.06.2004 def.S. M., suprafața de 2629 mp pentru care s-a emis Adeverința de proprietate nr.2404/23.03.2007 și procesul-verbal de punere în posesie nr.155 din 23.03.2007 def.S. M., punctul toponimic ,,Valea Brazdelor ,, suprafața de 5724 mp formată din suprafața de 2081 mp teren agricol și suprafața de 3643 mp teren cu vegetație forestieră cu vecinii la Nord-C. V., la Est-Culmea Brădetului și R. V., la Sud-R. V. și B. V. și la Vest-C. V., punctul toponimic ,,Z. ,, suprafața de 5652 mp formată din suprafața de 4013 mp teren agricol și suprafața de 1639 mp teren cu vegetație forestieră cu vecinii la Nord-Culmea Brădetului, la Est-F. D., la Sud- pârâul Z. și la Vest-Spariu G., punctul toponimic ,,Z.,, suprafața de 1528 mp formată teren agricol intravilan cu vecinii la Nord-pârâul Z., la Est-F. D., la Sud- D. I. L. și la Vest-Spariu G., punctul toponimic ,,Hudupu,, suprafața de 977 mp teren agricol cu vecinii la Nord-Culmea Brădetului, la Est-m.S. I., la Sud- m.N. N. I. și la Vest-m.D. I. și suprafața de 2835 mp teren agricol cu vecinii la Nord-m.C. I., D. I. S. Gh, la Est-m.C. Archi, la Sud- m.Sperlea D. și teren din Tilul de Proprieate nr._/1996 la Vest-m.D. I., punctul toponimic ,,Dealul M. ,, suprafața de 6362 mp teren agricol cu vecinii la Nord-drum culme, la Est-m.R. N., la Sud- teren din titlul de proprietate nr._/1996 .- D. I..
În privința suprafețelor de 2883 mp teren agricol din punctul toponimic ,,Brebeceanu,, sau,,Valea Malului,, cu vecinii la Nord-Drum, la Est C. I., la Sud –Matca și la Vest-G. I., 963 mp teren agricol din punctul toponimic ,,La vâlcele ,, cu vecinii la Nord-Drum, la Est-M. C., la Sud –Matca și la Vest-D. B. D. și 630 mp teren agricol din punctul toponimic ,,Hudupu,, cu vecinii la Nord-m.D. G., la Est-m.C. A., la Sud- m.G. G. și la Vest-m.G. G. care este ocupat, instanța a dispus ca reconstituirea să aibă loc pe un alt amplasament din rezerva existentă la nivelul Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari, iar dacă nu există rezervă din domeniul privat al statului din aceeași localitate ori din alte localități sau prin întocmirea documentației în vederea acordării despăgubiri.
În privința cererilor de intervenție formulate în cauză instanța a respins ca inadmisibile conform celor de mai sus cererile de intervenție în interes propriu formulate de G. E. și S. C. M..
Au fost respinse în considerarea celor de mai sus și cererile de intervenție formulate de V. I. și B. D. M. deoarece a înțeles să deducă judecății un drept în calitate de moștenitoare a def.C. M. I. bunicul său matern care fiind decedat în anul 1918 nu avea calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât legislația funciară vizează preluarea abuzivă a terenurilor din perioada 1945-1989 și nu în calitate de fiică a def.B. D. D. tatăl său menționat în titlul de proprietate nr._/1997.
Au fost admise cererile de intervenție formulate de intervenienții B. D. N. și C. M. care au invocat un drept propriu, derivând din titlul de proprietate nr._/1997 în care intervenienta și respectiv tatăl intervenientului figurează ca moștenitori beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate, titlul nedesființat până în prezent.
Pentru că apărările aduse de intervenientul Stăniliu V. prin cererea de intervenție voluntară accesorie în favoarea intimatei C. L. de fond funciar Mătăsari și în sensul respingerii plângerii petentei T. M. sunt nefondate, cererea de intervenție voluntară accesorie a fost respinsă.
Reținând culpa procesuală a intimatelor C. L. de fond funciar Gorj și C. L. de fond funciar Mătăsari, în temeiul art.52 al.3 din Legea nr.18/1991 și art.274 C.p.civ. instanța le-a obligat la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu expert .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții intervenienți S. V., B. D. N. și recurenta pârâtă C. L. Mătăsari de Aplicare a Legii nr. 18/1991, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul intervenient S. V. a criticat sentința instanței de fond invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 c.pr.civ. cu privire la încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
A arătat că la pronunțarea hotărârii instanța de fond a aplicat greșit legea pentru că a respins cererea de intervenție formulată de acesta ca nefondată, fără a motiva care sunt considerentele reținute pemtru a se resăpinge această cerere.
Că nu se poate reconstitui drept de proprietate reclamantei T. M. pe vechiul amplasament, avându-se în vedere că pe o mare parte din acest amplasament a fost emis titlu de proprietate autoarei sale S. M., titlu ce a fost atacat în dosarul_ de către petenta C. A., cererea acesteia fiind respinsă ca nefondată prin sentința 348/2008, rămasă definitivă. În dosarul mai sus amintit C. A. a chemat în judecată pe S. M. și T. M., aceasta din urmă susținând că titlul de proprietate este corect emis, iar susținerile sale fiind reținute de instanță.
S-a considerat că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală pentru că nu se poate face o dublă reconstituire, iar instanța de fond tocmai asta a făcut.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii sale introductive, iar în subsidiar casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare .
Recurentul intervenient B. D. N. a criticat sentința instanței de fond invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 c.pr.civ. cu privire la încălcarea sau aplicarea greșită a legii, dispozițiile art. 304 pct. 7 c.pr.civ., art. 261 pct. 5 și art. 129 alin. 1 pct. 5 c.pr.civ.
S-a susținut că hotărârea este pronunțată cu aplicarea dispozițiilor aer. 33 alin. 1 din legea 1/2000 astfel cum a fost modificată de legea 247/2005. A mentionat ca cererea petentei T. M. este înregistrată la primărie la 6.12.2005 sub numărul 7046, această cerere a fost analizată de C. L. Mătăsari și asupra acesteia s-a pronunțat sentința civilă nr. 1538/2012 și față de momentul depunerii cererii 7046 la comisia locală, respectiv la 6.12.2005, cererea de reconstituire a petentei este tardivă.
A arătat că hotărârea este dată cu încălcarea disp. art. 304 pct. 6 c.pr.civ.,întrucât deși obiect al acțiunii îl constituie plângere HCJ în sensul anulării HCJ 6039/2012 și reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de teren dovedită, prin dispozitivul sentinței recurate s-a dispus anularea HCJ 6039/2012 și obligarea comisiei locale să întocmească și să înainteze documentația de titlu, acordând mai mult decât s-a cerut.
S-a arătat că hotărârea este nelegală și sub aspectul totalului suprafeței retrocedate. Astfel, petenta prin cererea de reconstituirea revendicat suprafața de 6,10 ha teren agricol și 0,40 ha teren cu vegetație forestieră, dar din totalul suprafeței de 6,10 ha teren agricol s-au emis acte de proprietate pentru suprafața totală de 3,1991 ha teren agricol și cu toate acestea s-a mai dispus reconstituirea pentru încă 4,_ ha teren agricol și 5282 mp teren forestier.
La terenul forestier a solicitat 0,40 ha și s-a reconstituit 0,5282 ha și făcându-se această greșeală, evident că instanța a reconstituit petentei și terenul său din punctul ,,Hudupu”, pentru care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cu care a fost validat prin anexa 3 la HCJ 1/1991 în suprafață totală de 2,14 ha, acest teren aparținându-i conform actului intitulat ,,natura averii” nr. 2136/1918, punctul 4.
S-a susținut că deși expertul a identificat acest etern în pct. Hudupu ca fiind al petentei nu a menționat în baza căror acte de proprietate prezentate de reclamantă a identificat terenul din acest punct., fiind evident că reclamanta nu deține acte pentru terenul din punctul Hudupu, de vreme ce acest etern este înscris în actul autorului său C. M I., intitulat ,,natura averii”. Acest act este confirmat de reprezentanții primăriei care i-au întocmit schița acestui teren, vizată și ștampilată și de comisia județeană, care i-a validat cererea prin care a solicitat acest teren.
Recurenta C. L. de fond funciar Mătăsari a criticat sentința instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, cu motivarea că aceasta nu poate să întocmească documentația din dispozitivul sentinței recurate și să emită titlu de proprietate moștenitorilor defunctului C. T.,deoarece pentru suprafața de 2,3683 ha a fost emis titlul de proprietate nr._/1996, neputându-se elibera acte pe această suprafață doar în situația în care se anulează respectivul titlu .
S. N. tatăl interv. S. V. a fost validat scriptic prin HCJ 1/1991 în baza registrului agricol 1959-1962 cu suprafața de 4,20 ha, iar adeverința nr. 3208/2004 pentru suprafața de 1575 mp nu aparține lui S. M. cu moștenitor S. V., fiind vorba de o cu totul altă persoană.
S-a susținut că în urma expertizei efectuate au fost identificate parcelele și a reieșit astfel o suprafață ce se poate reconstitui de_ mp, aceasta necuprinzând suprafața existentă în titlul de proprietate_/1996 și cele din adeverința nr.3208/2004, act care nu aparține lui S. M..
A arătat recurenta că s-a pronunțat pe cererile formulate de petenți prin hotărâri de validare sau invalidare, astfel că nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată dispuse de instanța de fond.
Intervenienta C. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât instanța a analizat cererea sub toate aspectele, raportându-se la înscrisurile de la dosar și la actele de stare civilă.
În ceea ce privește excepția de tardivitate pe care a invocat-o în ceea ce o privește pe T. M., s-a considerat că instanța a analizat-o și s-a pronunțat asupra sa, iar cu referire la admiterea cererii de intervenție prin sentința instanței de fond, aceasta este corectă, deoarece există titlu de proprietate_ unde alături de intervenientă a fost trecut și recurentul ca moștenitor.
Intimata reclamantă T. M. a formulat întâmpinare la cererea de recurs, prin care a invocat excepția tardivității recursului formulat de recurenta C. locală Mătăsari de fond funciar,iar în ceea ce privește recursul declarat de intervenientul S. V. apreciază că textul de lege se aplică și în situația în care partea pentru acre s-a intervenit în proces a formulat cererea de recurs peste termenul legal imperativ prevăzut de art. 301 c.pr.civ., deoarece la expirarea termenului de recurs pentru acesta hotărârea a devenit irevocabilă. Cererea de recurs formulată de intervenient deși nu este un act potrivnic interesului părții nu-i poate profita decât dacă și acesta a declarat recurs cu respectarea condițiilor impuse de lege, inclusiv cea privind termenul. În speță recursul părții în interesul căreia s-a intervenit fiind formulat cu depășirea termenului înscris în art. 301 c.pr.civ., deci tardiv și cererea de recurs formulată de intervenient trebuie să fie respinsă ca fiind neavenită.
În ceea ce privește recursul intervenienților în nume propriu solicită respingerea acestuia ca nefundat, dat fiind faptul că sentința de fond a pronunțat o corectă interpretare atât susținerilor acestuia, cât și actelor depuse. Astfel, prima critică este nefondată, întrucât cererea este datată 23.11.2005 și doar mențiunea înregistrării la comisia locală este alta.
Cererea nu a fost soluționată deoarece pentru ternul în suprafață de 6 ha comisia locală și comisia județeană s-au pronunțat prin HCJ 1/1991, anexa 1 și anexa 3, pe numele autorului C. T. ca moștenitor S. M. fiind eliberat titlul de proprietate cu nr._/1996 pe numele numitei S. M..
Adresa de mai sus a fost înaintată în dosarul nr._ soluționat de Judecătoria Motru prin sentința civilă pronunțată la data de 13.06.2012 în sensul admiterii în parte a cererii și obligarea Comisiei Locale Mătăsari să se pronunțe asupra cererii de reconstituire nr. 7046.
Toate cererile și toate demersurile aufost realizate de S. vasile care deși este frate biologic, nu are vocația la moștenirea lui C. teodor pentru că nu a fost înfiat de către acesta, profitând însă de conjunctură a reușit să-și însușească pe nedrept toată averea lui C. teodor, deși trebuia să se rezume la averea autorului său, S. N..
Apreciază că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale și a reținut că intimata reclamantă se încadrează în categoria persoanelor care puteau formula aceste cereri.
A doua critică solicită de asemenea a fi respinsă, întrucât obligația s-a dispus în sarcina altei părți din dosar ,iar partea care o invocă nu justifică nici un interes în acest sens, neputându-se substitui părtii interesate și direct vizate.
În legătură cu a treia critică arată că este total eronată și se observă cu ușurință că a fost preluată din sustinerile recurentei C. locală de Fond Funciar Mătăsari. Instanța de fond a dispus reconstituirea pe mai puțin teren decât au solicitat prin cerere și mai mult, apreciază că au abilitatea de a apăra averea pe toate căile legale, inclusiv în ceea ce privește titluri emise unor persoane neîndreptățite.
A patra critică este de asemenea nefondată, întrucât în punctul Hudupu expertul a identificat terenul ca fiind format din suprafața de 630 mp agricol,iar referitor la aceasta instanța a dispus să se reconstituie dreptul de proprietate pe alt amplasament sau din rezerva statului din aceeași localitate sau o alta ,sau chiar despăgubiri.
Pentru suprafața de 977 mp teren agricol s-a dispus respectarea fostului amplasament aceeași măsură și pentru suprafața de 2835 mp teren agricol. În ceea ce privește aceste ultime două terenuri, s-a reținut corect că nu există emis proces verbal de punere în posesie, adeverință sau titlu de proprietate în favoarea intervenienților B. N., B. D. și C. M.. Se arată în continuare că ceea ce dorește să supună atenției instanței și mai ales a interv. B. N., este faptul că instanța de fond a reținut că terenul a fost solicitat la reconstituire de către autorul său tată, B. D D., prin cererile cu nr. 653/1991 și 15/1998, fiind validat dreptul acestuia în Anexa 3 poziția 113/167 cu suprafața de 2,14 ha .
Tot corect a reținut instanța referitor la înscrisul ,Natura Averii nr. 2136/19.12.1918 invocat în recurs și anume faptul că C. M I. a decedat în 1918, nu avea calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, dat fiind că legislația funciară vizează terenul preluat abuziv în perioada 1945-1989, iar soția supraviețuitoare la data decesului soțului în 1918 nu beneficia de dreptul de moștenire recunoscut de legea 319/1944.
În registrul agricol intitulat BAP 1948 titular apare C. M. în vârstă de 70 ani și C. M. în vârstă de 26 ani, însă nu apare și mama celor doi intervenienți B. G., căsătorită în 1943 cu B. D D.. Cu alte cuvinte acești intervenienți nu pot pretinde drepturi de la bunica lor, care conform legilor aplicabile la acea dată nu-și putea moșteni soțul.
Pe cale de consecință solicită respingerea recursului ca nefondat .
În cauză a formulat întâmpinare intimatul interv. V. I. . A susținut acesta că instanța a ignorat adresa nr. 971/2013 reținând numai concluzia expertului,precum și concluzia apărătoarei reclamantei, că concluzia expertului se bazează pe o schiță întocmită cu vecinătăți inexacte care contravin vecinătăților din planul de situație întocmit pentru moștenitorii B. I V.. În acest mod se exclude prezența moștenitorilor B. I V. în zonă ,iar schița este întocmită defectuos, neținând cont de realitate.
Mai susține că unii moștenitori ai proprietarilor inițiali au solicitat fiecare în parte aceeași suprafață de teren aflată în rolul agricol pe baza căruia s-a făcut validarea ,încercând să excludă pe ceilalți. De asemenea pe timpul colectivizării alți locuitori care au avut terenul în folosință, dar niciodată în proprietate în zonă au avut pretenții de proprietari,iar suverană și responsabilă este administrația locală ,respectiv C. locală de fond funciar,care cunoaște cel mai bine situația și nu un expert sau altă persoană care are legătură cu cauza în mod subiectiv. În continuare arată că toate persoanele recunosc că B. I V. a avut proprietate în zonă așa cum rezultă din documentele depuse la comisia locală, denumirea exactă a punctelor respective fiind ,,Valea Brazilor” și nu ,, Valea Brazdelor” cum în mod eronat s-a redactat în sentință.
A depus la dosarul cauzei hartă cadastrală, adresa nr. 9711/10.12. 2013 .
Întâmpinare în prezentul recurs a formulat și intimata B. M., moștenitoare a def.- B. D D. și a def. C. I G. . A arătat că suprafața de 3 stânjeni și ½ pământ de țarină lung din hotarul Brădet până la hotarul Miculești pe raza satului Runcurel, punctul Hudupu este moștenire rămasă de pe urma părinților def. C. M I., se găsește la punctul 4 în actul cu inventarul cu natura averii mobile și imobile rămase de pe urma def. C. M I., decedat în război la 31.10.1016, moștenitoarele acestuia fiind C. G. și C. I. .
Defuncta C. I M. a deținut pe raza satului Runcurel trei terenuri ce se regăsesc în expertiză în locul numit Tîlbe, în locul numit ,,Ogașul lui M.”, locul numit ,,La B.”. Arată că titlurile de proprietate au fost eliberate cu încălcarea dreptului de moștenire în calitate de nepoată de fiică a def. C. I. și def. C. maria născută C..
A depus la dosarul cauzei actul intitulat,Inventarul Natura Averii, în copie testament și raport de expertiză tehnică judiciară cu terenurile ce provin de la def. C. M I. și def. C. I M., născută C..
Tribunalul reține că în cauză au fost formulate trei recursuri de către recurentul S. V., recurent intervenient în interesul comisiei Locale de Fond Funciar Mătăsari, recurenta C. locală de fond funciar Mătăsari și recurentul intervenient în interes propriu B. D N..
În ceea ce privește recursul Comisiei Locale de fond funciar Mătăsari, tribunalul va analiza cu prioritate excepția tardivității acestui recurs, excepție invocată de intimata reclamantă T. M., față de care reține următoarele:
Sentința civilă 837/20 mai 2014 a fost comunicată recurentei pârâte C. locală de fond funciar Mătăsari la data de 16.06.2014 potrivit dovezii de comunicare de la fila 312, comunicarea fiind semnată de funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, care a primit hotărârea .
Recursul a fost formulat de C. locală de fond funciar Mătăsari la data de 3.07.2014, fiind comunicat Judecătoriei Motru prin fax, potrivit înscrisului de la fila 11. Același recurs a fost comunicat și prin serviciul de poștă la data de 4.07.2014, potrivit dovezii de la fila 15.
Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, potrivit art. 301 c.pr.civ. și se calculează conform art. 101 alin. 1 c.pr.civ astfel încât se socotește pe zile libere, neintrând în calcul ziua în care începe să curgă și ziua în care se împlinește. Astfel, în speță termenul de recurs se împlinește la data de 2.07.2014, termen până la care putea fi formulat și motivat recursul de către C. locală de Fond Funciar Mătăsari.
Față de această dată recursul este tardiv declarat, motiv pentru care va fi respins în consecință.
D. urmare a acestei decăderi, în condițiile art. 312 alin. 1 c.pr.civ., recursul va fi respins ca tardiv formulat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
În ceea ce privește recursul formulat de intervenientul în interesul Comisiei Locale de fond funciar, S. V., tribunalul reține următoarele:
La data de 22.03.2013 recurentul a formulat cerere de intervenție accesorie la instanța de fond, prin care a solicitat să fie respinsă plângerea formulată de T. M. ca nefondată.
La termenul de judecată din data de 16.04.2013 în temeiul art. 51 c.pr.civ. instanța de fond a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenient, apreciindu-se că petentul justifică interes în promovarea acestei cereri pe temei că tatăl său S. N. figurează ca titular în registrul agricol și ținând cont de prevederile art. 6 alin. 1 ind. 4 din Legea 1/2000.
Observând prevederile art. 51 c.pr.civ. instanța reține că acesta se referă la cererea de intervenție în interesul altei părți.
Potrivit art. 56 c.pr.civ apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia dintre părți se socotește neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs.
Corecta interpretare a textului este în sensul că el se aplică și în situația în care parte pentru care s-a intervenit în proces a formulat cererea de recurs peste termenul legal imperativ ( peremptoriu) prevăzut de art. 301 c.pr.civ., deoarece la expirarea termenului de recurs pentru acesta hotărârea atacată a devenit irevocabilă. Cererea de recurs formulată de intervenient deși nu este un act potrivnic interesului părții, nu-i poate profita decât dacă și aceasta a declarat recurs cu respectarea condițiilor impuse de lege, inclusiv cea privind termenul .
În speță, recursul părții în interesul căreia a intervenit recurentul S. V. fiind formulat cu depășirea termenului înscris în art. 301 c.pr.civ a fost respins ca tardiv, motiv pentru care și recursul formulat de intervenient va fi respins ca neavenit.
Ultimul recurs este cel formulat de intervenientul în interes propriu B. D. N. și vizează fondul cauzei.
Tribunalul reține că cererea de intervenție a fost formulată la data de 2.12.2013 denumită de parte ca și principală, solicitând prin aceasta admiterea cererii și respingerea cererii formulată de reclamanta T. M. pentru terenul din punctul Hudupu și pentru terenul în suprafață de 2883 mp situat în punctul Brebeceanu ( fila 151 dosar instanță fond ).
A expus intervenientul în conținutul cererii că terenul din punctul Hudupu nu aparține numai petentei T. M., ci la încă doi proprietari, respectiv G. E. și tatălui acestuia B. D., punct în care reclamanta trebuie să aibă doar o lățime de 3,50 m, totalizând o suprafață mai mică decât cea menționată de experți, iar în ceea ce privește terenul agricol în suprafață de 2883 mp situat în punctul Brebeceanu, a menționat că este inclusă în titlul său de proprietate cu numărul_/1997 în suprafață de 2028 mp, iar petenta nu a deținut niciodată teren în acest punct.
A solicitat în final respingerea cererii petentei .
La termenul din data de 3 dec. 2013 instanța a pus în discuția părților cererea de intervenție formulată de intervenient și în temeiul art. 52 c.pr.civ. a admis-o în principiu și a dispus introducerea în calitate de intervenient, fără a califica cererea de intervenție ca fiind în interes propriu sau în interesul altei persoane.
Prin sentința civilă recurată a fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de interv. B. D N., reținându-se în motivarea sentinței că s-a invocat un drept propriu derivând din titlul de proprietate cu nr._/1997.
Potrivit art. 50 c.pr.civ. cererea de intervenție în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. Observând prevederile legale,tribunalul reține că intervenientul principal invocă un drept propriu asupra bunului ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, el tinzând să câștige pentru sine bunul litigios. Tocmai de aceea intervenția în interes propriu este făcută sub forma unei cereri de chemare în judecată, având natura juridică a acesteia și se îndreaptă împotriva ambelor părți inițiale din proces, reclamant și pârât.
Observând conținutul cererii de intervenție formulată de interv. B. D. N. tribunalul reține că aceasta este informă, intervenientul solicitând numai respingerea cererii principale formulată de reclamanta T. M. ,iar în dispozitivul sentinței recurate deși este admisă cererea de intervenție, nu se menționează în nici o dispoziție cu privire la dreptul câștigat de acesta . Intervenientul principal este adversar al ambelor părți din procesul de bază, atât reclamant, cât și pârât, si, în condițiile în care acesta ar avea posibilitatea să-și formuleze pretenția și pe cale separată ar declanșa un proces în care să aibă calitatea de reclamant, însă in litigiu se adresează instanței în această modalitate printr-o cerere incidentală. Or, în speța pendinte se retine ca intervenientul nu are nicio pretenție fata de reclamanta sau fata de vreunul dintre parați, iar cererea acestuia este formulata numai in scopul de a se respinge cererea principala.
Pe cale de consecință, reținând împrejurarea că niciuna dintre părți nu a criticat în recursul formulat natura juridică a intervenției formulate de intervenientul B. D N., că reclamanta T. M. nu a formulat recurs împotriva sentinței civile prin care să supună atenției cele mai sus reținute, tribunalul pentru a nu înrăutăți situația recurentului intervenient în propriul recurs apreciază că nu se impune analiza in fond a recursului formulat de acesta.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța va admite excepția tardivității, va respinge ca tardiv recursul formulat de recurenta intimată C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Mătăsari, va respinge ca neavenit recursul intervenientului accesoriu S. V. și ca nefondat recursul intervenientului B. D. N..
În temeiul art. 274 c.pr.civ., dată fiind modalitatea de soluționare a recursurilor, recurenții fiind în culpă procesuală vor fi obligați la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimata reclamantă T. M., reprezentând onorariu avocat potrivit chitanței depuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității.
Respinge ca tardiv recursul formulat de recurenta intimată C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Mătăsari, împotriva sentinței civile nr. 837 din data de 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._
Respinge ca neavenit recursul formulat de S. V. împotriva sentinței civile nr. 837 din data de 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Respinge recursul intervenientului B. D. N. ca nefondat, formulat împotriva sentinței civile nr. 837 din data de 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Obligă recurenții intervenienți la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimata reclamantă T. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.09.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, N. B. | Judecător, C. P. |
Grefier, L. P. |
Red.jud C.P./Tehnored.M.O.
J.f.V.B.
2 ex./ 10.10.2014
| ← Fond funciar. Hotărâre din 02-12-2014, Tribunalul GORJ | Fond funciar. Sentința nr. 430/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
