Pensie întreţinere. Decizia nr. 442/2014. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 442/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 11983/318/2013

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 442/2014

Ședința publică de la 30 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. P.

Judecător A. E. S.

Grefier C. B.

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul pârât C. G. împotriva sentinței civile nr.6982/11.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata reclamantă Z. L. și autoritatea tutelară C. L. Tg-J., având ca obiect pensie întreținere.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelantul pârât C. G., intimata reclamantă Z. L. și Autoritatea Tutelară C. L. Tg-J..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că intimata reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care, constatând apelul în stare de judecată, tribunalul îl reține spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._, reclamanta Z. L. a chemat în judecată pe pârâtul C. G., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului C. A. A., născut la data de 29.10.2004, prin sentința civilă nr. 9958/24.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J..

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentința menționată, pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011, pârâtul a fost obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 181 lei lunar în favoarea minorului, însă în prezent veniturile acestuia au crescut, ca de altfel și nevoile minorului.

A mai învederat reclamanta că pârâtul este angajat la Inspectoratul Județean de Jandarmerie Gorj, iar norma de hrană primită are caracter permanent, se acordă în bani și nu în alimente, precum și faptul că acesta mai are în întreținere un minor.

În dovedire a solicitat proba cu actele necesare și admise de lege și a depus în copie certificatul de naștere al minorului și sentința civilă nr. 9958/24.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011.

În cauză pârâtul a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, întâmpinare prin care a înțeles să răspundă tuturor capetelor de cerere și apărătorilor de fond menționate în cererea de chemare în judecată, invocând excepția netimbrării și excepția nulității cererii pentru neindicarea obiectului, a motivelor de drept și lipsa CNP-ului. A solicitat totodată decăderea petentei din dreptul de a mai propune probe, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată, invocând puterea de lucru judecat cu privire la caracterul de permanența dreptului de hrană, în raport de dispozițiile sentinței civile nr._.01.2011 a Judecătoriei Tg. J..

În motivarea excepției nulității cererii de chemare în judecată ca lipsită de obiect, a precizat că prin cererea de chemare în judecată se solicită „majorarea pensiei de întreținere”, în condițiile în care NCC statuează ,,stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor”.

În continuare a precizat că cererea de chemare nu este întemeiată în drept, obligație prevăzută de art. 194 lit. d din NCPC, iar reclamanta nu a precizat CNP-ul .

Sub aspectul apărărilor procedurale, pârâtul a solicitat decăderea reclamantei din dreptul de a mai propune probe, prev. de art. 254 NCPC, în sensul că reclamantul are obligația de a indica probele pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, obligație procedurală expresă prev.de art. 194 lit. e NCPC .

Cu privire la puterea de lucru judecat invocată în apărare a susținut că în considerentele sentinței civile 642/27.01.2011 a Judecătoriei Tg-J., în care părțile din prezenta cauză au avut aceeași calitatea, instanța a constatat că părintele debitor al obligației de întreținere beneficiază de valoarea financiară a normei de hrană – ca supliment necesar asigurării unui anumit număr de calorii pentru ofițerul activ, adică pentru menținerea sănătății sale la standardul cerut pentru desfășurarea activităților specifice, instanța având în vedere dispozițiile art. 4 din OG nr. 26/1994.

Că, instanța a arătat că indemnizația are o destinație specială și practic persoana care este îndreptățită la norma de hrană are posibilitatea de a alege între a beneficia de alimentele pe care să le consume în fiecare zi sau de a primi, în locul acestora valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care are dreptul. Că, reclamantul are posibilitatea de a consuma hrana respectivă în condiții prevăzute de art. 4 alin. 1 din OG nr. 26/1994, iar în cazul ipotetic în care s-ar aprecia că norma de hrană ar putea fi inclusă suma totală reprezentând veniturile reclamantului, acesta ar putea în mod legal să eludeze hotărârea instanței prin simplu fapt de a nu mai încasa echivalentul normei de hrană și de a consuma hrana respectivă, care reprezintă un supliment necesar asigurării și menține sănătății, așa cum a fost reglementat prin lege.

În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205 NCPC rap. la art. 237 alin. 7 NCPC.

În cauză la data de 13.09.2013, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare și admiterea cererii, cu cheltuieli de judecata.

A arătat cu privire la excepția nulității cererii de chemare în judecată, ca lipsită de obiect că dispozițiile privind majorarea pensiei de întreținere se regăsesc și în Noul Cod Civil, legiuitorul dând eficiență acestor prevederi în art. 953 Cod civil. Că și judecătorul poate califica cererea de chemare în judecată potrivit dispozițiilor art. 22 alin 6 NCPC și art. 152 NCPC.

Referitor la puterea de lucru judecat de lucru judecat invocată de pârât, reclamanta a arătat că în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririlor părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului. Că, în virtutea dispozițiilor Legii nr. 384/2006 și OG nr. 26/1094 sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană se acorda militarilor pe timp de pace, atunci când nu beneficiază de alimente, având deci caracter permanent, deci norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere conform prevederilor NCPC, fiind inclusă în categoria veniturilor periodice realizate din muncă destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.

A învederat că aceeași concluzie se desprinde și din minuta nr._ /2008 a Consiliului Superior al Magistraturii, opinia majoritară fiind ca norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere deoarece are un caracter permanent, față de dispozițiile art. 409 din Vechiul Cod de procedură civilă care o include în categoria salariilor și altor venituri periodice realizate din muncă destinate asigurării mijloacelor de întreținere ale debitorului obligației de întreținere, deși art. 55 din Codul fiscal încadrează această sumă la venituri neimpozabile.

A susținut reclamanta că pârâtul încearcă, încă o dată, să inducă în eroare instanța de judecată întrucât acesta nu atașează la dosar sentința civilă nr. 9958/24.11.2011 pronunțată în dosarul nr._/318/2011 al Judecătoriei Tg-J..

Prin sentința civilă nr.6982/11.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamanta Z. L., în contradictoriu cu pârâtul C. G. și autoritatea tutelară C. L. Tg-J., a fost majorată pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului C. A. A., născut la data de 29.10.2004, prin sentința civilă nr.9958/24.11.2011 pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosar nr._/318/2011 de la 181 lei lunar la 340 lei lunar, începând cu data introducerii cererii, 30.07.2013 și până la majoratul acestuia.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 9958/24.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011, pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 181 lei lunar, în favoarea minorului C. A. A., născut la data de 29.10.2004, până la majoratul acestuia.

În temeiul art. 499 alin. (1) Cod civil, părinții sunt obligați, în solidar să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.

În baza art. 516 alin. (1) din același act normativ, obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.

Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Conform art.529 alin. (2) NCC când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii, iar potrivit art. 532 Cod civil, pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

Instanța nu a reținut cu putere de lucru judecat considerentele sentinței civile 642/27.01.2011 a Judecătoriei Tg-J., având în vedere dispozițiile art. 531 alin. (1) C.proc. civ. potrivit căruia dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

Art. 530, alin. (3) C.civ. prevede că pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere, iar potrivit adresei nr._ din 27.09.2013 pârâtul este angajat la Inspectoratul de Jandarmi T. V. unde a realizat un venit net pe ultimele 6 luni de_ lei, rezultând o medie lunară de 2035 lei.

A mai reținut instanța că potrivit art. 728 NCPC intră în categoria veniturilor bănești urmăribile salariile și alte venituri periodice.

La stabilirea noului cuantum al pensiei de întreținere, instanța a avut în vedere că pârâtul mai are un minor în întreținere.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul C. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, într-o primă teză, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 480 alin.2 raportat la alin.3 Cod procedură civilă, iar într-o teză subsidiară, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul de a se calcula cuantumul obligației de întreținere fără indemnizația specială a normei de hrană, în temeiul art. 480 alin. 2 raportat la alin. 3 Cod procedură civilă.

A fost criticată sentința instanței de fond apreciindu-se că prima instanță nu a aplicat principiu potrivit căruia norma specială derogă de la norma generală. Astfel, aceasta a aplicat legea generală, respectiv codul de procedură civilă (art. 728), în condițiile în care trebuia să fie aplicată legea specială, respectiv Ordonanța nr.26/1994.

S-a arătat că, deși instanța de fond face referire doar la norma de hrană, atunci când calculează suma se raportează la întregul venit incluzând în aceeași categorie și norma de hrană și celelalte sporuri, fiind vorba în cauză de o greșită aplicare a legii și o necercetare a fondului cauzei.

O altă critică vizează faptul că instanța de fond nu a motivat excepțiile nulității prin prisma netimbrării cererii de chemare în judecată, nu s-a pronunțat și nici nu a motivat excepția lipsei de obiect, invocată prin întâmpinare, nu s-a pronunțat cu privire la decăderea din probe a reclamantei, aspect invocat prin întâmpinare, fiind invocată de asemenea și nulitatea cererii pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

Totodată, s-a arătat că instanța de fond a calificat norma de hrană ca și venit permanent, a dat putere prevederilor minutei nr._ /2008 a CSM, cu toate că trebuia calificată ca și indemnizație specială, făcând astfel abstracție de prevederile art. 728 alin.7 Cod procedură civilă. Astfel, s-a apreciat de către apelant că pe fond interpretarea legii este greșită.

Au fost invocate de către apelantul pârât dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 1 și 2 și art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994, apreciindu-se că din economia acestor dispoziții legale rezultă faptul că norma de hrană nu reprezintă un venit asimilat salariului, nu este un drept salarial, nefiind impozabil. Norma de hrană are o destinație specială, fiind afectată în mod exclusiv desfășurării activității și pregătirii militare, de regulă „hrănirea” făcându-se în natură, în limita unor plafoane calorice și doar excepțional categoriile care beneficiază de prevederile acestei legi primesc contravaloarea valorică a normei de hrană. În sprijinul acestei concluzii au fost invocate și dispozițiile art. 16 din Legea nr. 90/1996.

Sub aspectul motivelor de temeinicie ale sentinței, apelantul a invocat motivele prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 5-6 și 8 raportat la alin. 2 Cod procedură civilă.

În probatoriu, apelantul a solicitat emiterea unei adrese la locul de muncă al acestuia pentru ca unitatea să elibereze un înscris care să arate veniturile sale, detaliate cu toate sporurile și indemnizațiile.

Prin rezoluția din data de 11.02.2014 s-a dispus comunicarea cererii de apel intimatei reclamante și autorității tutelare.

În termen legal, intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală. De asemenea a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Referitor la primul motiv de apel, respectiv aplicarea greșită a legii generale, fără aplicarea legii speciale, a apreciat intimata reclamantă că, potrivit dispozițiilor Legii nr.384/2006 și OG nr.26/1994, norma de hrană are caracter permanent astfel încât intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere conform prevederilor noului Cod de procedură civilă, fiind inclusă în categoria valorii și alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.

Totodată, intimata reclamantă a susținut că, potrivit minutei nr._ /2008 a CSM, opinia majoritară a fost că norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere deoarece are un caracter permanent. Astfel, a apreciat intimata că, în mod corect a reținut instanța de fond faptul că potrivit art. 728 Cod procedură civilă intră în categoria veniturilor bănești urmăribile salariile și alte venituri periodice.

Referitor la motivul nr.2 de apel, respectiv nemotivarea excepțiilor nulității prin prisma netimbrării cererii de chemare în judecată, cât și faptul că nu s-a pronunțat nici nu a motivat excepția lipsei de obiect, decăderea din probe a reclamantei, nulitatea cererii pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, a precizat intimata reclamantă că pârâtul a formulat cerere de completare dispozitiv, cerere care a fost respinsă prin sentința nr.9634/19.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J..

Referitor la motivele de netemeinicie a sentinței invocate de către apelantul pârât, a apreciat intimata reclamantă că acestea sunt motive de nelegalitate, fiind, oricum, neîntemeiate.

Prin rezoluția din data de 06.03.2014 s-a dispus comunicarea întâmpinării apelantului pârât care, în termen legal, a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând aspectele invocate în cererea de apel. Totodată, referitor la minuta nr._ /2008 a CSM, a susținut apelantul pârât că doar deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt obligatorii pentru instanță nu și minutele CSM, ce pot fi amintite, eventual ca practică.

S-a mai arătat că și în temeiul art. 782 alin. 7 Noul Cod de procedură civilă se prevede faptul că anumite indemnizații speciale nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii, la fel ca și art. 409 din vechiul Cod de procedură civilă.

Referitor la afirmația intimatei reclamante potrivit căreia apelantul ar fi de rea-credință pentru că solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, a arătat apelantul reclamant că această solicitare este fundamentată pe dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă.

Analizând apelul de față prin prisma criticilor formulate, în temeiul art 477 c.pr.civ tribunalul reține următoarele:

Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta Z. L. a solicitat in contradictoriu cu paratul Cretan G., majorarea pensiei de întreținere în favoarea minorului C. A. A. născut la data de 29.10.2004 pensie ce a fost stabilită prin sentința civilă cu nr. 9958/24.11.2011 în cuantum de 181 lei lunar.

Tribunalul în urma analizei înscrisurilor de la dosarul fondului, reține că ultima pensie de întreținere în favoarea minorului C. A. A. a fost stabilita prin sentința civilă indicată de reclamanta fila 5, in cuantum de 181 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului sau noi dispoziții ale instanței.

A reținut instanța in considerentele sentinței că paratul în afara de minorul A. A., mai are în întreținere un minor D. G., născuta la data de 7.08.2009, ca la acel moment paratul realiza un venit lunar de 1092 lei si astfel veniturile paratului au crescut in raport de cele avute in vedere la stabilirea pensiei de întreținere. La calcularea cuantumul întreținerii instanța a reținut ca trăsătura normei de hrana de a avea caracter de continuitate nu este singurul criteriu in funcție de care se poate stabili daca aceste venituri pot sa fie luate in calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, si astfel nu va fi avuta in vedere la stabilirea cuantumul pensiei. A apreciat instanța ca aceasta din urma indemnizație are o destinație specială și ca practic persoana care este îndreptățita la norma de hrana are posibilitatea de a alege intre a beneficia de alimente pe care sa le consume in fiecare zi sau de a primi in locul acestora valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care are dreptul. A reținut instanța ca in aceste condiții paratul are posibilitatea de a consuma hrana respectiva in condițiile prev. De art. 4 alin 1 din OG 26/1994 si ca in cazul ipotetic in care s-ar aprecia ca norma de hrana este inclusa in suma totală reprezentând veniturile reclamantului acesta ar putea in mod legal sa eludeze hotărârea instanței prin simplul fapt de a nu mai incasa echivalentul normei de hrana.

Nu exista date din care sa rezulte ca împotriva sentinței civile s-ar fi exercitat cale de atac.

În cauza de față tribunalul retine ca media lunara a veniturilor paratului este in cuantum de 1278 lei potrivit adresei de la fila 30, iar norma de hrana este in cuantum de 757lei/lunar.

Critica apelantului parat vizează împrejurarea că norma de hrană a fost luată in calculul veniturilor nete obținute lunar, la majorarea pensiei de întreținere, critica pe care tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată.

Opinia instanței are în vedere în principal litigiul purtat anterior intre aceleași parți având ca obiect majorarea pensiei de întreținere și prin urmare tribunalul va da eficienta prezumției de lucru judecat, reținând că deja a fost discutata chestiunea vizând statutul indemnizației ce are ca obiect norma de hrană.

Cum potrivit disp. art 431 alin 2 c.pr.civ în relația dintre părți această prezumție are caracter absolut, rezulta ca în cauza de față nu se mai poate pretinde contrariul a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.

Așadar tribunalul reține ca la stabilirea cuantumului veniturilor nete nu se va lua in calcul norma de hrană care este o indemnizație cu caracter special, intenția legiuitorului fiind să asigure unor anumite categorii de salariați, datorita specificului activității un anumit necesar caloric, și se acorda persoanelor care lucrează în condiții de muncă ce impun acest lucru. Ca atare echivalentul valoric al acestei indemnizații poate fi considerat cu destinație specială ce este exceptat de la orice fel de urmărire potrivit art 428 alin 7 c.pr.civ. Mai mult scopul acesteia este ca angajatul să se bucure de o sănătate buna pentru a putea presta activitate aducătoare de venituri, din care să fie îndeplinită obligația de plată a întreținerii copilului.

În cauză având în vedere vârsta minorului este îndeplinita condiția prev la art 524 c.civ,iar potrivit art 525 c.civ instanța retine ca este necesară efectuarea de cheltuieli pentru creșterea și îngrijirea acestuia.

Luând în considerare împrejurarea că în prezent pârâtul mai are în întreținere un minor, stare de fapt necontestată în cauză, veniturile nete lunare ale paratului care se ridică la suma de 1278 lei, tribunalul în temeiul art 529 alin 1si 2 c.civ va majora pensia in favoarea minorului de la suma de 181 lei lunar, la suma de 213 lei lunar, până la majoratul acestuia.

Celelalte critici arătate în motivele de apel referitoare la nemotivarea excepțiilor nulității prin prisma netimbrării cererii si a lipsei de obiect tribunalul le apreciază ca neîntemeiate. Prima instanță a făcut corect aplicarea disp. art 29 litera c din OUG 80/2013, art 22 și ale disp. art 194 rap la art 200 c.pr.civ.

Pentru considerentele ce au fost expuse anterior în temeiul art. 480 c.pr.civ apelul formulat în cauză se apreciază ca întemeiat urmând a fi admis, schimbată sentința în sensul că va fi majorată pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului C. A. A. prin sentința civilă nr.9958/24.11.2011 de la 181 lei lunar la 213 lei, începând cu data introducerii cererii 30.07.2013 și până la majoratul acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul pârât C. G.- CNP nr._, domiciliat în Tg-J., ., județul Gorj împotriva sentinței civile nr.6982/11.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata reclamantă Z. L.- CNP_, domiciliată în Tg-J., .. 18, ., județul Gorj și Autoritatea Tutelară C. L. Tg-J., cu sediul în Tg-J., județul Gorj.

Schimbă sentința în sensul că majorează pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului C. A. A. prin sentința civilă nr.9958/24.11.2011 de la 181 lei lunar la 213 lei, începând cu data introducerii cererii 30.07.2013 și până la majoratul acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 aprilie 2014, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

C. P.

Judecător,

A. E. S.

Grefier,

C. B.

Red. Jud C.P./Tehnored.LS/

Jud. fond EMS

6ex/ 10 Mai 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Decizia nr. 442/2014. Tribunalul GORJ