Fond funciar. Sentința nr. 4293/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4293/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 14107/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1364/2014
Ședința publică de la 04 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător N. U.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant B. G. împotriva sentinței civile nr. 4293 din data de 27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat apelantul reclamant B. G. asistat de avocat A. G. și intimata D. A., lipsă intimații pârâți S. P. reprezentată prin procurator D. A., S. V., O. A., S. P. și O. M. și intimatele C. L. de Fond Funciar Dănești și C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatând că părțile nu mai formulează cereri, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă acordă cuvântul.
Avocat A. G. pentru apelantul reclamant B. G. solicită admiterea apelului, anularea sentinței și reținerea spre rejudecare a cauzei pentru extinderea probatoriului. Arată că expertul în răspunsul la obiectivul nr.6 a menționat că reclamantul deține ca act vechi de proprietate, actul partaj voluntar din 13.03.1992 iar la obiectivul nr.7 reține că pârâții dețin acte vechi de proprietate iar reclamantul a solicitat instanței să fie prezentate aceste acte, că instanța trebuia să pună în vedere pârâților să depună la dosar actul . Mai arată că expertul a precizat că terenul conform mențiunilor din registrul agricol este ca suprafață mai mic decât în realitate, că în mod greșit se susține că reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire, deoarece acesta a solicitat toate terenurile de care a fost deposedat, respectiv chiar suprafața validată iar din acte rezultă că terenurile sunt limitrofe, reclamantul având în punctul în litigiu titlul de proprietate dar pe o suprafață mai mică decât cea care i se cuvine. Concluzionează că în mod greșit instanța a respins acțiunea pe lipsa interesului reclamantului și că se impune completarea probatoriului în sensul în care a invocat.
Intimata D. A. lasă la aprecierea instanței apelul arătând că terenul solicitat nu face parte din terenul reclamantului respectiv acesta are tot terenul la care este îndreptățit.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față ;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, reclamantul B. G., a solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța în contradictoriu cu pârâții S. P., D. A., S. P., S. V., O. A., O. M. și intimatele C. locală de fond funciar Dănești și C. Județeană Gorj, să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/12.10.2005 pentru suprafața de 400 m.p. situată în A33, tarlaua 17/1, cu lățimea de 6 m. și lungimea de 80 m., având următoarele vecinătăți: N – B. G., S – rest proprietate pârâți, E – moșt. O. G. și V – pârâul Văcarea.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin titlul de proprietate nr._/12.10.2005 pârâților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în tarlaua 17/1 pentru suprafața de 1980 m.p., deși în registrul agricol autorul acestora avea numai 16 ari (1600 m.p.), suprafața fiind reconstituită pe toată lungimea până în apa Văcarea, diminuând astfel suprafața de teren la care era îndreptățit reclamantul, pe lățime cu 6 m., în sensul că pârâții în loc să aibă o lățime de 20 m., prin reconstituire li s-a dat o lățime de 26 m. pe toată lungimea.
Consideră reclamantul că pârâții sunt persoane neîndreptățite la reconstituire pentru suprafața de 400 m.p., iar interesul său constă în faptul că a fost diminuată suprafața sa de teren care se învecinează la sud cu terenul pârâților.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. III alin.1 lit.a din Legea 169/1997.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copii conforme cu originalul, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr._/12.10.2005, schița terenurilor proprietatea autorului S. N., actul de partaj datat 13.03.1922, sentința civilă nr.6479/2011 a Judecătoriei Tg-J., raportul de expertiză realizat de expert I. D. în dosarul nr._ .
Prin rezoluția din data de 20.09.2013 instanța, având în vedere disp. art. 200 al.2 C.p.civ., a comunicat în scris reclamantului lipsurile cererii de chemare în judecată, cu mențiunea că, sub sancțiunea anulării cererii, trebuie să facă, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, modificările sau completările necesare, respectiv: să menționeze numele și domiciliul moștenitorilor pârâtului S. N., având în vedere că în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a afirmat că pârâtul S. N. este decedat și să lămurească contradicția dintre numele persoanei chemată în judecată în calitate de pârâtă, numita S. Aftonomia și numele beneficiarei reconstituirii dreptului de proprietate, numita D. Aftonomia, nume înscris în cuprinsul titlului de proprietate a cărui nulitate absolută parțială o solicită prin cererea de investire a instanței.
La data de 03.10.2013 reclamantul a înaintat la dosar precizare, prin care a arătat că autorul S. N. are următorii moștenitori: O. V., fiică decedată, cu moștenitorii: S. V., O. A. și O. M., S. P., nora autorului, arătând că soțul acesteia a decedat de peste 30 de ani și S. P..
Referitor la numele persoanei chemate în judecată, S. Aftonomia, reclamantul a arătat că eronat a menționat numele acesteia, adevăratul său nume fiind cel din titlul de proprietate, respectiv: D. Aftonomia.
Intimata C. Județeană Gorj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului B. G. și exonerarea acestei instituții de la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
Intimata a arătat că, având în vedere prevederile HG. nr. 890/2005, C. Județeană are competența să soluționeze contestațiile, să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale și să emită titluri de proprietate, toate acestea făcându-se însă ca urmare a activității comisiilor locale în a căror competență exclusivă sunt date atribuțiile de verificare în mod riguros a condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) si (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relațiile și datele necesare.
Că, titlul de proprietate este actul prin care se finalizează activitatea autorităților special înființate în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor legilor fondului funciar, fiind întocmit potrivit dispozițiilor art.36 din H.G. 890/2005, pe baza documentației înaintate de organul local, în speță comisia L. de fond funciar Dănești astfel, Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Dănești i-a revenit competența exclusivă în efectuarea lucrărilor privind stabilirea dreptul proprietate, anterior emiterii titlului de proprietate nr._/12.10.2005.
Conform art.58 din Legea nr.18/1991, republicată: „Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa."
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 201 alin. 1 și art. 205 din Legea nr. 134/2010 republicată, iar în temeiul art. 223 alin. 3 din Legea nr. 134/2010, republicată, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pârâta D. A., în nume propriu și în calitate de procuratoare a pârâtei S. P., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea întâmpinării, pârâtele au arătat că sunt proprietarele terenului pentru care a fost eliberat titlul de proprietate contestat, arătând că în tarlaua 17/1, . lor are suprafața de 1980 m.p. și se învecinează la N- m. B. G., DC2, E –m. O. G. și m.S. I., S –M. C. P. și M. C. C. și V – DE 28 și I. P..
Pârâtele au mai arătat că anterior emiterii titlului de proprietate au depus la C. locală toate actele cu care au făcut dovada că sunt proprietarii terenului, comisia întocmind schița terenului, iar ulterior a înaintat documentația Comisiei Județene Gorj, fiind eliberat titlul de proprietate contestat.
Au invocat pârâtele că reclamantul este de totală rea credință, întrucât a mai chemat-o în judecată pe ea, pârâta S. P. și intimații, pentru constatarea nulității absolute a acestui titlu de proprietate, însă nu a putut face dovada că este proprietarul terenului în litigiu, astfel că cererea i-a fost respinsă.
Arată pârâtele că reclamantul trebuie să depună acte prin care să dovedească că este proprietarul terenului în litigiu.
În apărare, pârâtele au depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr._/12.10.2005, schița terenurilor proprietatea autorului S. N., act de partaj, sentința civilă nr.5632/30.08.2013 a Judecătoriei Tg-J..
În ședința publică din data de 13.12.2013 instanța, din oficiu, în temeiul art. 254 alin.5 C.p.civ., a dispus efectuarea unei adrese către C. locală de fond funciar Dănești, pentru a comunica întreaga documentație care a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr._/12.10.2005 (cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate, H.C.J. de validare și tabelul anexă, procesul-verbal de punere în posesie, actele vechi de proprietate ce au aparținut autorului S. Nistror), a se preciza dacă reclamantul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 400 m.p. situată în tarlaua 17/1, . de 80 m., lățimea de cca. 6 m., cu următoarele vecinătăți: N- B. G., S – rest proprietate pârâți, E – moșt. O. G. și V – pârâul Văcarea, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr._/12.10.2005 în favoarea pârâților, iar în caz afirmativ, să se menționeze modalitatea de soluționare a acestei cereri până în prezent, respectiv dacă s-a realizat o propunere de validare sau invalidare a dreptului de proprietate, iar în caz afirmativ să fie înaintată la dosar propunerea.
Prin răspunsul înaintat la dosar de Primăria Dănești cu adresa nr. 8812/30.12.2013, s-a comunicat instanței faptul că cererea numitului B. G., formulată în calitate de moștenitor la defunctului B. G., a fost soluționată și s-a emis titlul de proprietate nr._/2002 (rescris sub nr._/2007 în baza sentinței civile nr.416A), iar la completarea acestui titlu pentru terenul din siliștea casei (vatră . la sud pârâții, s-au respectat întocmai dimensiunile din actele vechi de proprietate pe toate loturile proprietății.
Odată cu răspunsul, intimata a înaintat înscrisurile depuse în copie la filele 58-78 din dosar.
În ședința publică din data de 24.01.2014 instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie în cauză, fiind desemnat prin tragere la sorți domnul expert C. C., obiectivele necesare realizării raportului de expertiză fiind stabilite prin încheierea de ședință din data de 07.02.2014.
La cererea expertului C. C. și cu acordul părților, s-a dispus înlocuirea expertului C. C. cu expert N. P..
După depunerea raportului de expertiză și studierea acestuia de către părți, s-au formulat obiecțiuni de către reclamant, încuviințate de către instanță, răspunsul la obiecțiuni fiind depus la data de 22.05.2004, atașat la filele 132-135 din dosar.
Pentru termenul din 13.06.2014 reclamantul a înaintat la dosar obiecțiuni la răspunsul expertului la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, respinse de către instanță ca inadmisibile, aspect față de care i s-a pus în vedere reclamantului să menționeze dacă înțelege să solicite încuviințarea unei noi expertize în cauză.
În ședința publică din 13.06.2014 instanța, față de aspectul că în cuprinsul raportului de expertiză realizat în cauză s-a menționat că la baza eliberării titlului de proprietate contestat a stat și cererea de reconstituire nr.1113/1991 formulată de O. V., cerere care nu a fost înaintată la dosarul cauzei de către intimata C. locală de fond funciar Dănești prin adresa nr.8812/30.12.2013, a dispus efectuarea unei adrese către intimată, pentru a înainta cererea mai sus menționată și, totodată, pentru a menționa dacă numita O. V. a mai formulat și alte cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar nr.18/1991, 1/2000 și 169/1997, 247/2005, în caz afirmativ, să fie înaintate la dosar, în copii conforme cu originalul și să se precizeze modalitate de soluționare a acestor cereri, respectiv dacă s-a emis HCJ de validare sau invalidare, după caz, care să fie înaintat la dosar împreună cu tabelul anexă
De asemenea, s-a solicitat intimatei să menționeze dacă la baza eliberării titlului de proprietate nr._/12.10.2005 a stat doar HCJ nr. 65/20.01.1992, sau și alte HCJ-uri de validare, în caz afirmativ, să fie înaintate la dosar împreună cu tabelele anexă și în copii conforme cu originalul; a înainta la dosar HCJ-ul prin care a fost validată cererea de reconstituire nr.1054/08.03.1991 formulată de reclamantul B. G., a se menționa care este suprafața totală validată în favoarea reclamantului B. G. și dacă până în prezent i s-au emis titluri de proprietate pentru întreaga suprafață validată, în caz afirmativ, să fie înaintate la dosarul cauzei, în copie conformă cu originalul.
Prin răspunsul înaintat la dosar de Primăria comunei Dănești cu adresa nr.4375/23.06.2014, s-a comunicat instanței faptul că în favoarea reclamantului B. G. nu există H.C.J. de validare, acesta neavând rol agricol în perioada 1959-1962, suprafața fiind validată pentru părinții săi, B. G. și M. prin H.C.J. nr.65/1992, respectiv suprafața de 6,90 ha. iar reclamantul și ceilalți moștenitori ai autorului său au primit titlu de proprietate pentru suprafața de 9,1261 ha.
Prin același răspuns s-a mai comunicat faptul că numita O. V. nu a mai formulat alte cereri de reconstituire în afară de cererea nr.1113/09.03.1991, fiind înaintate înscrisurile depuse în copie la filele 146-160 din dosar.
Prin sentința civilă nr.4293 pronunțată la data de 27.06.2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. G., domiciliat în ., având CNP:_, împotriva pârâților S. P., domiciliată în comuna Dănești, ., D. A., domiciliată în comuna Dănești, ., S. P., domiciliat în comuna Dănești, ., S. V., domiciliată în comuna Dănești, ., O. A., domiciliat în comuna Dănești, ., O. M., domiciliată în Tg-J., . P., ., ., în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar Dănești, cu sediul în . și C. Județeană Gorj, cu sediul în Tg-J., .-4, județul Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că la data de 12.10.2005, în favoarea pârâților S. P., D. A., S. P., S. V., O. A., O. M., în calitate de moștenitori ai autorilor O. V. și S. N., s-a emis titlul de proprietate nr._, prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,9984 ha., teren situat pe raza comunei Dănești, ..
La baza emiterii titlului de proprietate mai sus menționat a stat cererea de reconstituire formulată de autoarea pârâților numita O. V., înregistrată sub nr. 1113/09.03.1991, atașată la fila 147 din dosar, prin care aceasta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul ce a aparținut tatălui său N. S., din copia registrului agricol înaintată de intimata C. locală de fond funciar Dănești, atașată la fila 75 din dosar, rezultă că acest autor a figurat înscris în perioada 1959-1961 cu suprafața totală de 1,65 ha., din care în punctul ,,Văcarea” cu suprafața de 1.6000 mp.
Prin HCJ nr. 65/20.01.1992, s-a validat de către intimata C. Județeană Gorj propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate realizată de intimata C. locală de fond funciar Dănești, în tabelul anexă la hotărârea de validare, figurând la poziția 68, autorul pârâților, numitul S. N. cu o suprafață de 1,59 ha.
De asemenea, din conținutul raportului de expertiză realizat în cauză s-a reținut că la baza emiterii titlului de proprietate în favoarea pârâților a mai stat și cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.2085/09.03.1991 (atașată la fila 72 din dosar) prin care numita S. P. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul pe care acesta împreună cu soțul său, S. G., s-au înscris în CAP în perioada 1961-1962, cerere ce a fost validată prin HCJ nr. 65/20.01.1992, poziția 156, pentru suprafața de 2,45 ha.
Deci prin HCJ nr. 65/20.01.1992, în favoarea pârâților s-a validat o suprafață totală de 4,04 ha., din care: la poziția 68 pentru autorul S. N., o suprafață de 1,59 ha. și la poziția 156 pentru autorul S. G., o suprafață de 2,45 ha.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, respectiv din coroborarea înscrisurilor atașate la dosar, cu raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expert tehnic judiciar N. P., s-a reținut că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. G., este neîntemeiată și în consecință, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Prin raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit în cauză de expert tehnic judiciar N. P., s-a identificat terenul din litigiu, în suprafață de 453mp ( 6m x 76.15m), teren arabil extravilan, ce face parte din suprafața de 1980 mp situată în tarlaua 17/1, . vecinătăți: nord - B. G. si B. A.; sud- most. defunct S. N.; vest - most. P. E. și est- most. O. G..
A reținut expertul că autorii pârâților, S. N. și S. M., figurează în registrul agricol cu suprafața de 1600 mp, în punctul ,,Văcarea”, fiindu-le reconstituită suprafața de 1980 mp în punctul respectiv, însă, pârâții, în calitate de moștenitori ai autorului S. N., dețin ca acte vechi de proprietate prin care justifica suprafața și amplasamentul terenului din litigiu (în suprafața de 453mp: 6m x76.15m), Actul de Partaj Voluntar din 13.03.1922, prin care D. D. S. cumpăra de la Ș. Magherescu ,,una bucata de pământ de unde se proiectează noua sosea, lata de 11 l m și lungă până în bucata de pământ atribuita lui Ș. B.”.
De asemenea, a menționat expertul că pe baza acestui act de partaj voluntar, respectându-se dimensiunile specificate în acesta și pe baza cererilor de reconstituire formulate și a registrului agricol, a fost eliberat titlul de proprietate nr._/12.10.2005, în favoarea paraților.
Expertul a precizat că reclamantul B. G. a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, nr. 1054/08.03.1991, prin care a solicitat stabilirea dreptului de proprietate pentru terenul ce i se cuvine, în calitate de moștenitor legal al tatălui sau, B. M. G., însă terenul din litigiu, în suprafața de 453mp ce face parte din suprafața de 1980 mp reconstituită pârâților prin titlul de proprietate nr._/ 12.10.2005, situată în tarlaua 17/1, . fost solicitat de reclamant prin cererea de reconstituire mai sus menționată.
A mai arătat expertul că potrivit datelor puse la dispoziție de Primăria comunei Danesti, autorul reclamantului, numitul B. M. G., a fost validat prin HCJ 65/20.01.1992 cu suprafața totala de 6.90 ha, iar până în prezent în favoarea reclamantului și a celorlalți moștenitori li s-au emis titluri de proprietate pentru suprafața de 7.72 ha, respectiv: titlul de proprietate nr._/31.10.2013 pentru autor B. M.; titlul de proprietate nr._/05.05.2007 pentru autor B. G. și titlul de proprietate nr._/11.05.2007 pentru autori B. G., B. M..
A concluzionat expertul că reclamantul B. G., în calitate de moștenitor al autorului B. G., deține ca act vechi de proprietate Actul Partaj Voluntar din 13.03.1922, prin care Ș. B. cumpăra de la Ș. Magherescu ,,una bucata de pământ, lata la șoseaua Văcărea Ușurei de 104m si lunga pe latura estica de 220.50 metri și pe latura de apus de 205 metri, iar la sud cu D. S.”.
Pe baza acestui act de partaj voluntar, respectându-se dimensiunile specificate în acesta, pe baza cererilor de reconstituire și a registrului agricol, a fost eliberat titlul de proprietate_/11.05.2007( rescris), în favoarea moștenitorilor autorilor B. G. si B. M., iar ulterior, prin sentința civilă de partaj nr. 6479/29.08.2011, reclamantul B. G. primește lotul nr. 3, astfel că suprafețele dobândite de acesta nu se suprapun cu terenul din litigiu identificat.
Potrivit art. III pct. 1 lit.a din Legea 169/1997, cu modificările intervenite prin Legea 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Prin Titlul IV al Legii 247/2005, au fost introduse noi reglementări cu caracter imperativ, menite să sublinieze regula conform căreia actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în condiții ilegale, sunt lovite de nulitate absolută, fără ca prin aceasta să se aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale, în vigoare la momentul nașterii lor.
Din cuprinsul dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă regula conform căreia, legalitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor îndreptățite trebuie raportată la legislația în vigoare existentă la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate și la data emiterii hotărârii de validare.
În cauza de față, cererile de reconstituire care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/12.10.2005, eliberat în favoarea pârâților sunt: cererea nr. 1113/09.03.1991 formulată de numita O. V. ( atașată la fila 147 din dosar) și cererea nr.2085/09.03.1991 formulată de S. P. (atașată la fila 72 din dosar), cereri validate prin HCJ nr. 65/20.01.1992, poziția 68 și 156, astfel că actele premergătoare emiterii titlului de proprietate contestat, au fost realizate sub imperiul Legii 18/1991, în forma sa inițială.
Potrivit disp. art. 14 alin. 2 din Legea 18/1991, atribuirea efectiva a terenurilor se face, de regulă, în zona colinară, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisiile locale și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție.
Așadar, în forma inițială a Legii 18/1991 nu era obligatoriu ca reconstituirea dreptului de proprietate să se realizeze pe vechiul amplasament, iar regula conform căreia reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechiul amplasament a fost introdusă ulterior, prin art. 2 din Legea 1/2000.
Din copia registrului agricol înaintată de intimata C. locală de fond funciar Dănești atașată la fila 75 din dosar, rezultă că autorul S. N. a figurat înscris în perioada 1959-1961 cu suprafața totală de 1,65 ha., din care în punctul ,,Văcarea” cu suprafața de 1.600mp, iar în prezent în punctul respectiv i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafața de 1980 mp.
Instanța a reținut că terenul din litigiu este teren extravilan, iar potrivit dispozițiilor înscrise în art. 14 alin. 2 din Legea 18/1991 în forma sa inițială, nu era obligatoriu ca reconstituirea dreptului de proprietate să se realizeze pe vechiul amplasament ce a aparținut autorului S. N., cu atât mai mult cu cât, așa cum rezultă din răspunsul la obiectivul nr. 3 și 7 din raportul de expertiză realizat în cauză, pârâții, în calitate de moștenitori ai autorului S. N., dețin ca acte vechi de proprietate prin care justifica suprafața si amplasamentul terenului din litigiu (în suprafața de 453mp: 6m x76.15m), Actul de Partaj Voluntar din 13.03.1922, prin care D. D. S. cumpăra de la Ș. Magherescu ,,una bucata de pământ de unde se proiectează noua sosea, lata de 11 l m și lungă până în bucata de pământ atribuita lui Ș. B.”.
Astfel, pe de o parte, la data formulării cererilor de reconstituire de către autoarele pârâților nu era necesar ca reconstituirea dreptului de proprietate să se realizeze pe vechiul amplasament ce a aparținut autorului S. N., iar pe de altă parte, prin Actul de Partaj Voluntar din 13.03.1922, pârâții au dovedit că sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru de terenul din litigiu, atât din punct de vedere al suprafeței reconstituite cât și din punct de vedere al amplasamentului terenului, aspect ce rezultă din conținutul raportului de expertiză realizat în cauză.
Faptul că în registrul agricol al autorului Sanada N. nu este menționată toată suprafața reconstituită în favoarea pârâților în punctul ,,Văcarea”, ci doar suprafața de 1600 mp., față de 1980 mp. pentru cât li s-a emis titlu de proprietate, nu înseamnă că pârâții în calitate de moșteniri ai autorului lor nu sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren de 380 mp., deoarece mențiunile înscrise în registrul agricol din perioada 1959-1962, au caracter declarativ, iar pârâții prin intermediul Actului de Partaj Voluntar din 13.03.1922, au făcut dovada că terenul din litigiu au aparținut autorului lor.
De altfel, se poate observa că reclamantul B. G. nu se află în situația prevăzută de art. III pct. 2 din Legea 169/1997, dispoziție legală care menționează că nulitatea actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim.
Astfel, una din condițiile obligatorii de exercitare a acțiunii civile prevăzute de disp. art. 32 din C.pr.civ. este justificarea interesului de orice persoană care promovează o cerere de chemare în judecată, iar potrivit disp. art. 33 din C.pr.civ. interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
În cauza de față, instanța a reținut că terenul din litigiu nu a fost solicitat de reclamant prin cererea de reconstituire formulată, înregistrată sub nr. 1054/08.03.1991 (aspect ce rezultă din conținutul raportului de expertiză realizat în cauză de expert N. P.), precum și faptul că în favoarea autorului reclamantului s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 6,90 ha., dar până în prezent s-au emis titlurile de proprietate atașate la filele 151-160 din dosar, pentru o suprafață de 9,1261 ha., deci pentru o suprafață mai mare decât cea validată în favoarea autorului B. G., astfel că reclamantul nu are interes să conteste titlul de proprietate emis în favoarea pârâților, din moment ce, acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul respectiv și pentru faptul că moștenitorii autorului B. G. au în prezent emise titluri de proprietate pentru o suprafață mai mare decât cea validată (aspect ce rezultă din adresa nr. 4375/23.06.2014 emisă de C. locală de fond funciar Dănești, atașată la fila 145 din dosar).
Pentru considerentele expuse, având în vedere că reclamantul B. G. nu a făcut dovada în sensul disp. art. III pct. 1 lit.a din Legea 169/1997, cu modificările intervenite prin Legea 247/2005, că pârâții ar fi persoane neîndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu, și că, din contră reclamantul în caliatte de moștenitor al autorului său, B. G., ar fi persoană îndreptățită la reconstituire, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Împotriva sentinței a declarat recurs la data de 20.08.2014 reclamantul B. G., cale de atac care prin încheierea din 20.11.2014 a fost recalificată în apel.
Potrivit rezoluției din 23.09.2014 cererea privind calea de atac formulată de reclamant în cauză a fost comunicată intimaților cărora li s-a pus în vedere să formuleze întâmpinare în 15 zile de la comunicare. La data de 01.10.2014, intuimata D. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. La data de 24.10.2014, apelantul B. G. a formulat răspuns la întâmpinare aintimatei D. A. prin care a reinterat aspectele invocate și prin cererea de declarare a căii de atac.
Se constată că apelantul reclamant a criticat sentința pentru existența unei motivări contradictroii în cuprinsul acesteia, context în care a invocat că în mod greșit s-a reținut de către instanță că reclamantul nu are interes legitim în promovarea acțiunii.
S-a invocat că în mod greșit expertul a reținut prin răspunsul la obiectivul nr. 4 că terenul în litigiu nu a fost solicitat prin cerere de către reclamant și că instanța trebuia să verifice această susținere a expertului cu atât mai mult cu cât s-au formulat și obiecțiuni.
A mai arătat apelantul că prin cererea aflată la fila 70 se atestă că a solicitat toate terenurile pe care le-a deținut autorul său B. G. respectiv terenul ce se învecinează cu terenul autorului pârâților, N. S. și care este situat în punctul Văcarea.
S-a făcut referire la faptul că în obictivul nr. 1 expertul a reținut că terenul revendicat de reclamant face parte din suprafgața de 1980 m.p. cuprinsă în titlul de proiprietate eliberat pe numele defunctului S. N. deși acesta figura în registrul agricol în punctul Văcarea cu suprafața de 1600 m.p.
A mai fost criticată sentința și pentru greșita aplicare a legii fondului funciar Legii 18/1991, în legătură cu dovedirea proprietății terenului referindu-se la diferența de suprafață a terenului agricol menționat la autorul pârâților care este de 1600 m.p. și suprafața reconstituită de 1980 m.p., precum și la faptul că reclamantul a făcut dovada proprietății cu actul de partaj voluntar depus la dosar. S-a mai arătat că în răspunsul la obiectivul nr. 7 expertul a reținut că pârâții dețin acte vechi de proprietate prin care justifică suprafața și amplasamentul terenului identificat susținere care porezumă că actul respectiv i-a fost prezentat expertului de către pârâți, act cu privire la care instanța nu le-a pus în vedere să-l depună la dosar, deși prin cererea consemnată prin încheierea din 16.05.2014, reclamantul a solicitat instanței acest lucru.
Tribunalul, reexaminând actele și lucrările dosarului, în raport de limitele cererii de apel, respectiv în contextul dispozițiilor art.478, 479 Cod procedură civilă, apreciază apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății instanței de fond, reclamantul B. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. P., D. A., S. P., S. V., O. A., O. M. și intimatele C. locală de fond funciar Dănești și C. Județeană Gorj, să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/12.10.2005 pentru suprafața de 400 m.p. situată în A33, tarlaua 17/1, cu lățimea de 6 m. și lungimea de 80 m., având următoarele vecinătăți: N – B. G., S – rest proprietate pârâți, E – moșt. O. G. și V – pârâul Văcarea.
În motivarea cererii, s-a invocat că pârâților li s-a reconstituit o suprafață de teren mai mare în tarlaua 17/1 decât cea cuprinsă în registrul agricol și cu suprafața reconstituită în plus i-a fost diminuată suprafața la care reclamantul este îndreptățit.
În drept, au fost invocate prevederile art.III aliniat 1 lit.a din Legea 169/1997.
Instanța de fond a analizat cererea din perspectiva dispozițiilor art. III pct. 1 lit.a din Legea 169/1997, cu modificările intervenite prin Legea 247/2005, potrivit cărora sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, precum și din perspectiva dispozițiilor Titlului IV al Legii 247/2005, prin care au fost introduse noi reglementări cu caracter imperativ, menite să sublinieze regula conform căreia actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în condiții ilegale, sunt lovite de nulitate absolută, fără ca prin aceasta să se aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale, în vigoare la momentul nașterii lor.
Astfel, pentru a fi incidente dispozițiile legale invocate în susținerea cererii de către reclamant, acestuia îi revenea obligația de a face dovada că este persoană îndreptățită la reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu și că în mod nelegal aceeași suprafață de teren a fost reconstituită pârâților în calitate de moștenitori ai autorului S. N..
Actele administrate în cauză la care s-a făcut referire și prin raportul de expertiză relevă aspectul că autorul reclamantului, numitul B. M.G. a fost validat prin HCJ 65/20.01.1992 cu suprafața totală de 6,90 ha iar până în prezent în favoarea reclamantului și a celorlalți moștenitori li s-a emis titluri de proprietate pentru suprafața de 7,72 ha.
Reclamantul s-a prevalat în dovedirea dreptului său de proprietate pentru terenul în litigiu de actul de partaj voluntar din 13.02.1922, expertul stabilind că în baza acestui act a fost eliberat titlul de proprietate_/11.05.2007 în favoarea moștenitorilor autorilor B. G. și B. M. și ulterior prin sentința civilă de partaj nr.6479/29.08.2011 reclamantul B. G. a primit lotul nr. 3.
Este adevărată susținerea reclamantului că în registrul agricol autorii pârâților au figurat în punctul în litigiu cu o suprafață de 1600 m.p., dar a fost reconstituită o suprafață de 1980 m.p., însă în cuprinsul raportului de expertiză se reține ca și act doveditor al proprietății act partaj voluntar din 13.03.1922 prin care D. D.S. cumpără de la Ș. Magherescu o bucată de pământ lată de 111 m., act care se află la dosar și în raport de care expertul a concluzionat că pârâții justifică suprafața și amplasamentul terenului în litigiu.
Chiar în contextul în care pârâții nu ar fi făcut dovada că amplasamentul terenului în litigiu li se cuvine, că amplasamentul terenului ar fi dovedit de către reclamant cu acte vechi de proprietate, în cauză este relevant aspectul că pentru toată suprafața validată autorului reclamantului, au fost emise titluri de proprietate, titluri în care s-a reținut chiar o suprafață mai mare decât cea validată.
Împrejurarea că reclamantul ar fi solicitat terenul în litigiu și că i-a fost validată suprafață de teren în punctul în litigiu, este nerelevantă atâta vreme cât moștenitorii autorilor B. G. și B. M. dețin titluri de proprietate pentru suprafețe mult mai mari și propria reconstituire nu a fost contestată de către reclamant.
Expertiza efectuată în cauză a evidențiat faptul că suprafața în litigiu excede validării în favoarea autorului B. G.. Mai mult, titlul de proprietate emis în baza actului de partaj voluntar de care se prevalează reclamantul, a făcut obiectul acțiunii de partaj soluționată prin sentința civilă nr.6479/29.08.2011, intrând astfel în circuitul civil.
Este relevantă și motivarea legată de aspectul că raportat la data validării dreptului de proprietate pentru autorii părților era incidentă legea fondului funciar în forma nemodificată, formă corespunzător căreia nu era obligatorie reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, iar dispozițiile ulterioare de modificare a legii fondului funciar au instituit ca principiu faptul că rămân valabile reconstituirile făcute cu respectarea dispozițiilor legii în vigoare la data emiterii actelor de reconstituire.
Ca atare, în raport de considerentele arătate, instanța de fond a făcut o corectă aplicație a dispozițiilor legii fondului funciar, fiind evident că nu se putea reține în cauză incidența dispozițiilor art.III punctul 1 lit.a din Legea 169/1997, câtă vreme reclamantul și ceilalți moștenitori ai autorilor B. G. și B. M. au beneficiat de emiterea titlurilor de proprietate pentru o suprafață chiar mai mare decât cea validată, iar în contextul dispozițiilor legale incidente la momentul emiterii hotărârilor de validare reconstituirea dreptului de proprietate pentru pârâți a fost legală și s-a raportat la persoane îndreptățite potrivit legii.
Instanța de fond nu analizează în mod exclusiv cauza din perspectiva lipsei interesului promovării cererii, având în vedere că reclamantul a beneficiat de stabilirea amplasamentului pentru întreaga suprafață validată prin titlurile de proprietate emise în favoarea sa și a celorlalți moștenitori ai autorilor B. G. și B. M., ci se raportează la dispozițiile legale invocate în susținerea acțiunii de către reclamant, concluzionând corect că reclamantul nu a făcut dovada că pârâții ar fi persoane neîndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu.
În considerarea celor arătate, în baza art.480 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant B. G. cu domiciliul în comuna Dănești . împotriva sentinței civile nr. 4293 din data de 27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. P., cu domiciliul în comuna Dănești, ., D. A., cu domiciliul în comuna Dănești, . S. P., cu domiciliul în comuna Dănești, ., S. V., cu domiciliul în ., O. A., cu domiciliul în comuna Dănești, . și O. M. domiciliată în Tg.J., ..P., ., . și intimatele C. L. de Fond Funciar Dănești cu sediul în . și C. Județeană de Fond Funciar Gorj cu sediul în municipiul Tg.J., .-4, Județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Decembrie 2014.
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. M.G. / C.B.
Jud.f. M.A.S.
11 ex./09 Decembrie 2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1675/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 433/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 4293/2014. Tribunalul GORJ
