Legea 10/2001. Sentința nr. 251/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 251/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 3901/95/2014*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 251/2014
Ședința publică din 19 Noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte C. P.
Grefier V. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamantul P. S. în contradictoriu cu pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, P. C. Bălești, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care observând că reclamantul solicită judecarea cauzei în lipsă, că la termenul de judecată din data de 05.11.2014 din oficiu, tribunalul a invocat excepția autorității de lucru judecat față de prevederile sentinței civile nr. 90/23.05.2013, instanța reține cauza spre soluționare, în principal pe excepția autorității de lucru judecat față de P. C. Bălești, urmând a analiza excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în întâmpinare de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 10.06.2014, sub nr._ reclamantul P. S. a chemat în judecată pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și P. C. Bălești, solicitând în baza Legii nr.247/2005 restituirea bunurilor ce se află pe raza comunei Bălești, respectiv, case din lemn și cărămidă în valoare de 1.000.000 lei, 2 magazii în valoare de_ lei, pătul cu magazie în valoare de_ lei, plantație de pruni pe 17 ha în valoare de_ lei, 12 ha teren agricol situat în stânga drumului Târgu J. – Motru în valoare de_ E, 17 ha teren agricol pe care au fost plantați pomi în valoare de_ E.
A solicitat restituirea acestor bunuri, iar pentru cele care nu mai sunt a solicitat despăgubiri în valoare de 1.000.000 lei. În situația în care nu îi sunt date a solicitat despăgubiri în valoare totală de_ lei și_ euro pentru terenul agricol.
Prin întâmpinarea depusă la data de 18.06.2014 P. comunei Bălești a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de către P. S. prin care a solicitat restituirea bunurilor ce se află pe raza comunei Bălești conform Legii nr.247/2005. În primul rând a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Bălești întrucât aceasta este o structură funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale (art.77 din Legea nr.215/2001, legea administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare).
Că, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile Legii nr.247/2005 care a modificat și completat Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, depunând notificarea din data de 11.11.2005 transmisă prin intermediul executorului judecătoresc.
Notificarea transmisă de către reclamant prin executorul judecătoresc a fost analizată iar Primarul C. Bălești a emis Dispoziția nr.355/10.05.2006 prin care a respins-o. Notificarea reclamantului a fost tardiv formulată întrucât Legea nr.247/2005 a adus modificări doar cu privire la repunerea în termen a persoanelor care pot cere reconstituirea dreptului de proprietate cărora li s-au respins cererile sau anulat adeverințele de proprietate, proceselor verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997.
Reclamantul a mai solicitat instanței de judecată restituirea în natură a acestor imobile dar prin sentința nr.210 din 03.11.2008 pronunțată de către Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2008 a fost respinsă contestația acestuia.
În anul 2012, reclamantul a solicitat în instanță despăgubiri pentru imobile care inițial a susținut că sunt pe raza comunei Bălești iar ulterior că sunt pe raza comunei Drăguțești dar prin sentința nr. 14/25.01.2012 pronunțată de către Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-a respins acțiunea formulată.
În anul 2013 s-a adresat din nou Tribunalului Gorj pentru a fi obligată P. C. Bălești și Statul Român prin Ministerul Finanțelor să-i restituie în natură bunurile iar pentru cele care nu se mai găsesc, a solicitat despăgubiri conform Legii nr.247/2005. Prin sentința civilă nr.90/23.05.2013 pronunțată de către Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de către reclamant.
A mai precizat că pentru aceleași imobile și în baza acelorași acte, reclamantul a chemat în judecată atât P. comunei Bălești cât și primăriile din . Rovinari dar nu dețin copii ale hotărârilor judecătorești în care nu a fost parte.
În susținere a depus sentințele civile menționate mai sus și cererea reclamantului din data de 11.11.2005, procesul verbal din 1945, procesul verbal din 16 mai 1945, dispoziția nr. 355 din 10 mai 2006, procesul verbal din 09 mai 2006, adresa nr. 7946 din 17.11.2005 a Primăriei comunei Bălești.
Față de cele prezentate a solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamantul P. S., iar baza art.223, alin.(3) C. proc. civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 25.06.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de P. comunei Bălești.
A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin întâmpinarea formulată la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. S. a invocat excepția necompetenței materiale a instanței învestite cu soluționarea cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu privire la cererea de chemare în judecată.
În fapt a arătat că prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată A. Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând: restituirea bunurilor ce se află pe raza comunei, iar în cazul în care nu se poate restituirea bunurile să se acorde despăgubiri de 2.660.000 lei și 810.000 Euro.
A solicitat ca reclamantul să-și precizeze acțiunea, în sensul indicării temeiului de drept în baza căruia vrea să se stabilească calitatea acestuia de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 sau de Legea nr. 18/1991 pentru bunurile situate pe raza comunei Bălești, județul Gorj .
În susținerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Gorj cu privire la cererea de chemare în judecată a menționat că cererea formulată de reclamant, prin care solicită restituirea bunurilor, este îndreptată împotriva unei autorității aparținând administrației publice centrale și anume A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Astfel, în cuprinsul art. 1 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013, cu modificările și completările ulterioare, se arată că „A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, denumită în continuare A., este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică.....".
Totodată a invocat și prevederile art.96, pct.1 din Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora curțile de apel judecă, în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale.
Conform art. 17 (1) din Legea nr. 165/2013 "în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru și are, în principal, următoarele atribuții: a)validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin repunerea de acordare de măsuri compensatorii; b)dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor".
Totodată, conform aceluiași articol, art. 17 (5) din Legea nr. 165/2013, "Secretariatul Comisiei Naționale se asigură de către A. Națională pentru Restituirea Proprietăților".
Prin urmare, având în vedere cele menționate mai sus, a învederat că soluționarea petitelor îndreptate împotriva Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților este de competența Curții de Apel C. .
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților privind solicitările reclamantului a învederat următoarele: procedura administrativă de acordare a despăgubirilor potrivit Titlul VII din Legea nr. 247/2005 așa cum a fost modificată prin Legea nr165/2013, sunt parcurse mai multe etape - etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, această etapă fiind urmată de etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și etapa evaluării imobilului imposibil de restituit în natură, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicare grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte conform Legea nr165/2013.
Așadar, ca primă etapă în vederea parcurgerii procedurii administrative de acordare a despăgubirilor la nivelul instituției noastre este prevăzută etapa transmiterii dosarelor de către comisiile județene de fond funciar din cadrul Instituției Prefectului de la nivelul fiecărui județ și înregistrării acestora.
Concret dosarele privind acordarea despăgubirilor constituite la nivelul comisiilor locale și județene de fond funciar, se transmit de către acestea la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților – Secretariatul Comisiei Naționale, după parcurgerea procedurii și în termenele prevăzute de Legea 165/2013. Așadar, soluționarea la nivelul instituției a dosarelor privind acordarea despăgubirilor se face în virtutea declanșării procedurii administrative de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea nr.165/2013, și nu în baza unei cereri formulată de persoana îndreptățită.
Până la acest moment, astfel cum rezultă din evidențele Secretariatului Comisiei Naționale din cadrul instituției, reclamantul nu figurează cu un dosar întocmit în vederea acordării de despăgubiri în temeiul legilor fondului funciar, nefiind transmis de către Comisia Județeană de fond funciar Gorj.
A mai precizat că, în cuprinsul art.2 din H.G.nr.572/2013, sunt prevăzute principalele atribuții ale Autorității, și anume în privința aplicării Legii nr. 10/2001, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată.
De asemenea, A. asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Acesta din urmă asigură lucrările Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, comisie ce a fost constituită în scopul finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist.
Astfel, atribuțiile conferite Secretariatului Comisiei Naționale ce funcționează în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților vizează tocmai centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții emise de către entitatea învestită de lege.
Or, faptul că A. Națională pentru Restituirea Proprietăților asigură organizarea și funcționarea secretariatului amintit, nu îi conferă acesteia calitate procesuală pasivă, având în vedere că numai Comisia Națională validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii, conform prevederilor Legii nr. 165/2013.
În acest context, a mai precizat că potrivit Legii nr.165/2013 s-a înființat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).
A mai învederat că, numai în situația în care dosarul este validat de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).
Pe de altă parte, conform art. 31 și art. 41 din lege, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților emite titlurile de plată în condițiile stabilite de Legea nr. 165/2013.
Prin urmare, în cadrul procedurii administrative reglementată de Legea nr. 165/2013 privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților nu este învestită cu atribuții referitoare la constituirea dosarului de despăgubire.
Soluționarea cererii depusă de reclamant este în continuare obligația comisiilor locale și județene .
Pentru considerentele expuse, a solicitat admiterea excepțiilor invocate, respectiv excepția necompetenței materiale a instanței învestite și excepția lipsei calității procesuale pasive iar în subsidiar respingerea acțiuni ca fiind neîntemeiată.
În drept a invocat Legea nr. 165/2013, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, art. 205 din Codul de procedură civilă.
La data de 23.07.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Prin sentința civilă nr.2142/1.10.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a declinat în favoarea Secției I Civilă a Tribunalului Gorj competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul P. S., având CNP_ și cu domiciliul în Târgu J., ., . pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților cu sediul în Municipiul București, Calea Floreasca nr. 202, sectorul 1și P. C. Bălești cu sediul în ..
S-a reținut că prin cererea dedusă judecății reclamantul a chemat în judecată pârâtele pentru a fi obligate să-i restituie în natură bunurile ce se află pe raza comunei Bălești, preluate fără acte de expropriere așa cum rezultă din procesul verbal din 14.09.1962, iar în situația în care nu se găsesc în natură, să fie acordate despăgubiri, raportându-se la dispozițiile Legii nr.247/2005.
Prin Legea nr.247/2005 s-au adus modificări și completări atât Legii fondului funciar, cât și Legii nr. 10/2001, legi prin care a fost reglementată procedura restituirii imobilelor terenuri și construcții proprietatea persoanelor fizice deposedate fie odată cu înființarea CAP, fie ca urmare a unor acte sau fapte ale fostelor autorități comuniste, în numele și în favoarea Statului.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 constituie legea-cadru în materia măsurilor reparatorii pentru bunurile preluate abuziv în România în perioada regimului comunist, fiind destinată să asigure repararea prejudiciului cauzat foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, ca urmare a naționalizării, confiscării, exproprierii sau a preluării în orice alt mod a bunurilor aflate în proprietatea acestora și prin dispozițiile art. 26 – alin. (3)*) din această lege se stabilește că „Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel.”
S-a constatat că cererea ce face obiectul prezentei judecăți este dată prin lege în competența secției civilă a tribunalului.
Pe rolul Secției I Civile a tribunalului dosarul a fost înregistrat sub nr._ .
Analizând cu prioritate în temeiul art. 247 C.pr.civ. excepția autorității de lucru judecat tribunalul reține:
Obiectul cererii introductive de instanță formulată de reclamantul P. S. în contradictoriu cu pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, P. C. Bălești, îl constituie retrocedarea în natură a bunurilor imobile ce se află pe raza acestei comune respectiv, casă din lemn și cărămidă, magazie, pătul cu magazie, plantație de pruni, 12 ha teren agricol situată în stânga drumului Tg-J. – Motru, 17 ha teren agricol plantați cu pomi situat la sud de drumul județean, în cazul în care acestea există, iar în cazul în care acestea nu mai există despăgubiri în valoare de_ lei și_ euro pentru teren agricol.
Aceeași cerere a fost formulată de reclamant la data de 14.03.2013 în contradictoriu cu pârâtele P. Comunie Bălești și Statul Român. Cererea a făcut obiectul dosarului nr._ fiind soluționată prin sentința civilă nr. 90/2013, fiind respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamant.
A reținut instanța că reclamantul solicită obligarea pârâților pentru a-i restitui în natură bunurile preluate fără acte de expropriere așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 14.09.1962, iar în situația în care nu se găsesc în natură să fie acordate despăgubiri, că reclamantul se raportează la notificarea emisă la data de 11.11.2005, notificare specifică procedurii instituită de Legea nr. 10/2001, lege ce a prevăzut formularea ei întru-un anumit termen fără ca prin aceasta să se fi statuat o repunere în termen sau stabilirea unui alt termen pentru depunerea notificărilor. A mai arătat instanța în considerentele hotărârii că reclamantul avea posibilitatea de a formula notificare în vederea restituirii în natură sau prin acordarea de măsuri reperatorii a bunurilor trecute abuziv la stat, bunuri inventariate prin procesul verbal din data de 14.09.1962 în termenele prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001 termene ce s-au prelungit până la data de 14.02.2002, ori prin Legea nr. 247/2005 nu se are în vedere o repunere în termen sau stabilirea unui nou termen în care să se depună notificări, că reclamantul a contestat dispoziția nr. 355/2006, iar prin sentința civilă nr. 210/03.11.2008 a fost respinsă contestația reținându-se de către tribunal că notificarea a fost tardiv formulată și că prin Legea nr. 247/2005 nu s-a realizat o repunere în termen.
În ceea ce privește P. C. Bălești a reținut instanța că Legea nr. 247/2005 a modificat și legea fundului funciar însă fără a crea cadrul juridic unei acțiuni directe împotriva deținătorilor sau a statului pentru restituirea sau acordare de despăgubiri, în această materie existând o procedură jurisdicțională declanșată de formularea în termenele prevăzute de lege a cererilor de reconstituire impunându-se precizarea că în această materie Legea nr. 247/2005 a stabilit un nou termen pentru depunerea de cereri de reconstituire în vederea urmării procedurii prevăzută de legea fondului funciar așa cum a fost modificată și completată ulterior, iar împrejurarea că CL Bălești nu ar fi emis o hotărâre de validare sau de invalidare în condițiile în care reclamantul a formulat și în baza legii fondului funciar cerere de reconstituire nu îndreptățește reclamantul să acționeze în mod direct raportat la obiectul legii fondului funciar.
Instanța reține că potrivit art. 430-431 C.pr.civ. nimeni nu poate fi chemat în judecat de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Prin urmare pentru a stabili în ce măsură există autoritate de lucru judecat în raport cu sentința civilă nr. 90/2013 este necesar a se verifica tripla identitate cu privire la părți, obiect și cauză.
Se constată astfel de către instanță sub aspectul identității de părți că reclamantul care a formulat prezenta acțiune se regăsește în calitate de reclamant și în acțiunea ce a făcut obiectul cauzei civile soluționată prin sentința civilă nr. 90/2013.
Cu privire la identitatea de obiect și cauză se reține că în dosarul de față reclamantul a solicitat să i se acorde despăgubiri pentru aceleași bunuri situate pe raza comunei Bălești, și cele două terenuri agricole despărțite de drumul județean și a avut aceeași motivare a cererii anume că nu a fost soluționată notificarea formulată în termen legal.
Se constată astfel identitate de cauză, precum și de obiect avându-se în vedere că sub aspectul puterii de lucru judecat în noțiunea de obiect se cuprinde nu numai pretenția concretă a reclamantului ci și dreptul subiectiv dedusă judecății.
Tot în acest sens instanța reține că autoritatea lucrului judecat are la baza regula că o acțiune nu poate fi judecată irevocabil decât o singură dată și nu poate fi combătută printr-o altă hotărâre judecătoreasă, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotărâre irevocabilă să nu fie contrazisă printr-o hotărâre ulterioară dată într-un alt proces.
Respectarea principiului autorității lucrului judecat presupune că o chestiune litigioasă odată tranșată de instanță să numai poată fi adusă înaintea judecății, autoritatea de lucru judecată manifestându-se și ca efect pozitiv al lucrului judecat care presupune că ceea ce a stabilit instanța să nu fie contrazis de cea ulterioară.
Astfel, reținând tripla identitate cerută ce dispozițiile mai sus amintite tribunalul apreciază drept întemeiate excepția autorității de lucru judecat invocată de instanță și în consecință va respinge cererea în contradictoriu cu parata P. C. Bălești.
În ceea ce privește acțiunea formulată în contradictoriu cu A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, tribunalul cu prioritate va analiza excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte invocată prin întâmpinare în temeiul art.245 C.pr.civ., excepție față de care reține următoarele:
În procedura administrativă de acordare a despăgubirilor, potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005, modificată, trebuie parcurse mai multe etape, anume etapa transmiterii și înregistrării dosarelor, etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Compensarea Imobilelor și etapa evaluării imobilului imposibil de restituit în natură.
Concret, dosarele se transmit de către comisiile constituite la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților după parcurgerea procedurii și în termenele prevăzute de Legea nr.165/2013.
Așadar, soluționarea la nivelul acestei instituții a dosarelor privind acordarea despăgubirilor se face în virtutea unei proceduri administrative prevăzută de lege și nu în baza unei cereri formulată de persoana îndreptățită.
De asemenea, în cuprinsul art. 2 din HG nr.572/2013 sunt prevăzute principalele atribuții ale autorității, printre care în privința acordării Legii nr.10/2001 se arată că A. Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile ce fac obiectul restituirii potrivit Legii nr.10/2001.
Împrejurarea că A. Națională pentru Restituirea Proprietăților asigură organizarea și funcționarea secretariatului Comisiei Naționale ce funcționează în cadrul acestei autorități nu îi conferă acestei din urmă instituții calitate procesuală pasivă având în vedere că numai Comisia Națională validează sau invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile investite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii conform prevederilor Legii nr.165/2013.
Prin urmare, în cadrul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv ANPC nu este investită cu atribuții referitoare la constituirea dosarului de despăgubire.
Observând obiectul cererii de chemare în judecată cu care reclamantul a investit instanța potrivit principiului disponibilității, anume restituirea bunurilor, (mobile și imobile), situate pe raza localității Bălești, în cazul în care acestea există, iar în caz contrar acordarea de despăgubiri, că nu există nici un raport juridic între instituția deținătoare a imobilelor sau instituția competentă pentru acordarea despăgubirilor și cea din urmă pârâtă, instanța reține raportat la art. 36 C.pr.civ., care arată că, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, excepția invocată de pârâtă ca fiind întemeiată, urmând să o admită și pe cale de consecință să respingă acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
De altfel, instanța mai reține și că reclamantul în încercarea de a obține retrocedarea imobilelor în natură sau acordarea de despăgubiri a promovat începând din anul 2008 o . litigii, toate soluționate prin respingerea acțiunii.
În toate aceste sentințe( sentința 210/03.11.2008, sentința nr.14/2002, sentința 90/2013) s-a reținut că solicitarea reclamantului cu privire la restituarea imobilelor situate în . sau despăgubiri, a fost respinsă prin dispoziția primarului cu motivarea că este decăzută din termen notificarea reclamantului, că cererea pentru restituirea imobilelor a fost formulată tardiv abia la data de 11.11.2005, după expirarea termenului prevăzut de lege în acest sens, notificarea fiind tardiv formulată, iar Legea nr.247/2005 a adus modificări doar cu privire la repunerea în termen a persoanelor care pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate, cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat sau anulat adeverințele de proprietate, procesele verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr.169/1997.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va admite excepția autorității de lucru judecat față de pârâta P. C. Bălești și va respinge acțiunea față de această pârâtă, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive față de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și va respinge acțiunea și față de această pârâtă ca o consecință a admiterii excepției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat față de pârâta P. C. Bălești, cu sediul în . și respinge acțiunea față de această pârâtă, formulată de reclamantul P. S., având CNP_ și cu domiciliul în Târgu J., ., ., .> Admite excepția lipsei calității procesuale pasive față de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în Municipiul București, Calea Floreasca nr. 202, sectorul 1 și respinge acțiunea și față de această pârâtă ca o consecință a admiterii excepției.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 Noiembrie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. P. | ||
Grefier, V. O. |
Red C.P./Tehnored. S.L./L.P.
Ex. 5/ 21 Noiembrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1021/2014. Tribunalul GORJ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1326/2014.... → |
|---|
