Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 3312/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3312/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 3010/97/2014
DOSAR NR._ *
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PETROȘANI
JUDEȚUL HUNEDOARA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3312/2013
Ședința publică din data de 30 septembrie 2013
Completul de judecată constituit din:
Judecător L. N. D.
Grefier O. M. P.
S-a luat în dezbatere amânarea pronunțării acțiunii civile formulată de reclamantul C. D. împotriva pârâților M. E., M. E. R. și S.C. R. C. AR S.R.L., pentru partaj bunuri comune.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 12 septembrie 2013, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte din prezenta hotărâre, când instanța a amânat succesiv pronunțarea la data de 19 septembrie 2013, la data de 26 septembrie 2013 și apoi la data de 30 septembrie 2013.
INSTANȚA:
Asupra cauzei civile da față:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 3503/278 din 19 aprilie 2010, reclamantul C. D. le-a chemat în judecată pe pârâtele C. E. R., M. E. și . SRL Petroșani și a solicitat să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite de ei sub durata căsătoriei și a datoriilor contractate de ei pe durata căsătoriei, prin formarea a două loturi de valori egale; să se constate că el are un drept de creanță corespunzător cotei de ½ parte din echivalentul îmbunătățirilor aduse imobilului apartament situat în Petroșani . ., apartament proprietatea pârâtei C. E. R. în cotă de ½ parte și proprietatea mamei sale pârâta M. E. în cotă de ½ parte, apartament înscris în CF_ provenit din conversia CF 3184 Petroșani, nr.ord A+1 nr.top 331/12/11/9; să se constate că are un drept de creanță corespunzător cotei de ½ din echivalentul sumelor de bani comuni investiți în bunurile aparținând . SRL Petroșani, dreptul său de creanță fiind în valoare de 23.000 lei și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat în esență că a fost căsătorit cu pârâta C. E. R., că în timpul căsătoriei cu aceasta au dobândit bunurile comune enumerate în acțiune în valoare totală de 12.500 lei, că împreună au contractat credite de la Raiffeisen Bank, B. Post, Cetelem, CAR CFR Petroșani, Banca Transilvania și un card de credit, totalul sumelor luate cu împrumut fiind de 39.211 lei. Reclamantul a mai arătat că a locuit în apartamentul proprietatea fostei sale soții și a mamei acesteia și că împreună au adus îmbunătățiri acestui apartament în valoare totală de_ lei și că a împrumutat de la B. Post suma de 20.000 lei iar de la Raiffeisen Bank suma de 6000 lei și că sumele respective le-a dat fostei sale soții care i-a investit în achiziționarea unui apartament devenit sediul societății a cărei asociat unic este aceasta, a unui autoturism Chevrolet pentru firmă și în modificările și îmbunătățirile aduse apartamentului respectiv și în achiziționarea mobilierului.
Pârâta M. E. R. a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea în parte a cererii reclamantului în sensul partajării în natură a bunurilor comune, compensarea contravalorii creditelor contractate pe numele lui cu contravaloarea creditelor contractate de ea, să se constatate că acesta nu are un drept de creanță asupra îmbunătățirilor aduse apartamentului fostă locuință comună, cu excepția centralei termice și să se constate că el nu are nici un drept de creanță asupra investiției făcută la imobilul sediu al societății a cărei asociat este ea.
În motivarea cererii sale pârâta a arătat că a locuit cu reclamantul, timp de 17 ani, în apartamentul proprietatea părinților săi și că renovările au fost necesare ca urmare a uzurii determinate de folosința în comun a locuinței și nu pot fi considerate adaosuri la construcție, că societatea a achiziționat imobilul devenit sediu cu banii primiți o parte de la mama ei iar o parte au fost suportați de casieria unității și că autoturismul marca Chevrolet Aveo a fost achiziționat de societate în leasing cu un împrumut făcut de ea. În sfârșit pârâta a arătat că pe lângă creditele care figurează pe numele lui, tot în timpul căsătoriei, au mai făcut credite care figurează pe numele ei de la EFG Reital Service, CAR Unirea Petroșani, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania și Cetelem, în sumă totală de 38.932 lei și a solicitat compensarea contravalorii creditelor contractate de amândoi, cerere pe care instanța o consideră cerere reconvențională.
Cererea reconvențională nu a fost timbrată, motiv pentru care la termenul de judecată din data de 29 septembrie instanța i-a pus în vedere pârâtei să o timbreze cu suma de 2258,52 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar iar la termenul de judecată din data de 15 octombrie 2010 aceasta a declarat că nu a achitat taxele de timbru deoarece nu are posibilități materiale, motiv pentru care nu a mai adus acte de care înțelege să se folosească pentru dovedirea cererii reconvenționale.
Pârâta M. E. a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea în parte a cererii reclamantului în sensul de a dispune partajarea în natură a bunurilor comune, și a solicitat să se constatate că acesta nu are un drept de creanță asupra materialelor care au făcut obiectul unor înlocuiri în imobilul unde datorită folosinței în comun a intervenit uzura normală care a necesitat înlocuirea lor, cu aceeași motivare ca celelalte pârâte.
Reclamantul a depus o precizare de acțiune prin care a solicitat să se constate că în timpul conviețuirii cu pârâta au contractat datorii comune în valoare de 79.979,26 lei.
Prin sentința civilă nr. 1327/2011 judecătoria a admis în parte acțiunea introdusă de către reclamantul C. D. împotriva pârâtelor C. E. R., M. E. și . SRL Petroșani, și a constatat că reclamantul C. D. și pârâta C. E.-R., actualmente M., au dobândit cu contribuții egale următoarele bunuri: o mașină de spălat automată în valoare de 300 lei, o garnitură mobilă bucătărie în valoare de 2000 lei, un aragaz nou în valoare de 100 lei, o combină frigorifică în valoare de 300 lei, o canapea și un dulap în camera copilului în valoare de 2000 lei, o canapea din camera mare în valoare de 1200 lei, un televizor LCD în valoare de 1000 lei și - un pat dublu cu comodă TV în valoare de 500 lei. A reținut că valoarea totală a bunurilor comune este de 7400 lei iar cota parte a fiecăruia este de 3700 lei, a dispus împărțirea bunurilor comune și a atribuit reclamantului următoarele bunuri comune: o garnitură mobilă bucătărie în val. de 2000 lei, o canapea din camera mare - 1200 lei, un pat dublu cu comodă TV- 500 lei, toate în valoare de 3.700 lei iar pârâtei i-a atribuit următoarele bunuri comune: o mașină de spălat automată în val. de 300 lei, un aragaz nou - 100 lei,o combină frigorifică - 300 lei, o canapea și un dulap în camera copilului - 2000 lei, o canapea din camera mare 1200 lei, un televizor LCD - 1000 lei, toate în valoare de 3700 lei. A constatat că reclamantul are un drept de creanță în cota de ¼ parte asupra îmbunătățirilor aduse apartamentului situat în Petroșani . . ., în sumă de 3550 lei. A respins acțiunea reclamantului introdusă împotriva pârâtei . SRL. A constatat că în timpul căsătoriei reclamantul a contractat credite și a făcut împrumuturi în sumă de 39.211 lei, că soldul creditelor rămas de rambursat este de 35.155 lei, motiv pentru c care o obligă pe pârâtă să îi plătească acestuia suma de 17.577,50 lei cu titlu de sultă. A respins acțiunea reconvențională introdusă de pârâta M. E. R., fostă C., împotriva reclamantului C. D., ca fiind netimbrată. A compensat onorariile de avocat și a mai obligat pârâta la plata sumei de 2196,50 lei, cheltuieli de judecată, către reclamant.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul, soluționat de Tribunalul Hunedoara prin decizia civilă nr. 399/R/2012 prin care l-a admis ca fondat și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Pe rolul Judecătoriei Petroșani cauza a fost reînregistrată sub nr._ * în 5 iunie 2012.
Examinând cauza, instanța reține următoarele:
Reclamantul C. D. și pârâta M. E. R. au fost căsătoriți din 19 septembrie 1992 până în 12 aprilie 2010 când s-a desfăcut căsătoria prin sentința civilă nr. 1914 pronunțată de Judecătoria Petroșani în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._/278/2009. După încheierea căsătoriei, foștii soți au locuit împreună cu părinții soției în apartamentul acestora situat în Petroșani . ., respectiv pârâta M. E. și soțul acesteia, M. P..
I. Bunurile comune
Bunurile dobândite de foștii soți în timpul căsătoriei și care fac obiectul prezentului proces da partaj, sunt constituite doar de bunurile mobile arătate de reclamant în cerea introductivă de instanță, respectiv o mașină de spălat automată în valoare de 1.000 lei, o garnitură mobilă bucătărie în valoare de 4.000 lei, un aragaz nou în valoare de 500 lei, o combină frigorifică în valoare de 800 lei, o garnitură mobilă situată în camera copilului, formată dintr-un dulap, un birou, un scaun și o canapea, în valoare de 3.000 lei, o canapea din camera mare în valoare de 1.200 lei, un televizor LCD în valoare de 2.000 lei și un pat dublu cu comodă TV în valoare de 1.000 lei, totalul bunurilor fiind de 12.500 lei.
În ceea ce privește întâmpinarea depusă de pârâta M. E. (soacra reclamantului, respectiv mama pârâtei M. E. R.) în primul ciclu procesual (filele 48-49, dosar nr._, vol. I), cu privire la împărțirea bunurilor comune, instanța arată că nu o va lua în seamă, pârâta neavând calitatea de coproprietar asupra bunurilor, astfel că orice apărare cu privire la cererea privind împărțeala bunurilor este neavenită.
Pârâta M. E. R., prin întâmpinarea depusă în primul ciclu procesual (filele 52-58, dosar nr._, vol. I), referitor la partajul bunurilor comune, a arătat că este de acord cu împărțirea în natură a acestora, a solicitat să fie excluse de la masa de împărțit scaunul și cele două canapele, aceste bunuri fiind cumpărate din banii societății, făcând parte din inventarul acesteia, în cuantum total de 3.000 lei, precum și biroul din camera copilului, care, a susținut pârâta, a fost primit de minor cadou de la o terță persoană iar în ceea ce privește valoarea bunurilor, a solicitat să fie luată în calcul uzura lor, atât cea morală, cât și cea fizică, și nu valoarea de nou, astfel cum au fot arătate de reclamant.
Cu ocazia adminitrării probei cu interogatoriul luat pârâtei M. E. R. în primul ciclu procesual (fila 210, dosar nr._, vol. I), aceasta a arătat că valorile bunurile sunt: mașina de spălat automată – 300 lei, garnitură mobilă bucătărie – 2.000 lei, aragazul nou – 100 lei, combina frigorifică – 800 lei, canapeaua din camera mare – 1.000 lei, bun acre a recunoscut că este bun comun deși a fost achiziționat pe societate, televizorul LCD – 1.000 lei, patul dublu din dormitor – 500 lei. Referitor la garnitura de mobilă situată în camera copilului, formată dintr-un dulap, un birou, un scaun și o canapea, a arătat pârâta că doar dulapul este bun comun și are o valoare de 1.000 lei, scaunul fiind cumpărat pe societate iar biroul fiind primit cadou de copil. Totalul valorii bunurilor recunoscute de pârâtă este de 7.400 lei.
Prin concluziile scrise depuse cu ocazia soluționării cauzei în cel de-al doilea ciclu procesual, reclamantul a arătat că potrivit răspunsurilor fostei soții la interogatoriu, valoarea bunurilor este de 6.400 lei, solicitând să-i fie atribuite bunurile pe care le-a cerut prin precizarea de acțiune (depusă în 12 septembrie 2013 – fila 146, dosar_ *). Prin precizarea menționată reclamantul a solicitat să-i fie incluse în lot bunurile mobile în valoare de 3.600 lei, respectiv televizorul LCD – 1.000 lei, combina frigorifică – 300 lei, garnitura mobilei de bucătărie – 2.000 lei și mașina de spălat – 300 lei.
Din numeroasele precizări, modificări ale cererilor inițiale, din concluziile depuse în fața primei instanțe în primul ciclu procesual, cât și din întâmpinarea depusă față de recursul formulat de reclamant, unde pârâta a solicitat ca hotărârea primei instanțe să fie menținută ca fiind legală și temeinică, instanța concluzionează, cu privire la compunerea masei bunurilor de împărțit și la valoarea acestora, că valoarea acceptată/recunoscută de părți a bunurilor mobile este de 7.400 lei, bunurile fiind cele cuprinse în interogatoriul luat pârâtei M. E. R. în primul ciclu procesual, în condițiile în care reclamantul nu a contestat nici valoarea indicată de pârâtă cu acea ocazie și nici faptul că anumite bunuri nu sunt bunuri comune (respectiv din componentele mobilei situate în camera copilului, doar dulapul este bun comun).
În conlcuzie, instanța reține că bunurile comune dobândite de foștii soți în timpul căsătoriei sunt în valoare totală de 7.400 lei, acestea fiind: mașina de spălat automată – 300 lei, o garnitură mobilă bucătărie – 2.000 lei, aragazul nou – 100 lei, combina frigorifică – 800 lei, canapeaua din camera mare – 1.000 lei, bun care a recunoscut că este bun comun deși a fost achiziționat pe societate, televizorul LCD – 1.000 lei, patul dublu din dormitor – 500 lei, dulapul din camera copilului - 1.000 lei.
În ceea ce privește atribuirea bunurilor foștilor soți, se reține că în primul ciclu procesual niciuna dintre părți nu a arătat ce bunuri vrea, ambele solicitând împărțirea în natură, în loturi egale. Cu ocazia rejudecării, părțile au indicat ce bunuri vor a le fi atribuite, cererile lor cuprinzând doar enumerarea acestora și valoarea, fără a-și motiva în vreun fel solicitarea.
Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, instituindu-se, astfel, prezumția de comunitate și prezumția de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune, atât reclamantul, cât și pârâta M. E. R., necontestând cota acestora de dobândire, respectiv ½ pentru fiecare, cotă care va fi reținută de instanță.
În ceea ce privește modalitatea de atribuire a bunurilor cuprinsă în art. 6739 Cod proc. civ., instanța, având în vedere că foștii soți au locuit în apartamentul părinților unuia dintre ei, bunurile aflându-se în acel imobil, apreciază că reclamantul, raportat la această situație de fapt, se află într-o situație defavorabilă față de fosta soție, astfel că îi va da posibilitatea acestuia de a obține anumite bunuri dobândite în timpul căsătoriei, respectiv cele solicitate prin precizarea acțiunii: televizorul LCD – 1.000 lei, combina frigorifică – 300 lei, garnitura mobilei de bucătărie – 2.000 lei și mașina de spălat – 300 lei, a căror valoare totală este de 3.600 lei.
Ca urmare, în lotul pârâtei M. E. R. vor fi incluse bunuri în valoarea totală de 3.800 lei, respectiv: aragazul – 100 lei, canapeaua și dulapul din camera copilului – 2.000 lei, canapeaua din camera mare – 1.200 lei și patul dublu cu comoda TV – 500 lei.
Față de valoarea totală a bunurilor comune – 7.400 lei, de cota egală la dobândirea bunurilor, astfel cum a fost reținută și față de valoarea loturilor atribuite, instanța va egaliza valoric loturile, prin obligarea pârâtei M. E. R. de a-i achita reclamantului o sultă în bani în cuantum de 100 lei.
II. Datoria comună a foștilor soți (căsătoriți din 19 septembrie 1992 până în 12 aprilie 2010)
Potrivit art. 728 și urm. cod civil coroborat cu art. 6731 – 67314 Cod procedură civilă obiect al partajului îl pot constitui numai bunuri și drepturi, iar nu și obligații sau datorii. De asemenea, Codul civil vorbește despre împărțirea „bunurilor” între soți, după desfacerea căsătoriei. În legislația românească, sfera noțiunii de „bun” nu cuprinde și noțiunea de „obligație”. Prin urmare, atunci când una dintre părțile litigante solicită în cadrul cererii de partaj, într-o formă sau alta, rezolvarea chestiunilor legate de datoriile ce au luat naștere în timpul căsătoriei, astfel de solicitări nu se rezolvă potrivit regulilor de partaj, ci potrivit regulilor generale sau speciale din materia obligațiilor.
Atunci când instanța este sesizată cu tranșarea conflictelor dintre părți în ceea ce privește datoriile ce au fost contractate în timpul căsătoriei este esențial ca, mai întâi, să se stabilească natura juridică a acestora, respectiv dacă sunt proprii unuia dintre soți sau sunt comune. Stabilirea naturii juridice a datoriilor nu se face luându-se în considerare doar persoana soțului care a contractat aceste datorii, ci, în mod evident, și destinația sumelor de bani pe care unul dintre soți le-a contractat și care constituie datorie, concluzie care rezultă din dispozițiile art. 32 coroborat cu art. 35 din Codul familiei.
În legătură cu acest aspect mai trebuie menționat că dispozițiile art. 35 Codul familiei nu interzic unuia dintre soți ca, fără consimțământul celuilalt, să contracteze datorii pentru a administra, conserva sau dobândi anumite bunuri comune. Ceea ce interzice acest text de lege este înstrăinarea sau grevarea unui teren sau construcții ce constituie bun comun, de către unul dintre soți, fără consimțământul celuilalt.
De altfel, în situația în care instanța tranșează în vreun fel raporturile juridice dintre foștii soți în ceea ce privește datoriile comune, această soluție nu poate avea nici un efect vătămător în ceea ce privește drepturile terțului creditor stabilite prin convenția ce a generat datoria comună, căci nici un text de lege nu permite instanței într-o anumită situație să intervină și să modifice ori să completeze convenția încheiată.
Terțul se poate prevala de efectele soluției stabilite de instanță (similar instituției stipulației pentru altul), însă nu poate suferi nici o îngrădire în ceea ce privește drepturile stabilite prin convenție.
Având în vedere considerentele expuse instanța va proceda în continuare la identificarea naturii juridice a datoriilor asumate de părți în timpul căsătoriei, la identificarea mecanismului procesual prin care s-a sesizat instanța cu privire la rezolvarea conflictelor dintre părți cu privire la acestea.
II.1. Datorii contractate de reclamantul C. D.
II.1.1. Bancpost, contract nr. 222CIS_ (împrumut de nevoi personale) acordat în 7 august 2007, pe o perioadă de 120 luni, în valoare de 19.700 lei, împrumutul fiind contractat de reclamantul C. D. (fila 10 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit adresei emise de bancă, în data de 18 ianuarie 2010, valoarea soldului creditului rămas de restituit era de 18.161,4 lei (fila 18 – vol. I, dosar_ ).
II.1.2. Raiffeisen BANK (fila 15 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit adresei emise de bancă, reclamantului i se aprobase un credit de respectiva bancă, în data de 13 august 2007, în valoare de 6.498,5 lei, în 18 ianuarie 2010 soldul fiind în cuantum de 4.084,14 lei (fila 25 – dosar recurs).
II.1.3. CAR CFR Petroșani, contract de împrumut nr._ din 18 noiembrie 2008, pe o perioadă de 24 luni, în valoare de 1.500 lei, împrumutul fiind contractat de reclamantul C. D. (fila 19 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit extrasul de cont aferent contractului (fila 20 – vol. I, dosar_ ), în 12 martie 2010, reclamantul mai avea de achitat suma de 625,94 lei și suma de 9,39 lei reprezentând dobândă, depunerea lunară fiind de 75 lei, respectiv suma de 775,94 lei în ianuarie 2010
II.1.4. Banca Transilvania SA, contract de creditcard mastercard forte nr. 22/536 din 27 iulie 2007 (fila 23 – vol. I, dosar_ ), linia de credit fiind acordată reclamantului, suma fiind de 2.550 lei.
Potrivit răspunsului oferit de bancă la solicitarea tribunalului (fila 41 – dosar recurs), în 18 ianuarie 2010, reclamantul avea în sold un credit de 2.550 lei și dobânzi neplătite de 49,45 lei, în 16 martie 2010 a fost achitată suma de 200 lei, la data de 21 octombrie 2011 (data răspunsului instituției bancare), soldurile, în cuantum total de 3.944,05 lei fiind:
- credit restant – 2.550 lei;
- dobânzi restante – 169,16 lei;
- penalizări – 1.198 lei
- comisioane restante – 26,98 lei
II.2. Datorii contractate de pârâta M. E. R.
II.2.1. CAR CFR Petroșani IFN, contract de împrumut nr._ din 17 iulie 2008, pe o perioadă de 60 luni (5 ani), suma acordată pârâtei fiind în cuantum de 10.350 lei (fila 111 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit graficului de rambursare a ratelor scadente și a dobânzilor aferente, la data de 25 decembrie 2009, soldul era de 8.284,51 lei.
II.2.2. EFG Retail Services, soldul inițial acordat pârâtei a fost de 4.045,95 lei, în data de 16._ soldul final fiind de 3.717,45 lei (fila 83 – dosar recurs).
II.2.3. CAR Unirea Petroșani, contract de împrumut nr. 133 din 25 mai 2009, suma împrumutată fiind de 5.000 lei, pe o perioadă de 12 luni. (fila 158 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit graficului de rambursare a ratelor scadente și a dobânzilor aferente, respectiv informațiilor cuprinse în răspunsul oferit la solicitarea tribunalului (fila 49 – dosar recurs), la sfârșitul lunii ianuarie 2010, soldul rămas de achitat era în cuantum de 2.242,48 lei (sold + dobândă – 159,48 lei).
II.2.4. CAR Unirea Petroșani, contract de împrumut nr. 361 din 17 decembrie 2009, suma împrumutată fiind de 5.000 lei, sumă care, împreună cu dobânda în cuantum de 400 lei, urma a fi restituită în 15 ianuarie 2010, potrivit art. 4 lit. a) din contract (fila 162 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit informațiilor cuprinse în răspunsul oferit la solicitarea tribunalului (fila 49 – dosar recurs), la sfârșitul lunii ianuarie 2010, soldul rămas de achitat era în cuantum de 5.400 lei (sold + dobândă – 400 lei).
II.2.5. Raiffeisen BNK, contract de credit nr. RF_, împrumut contractat în 3 iunie 2008, cuantumul creditului acordat efectiv fiind de 8.332,7 lei, suma totală de achitat până în 4 iunie 2014, fiind de 15.879,63 lei (fila 164, 166 – vol. I, dosar_ ).
Potrivit graficului de rambursare, în ianuarie 2010 fusese achitată din credit suma de 3.970 lei (18 luni x suma totală lunară de plată – 220,55 lei), rămânând de plată 11.909 lei.
II.2.6. Banca Transilvania SA, contract de creditcard mastercard forte nr. 22/365 din 20 iunie 2007 (fila 46 – dosar recurs), fiind acordată pârâtei suma de 1.500 lei.
Potrivit răspunsului oferit de bancă la solicitarea tribunalului (fila 46 – dosar recurs), în 1 ianuarie 2010, suma de restituit era de 1.500 lei.
II.2.7. Cetelem IFN SA, contract de credit de nevoi personale nr._ din 26 aprilie 2007, pe o perioadă de 60 luni (5 ani), în valoare de 6.500 lei.
În 1 ianuarie 2010, soldul creditului era în valoare de 3.705,35 lei (fila 59 – dosar recurs).
Ca urmare, instanța reține că despărțirea în fapt a soților nu conduce la încetarea regimului matrimonial, legea nu conferă nici un efect juridic, pe planul raporturilor patrimoniale și morale dintre soți, acestei „despărțiri”. De altfel, cota de contribuție a părților a fost de 50% fiecare, aceștia fiind de acord asupra acestui lucru.
Prin urmare, ambele părți au obligația de a contribui la stingerea acesteia, iar proporția de contribuție va fi stabilită în raport cu procentul reținut la cota de proprietate asupra bunurilor comune, și anume 50% fiecare dintre părți, acesta fiind singurul criteriu echitabil ce poate fi incident în cauza de față. Astfel, instanța va obliga pârâta M. E. R. la plata către reclamant a jumătate din sumele scadente în ianuarie 2010, aferente creditelor contractate de reclamant la CAR CFR Petroșani, contract de împrumut nr._ din 18 noiembrie 2008 și la Banca Transilvania SA, contract de creditcard mastercard forte nr. 22/536 din 27 iulie 2007, precum și la plata dobânzilor lunare astfel cum sunt menționate în contractele de credit începând cu luna februarie 2010. De asemenea, va obliga reclamantul la plata către pârâta M. E. R. a jumătate din sumele scadente în ianuarie 2010, aferente creditelor contractate de pârâtă la CAR CFR Petroșani IFN, contract de împrumut nr._ din 17 iulie 2008, EFG Retail Services, CAR Unirea Petroșani, contract de împrumut nr. 133 din 25 mai 2009, CAR Unirea Petroșani contract de împrumut nr. 361 din 17 decembrie 2009, Raiffeisen BANK, contract de credit nr. RF_, precum și la plata dobânzilor lunare astfel cum sunt menționate în contractele de credit începând cu luna februarie 2010.
III. Cererea reclamantului privind constatarea dreptului de creanță, în cuantum de 60.000 lei, împotriva pârâtei . SRL
În timpul căsătoriei foștilor soți, prin încheierea nr. 3105 din 14 februarie 2007 emisă de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara (fila 8, vol I) s-a dispus autorizarea constituirii și înmatriculării . SRL, cu sediul social în Petroșani, ., ., .) unicul asociat al persoanei juridice fiind pârâta M. (fostă C.) E. R., capitalul social subscris fiind în cuantum de 200 lei.
La 5 luni de la înființare, . SRL, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3438 de BNP R. Daj în 10 septembrie 2007 (fila 9 vol I), a cumpărat apartamentul situat în Petroșani, .. 1, apartament 3, parter, jud. Hunedoara, prețul fiind stabilit la suma de 77.000 lei. Potrivit clauzelor cuprinse în contract, părțile semnatare au convenit, în ceea ce privește plata prețului, următoarele: suma de 20.000 lei s-a primit de vânzătoare în 14 august 2007 conform declarației – chitanță autentificată cu numărul 2961 la data de 14 august 2007, urmând ca diferența de preț de 53.000 lei să se achite până cel mai târziu la data de 1 octombrie 2007, dată limită când . SRL va primi de la CEC Petroșani suma de bani în valoare de 53.000 lei.
În 13 august 2007 pârâta M. E. a retras de la CEC suma totală de 19.796,32 lei. (fila 104, vol. I).
Reclamantul C. D., în 7 august 2007, a luat cu împrumut suma de 19.700 lei de la Bancpost (fila 10, vol. I) iar în 13 august 2007, tot cu titlu de împrumut, a obținut un credit de la Raiffeisen BANK în valoare de 6.498,5 lei (fila 15, vol. I).
Potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză (fila 113 – 130, dosar rejudecare), aportul social adus societății de către pârâta M. E. R. în perioada în care părțile au fost căsătorite, respectiv 19 septembrie 1992 – 12 aprilie 2010, a fost în cuantum de 85.945 lei din care 200 lei reprezentând vărsarea capitalului social de către asociatul unic iar 85.745 lei fiind constituită din împrumuturi acordate societății de către asociatul unic – pârâta M. E. R., bani din care aceeași pârâtă, în aceeași perioadă a retras suma de 81.246 lei, beneficiară a retragerilor fiind tot pârâta M. E. R..
Ca urmare din cele arătate, instanța reține că susținerile pârâtelor din întâmpinările depuse, față de cererea reclamantului ce face obiectul prezentei analize, potrivit cărora banii plătiți de societate pentru apartament au fost dați, în parte, de pârâta M. E., care a deținut certificate de trezorerie pe care le-a răscumpărat cu suma de 19.796 lei iar suma de 4.000 lei a fost suportată din bani casieriei societății, au fost dovedite numai în parte, respectiv în ceea ce privește avansul în sumă de 2.000 lei, avans plătit de . SRL cu bani dați de pârâta M. E. și obținuți de aceasta din urmă din retragerile efectuate de la CEC Bank.
În ceea ce privește restul sumei plătite, de 53.000 lei, din probe a rezultat că banii au fost dați de reclamant din totalul sumei de 60.000 lei, acesta obținându-i în urma creditelor acordate de Bancpost și Raiffeisen BANK. Pârâtele nu au dovedit că banii ar fi fost procurați din activitatea efectiv desfășurată de societatea pârâtă, precum nu au dovedit nici faptul că asociatul unic ar fi obținut singură, fără ajutorul soțului, banii pe care i-a dat cu împrumut societății în vederea achitării integrale a prețului apartamentului.
IV. Cererea reclamantului privind constatarea dreptului de creanță, în cuantum de 6.400 lei, împotriva pârâtei M. E.
Reclamantul a arătat că are un drept de creanță corespunzător cotei de ½ parte din echivalentul îmbunătățirilor aduse imobilului apartament situat în Petroșani . ., apartament proprietatea pârâtei C. E. R. în cotă de ½ parte și proprietatea mamei sale pârâta M. E. în cotă de ½ parte, apartament înscris în CF_ provenit din conversia CF 3184 Petroșani, nr.ord A+1 nr.top 331/12/11/9.
Potrivit raportului de expertiză (fila 227, vol. II) valoarea îmbunătățirilor aduse apartamentului este de 13.400 lei.
Pârâtele nu au contestat faptul contribuției reclamatului la îmbunătățirile aduse imobilului, însă au contestat emolementul acesteia, în sensul că reclamantul ar fi avut o contribuție de 1/3 din valoare și nu ½ cum a solicitat, având în vedere că toți cei trei ar fi contribuit în mod egal. Contrar celor suținute de pârâte, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că pârâta M. E. R. ar fi contribuit în vreun fel la plata îmbunătățirilor. Singurii bani dovediți a fi avuți de către aceasta au fost cei retrași de la CEC și cu care s-a achitat avansul apartamentului cumpărat de către societate, pârâta M. E. nedovedind că ar fi avut venitul necesar suportării sumei totale de 4.500 lei (echivalentul cotei de 1/3).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. D., cu domiciliul în Petroșani, .. 3, ., jud. Hunedoara împotriva pârâtelor M. E. R. și M. E., ambele cu domiciliul în Petroșani, ., ., jud. Hunedoara și . SRL., cu sediul în Petroșani, ., ..
Admite în parte cererea reconvențională.
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, în cotă de ½ fiecare, bunuri mobile în valoare totală de 7.400 lei, ce se află situate în imobilul din Petroșani, ., 82, ., ., acestea fiind: mașina de spălat automată – 300 lei, o garnitură mobilă bucătărie – 2.000 lei, aragazul nou – 100 lei, combina frigorifică – 800 lei, canapeaua din camera mare – 1.000 lei, televizorul LCD – 1.000 lei, patul dublu din dormitor – 500 lei, dulapul din camera copilului - 1.000 lei.
Sistează comunitatea de bunuri.
Atribuie reclamantului bunurile mobile în valoarea totală de 3.600 lei, respectiv: TV LCD, combină frigorifică, garnitură bucătărie, mașină de spălat.
Atribuie pârâtei M. E. R. bunurile mobile în valoarea totală de 3.800 lei, respectiv: aragazul – 100 lei, canapeaua și dulapul din camera copilului – 2.000 lei, canapeaua din camera mare – 1.200 lei și patul dublu cu comoda TV – 500 lei.
Egalizează valoric loturile atribuite prin obligarea pârâtei M. E. R. de a-i achita reclamantului o sultă în bani în cuantum de 100 lei.
Constată ca datorii comune ale părților, cele contractate de părți în timpul căsătoriei, respectiv:
a) Datoriile contractate de reclamant:
1. CAR CFR Petroșani, contract de împrumut nr._ din 18 noiembrie 2008, datorie comună în cuantum de 775,94 lei în luna ianuarie 2010.
2. Banca Transilvania SA, contract de creditcard mastercard forte nr. 22/536 din 27 iulie, datorie comună în cuantum de 2.550 lei, în luna ianuarie 2010.
b) Datoriile contractate de pârâta M. E. R.:
1. CAR CFR Petroșani IFN, contract de împrumut nr._ din 17 iulie 2008 datorie comună în cuantum de 8.284,51 lei, în luna ianuarie 2010.
2. EFG Retail Services, datorie comună în cuantum de 3.717,45 lei, în luna ianuarie 2010.
3. CAR Unirea Petroșani, contract de împrumut nr. 133 din 25 mai 2009, datorie comună în cuantum de 2.242,48 lei, în luna ianuarie 2010.
4. CAR Unirea Petroșani, contract de împrumut nr. 361 din 17 decembrie 2009, datorie comună în cuantum de 5.400 lei, în luna ianuarie 2010.
5. Raiffeisen BANK, contract de credit nr. RF_, împrumut contractat în 3 iunie 2008, datorie comună în cuantum de 11.909 lei, în luna ianuarie 2010.
Obligă pârâta M. E. R. la plata către reclamant a jumătate din sumele scadente în ianuarie 2010, aferente creditelor contractate de reclamant la CAR CFR Petroșani, contract de împrumut nr._ din 18 noiembrie 2008 și la Banca Transilvania SA, contract de creditcard mastercard forte nr. 22/536 din 27 iulie 2007, precum și la plata dobânzilor lunare astfel cum sunt menționate în contractele de credit începând cu luna februarie 2010.
Obligă reclamantul la plata către pârâta M. E. R. a jumătate din sumele scadente în ianuarie 2010, aferente creditelor contractate de pârâtă la CAR CFR Petroșani IFN, contract de împrumut nr._ din 17 iulie 2008, EFG Retail Services, CAR Unirea Petroșani, contract de împrumut nr. 133 din 25 mai 2009, CAR Unirea Petroșani contract de împrumut nr. 361 din 17 decembrie 2009, Raiffeisen BANK, contract de credit nr. RF_, precum și la plata dobânzilor lunare astfel cum sunt menționate în contractele de credit începând cu luna februarie 2010.
Admite cererea reclamantului privind constatarea dreptului de creanță în cuantum total de 60.000 lei împotriva pârâtei . SRL.
Obligă pârâta . SRL să-i plătească reclamantului suma de 60.000 lei.
Admite cererea reclamantului privind constatarea dreptului de creanță în cuantum de 6.700 lei împotriva pârâtei M. E..
Obligă pârâta M. E. să-i plătească reclamantului suma de 6.700 lei.
Admite cererile părților privind cheltuielile de judecată. Compensează cheltuielile.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 septembrie 2013.
Judecător,Grefier,
L. N. D. O. M. P.
LND/OMP/6ex.
Red.22.11.2013
| ← Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 6149/2013.... | Situaţie juridică minor. Decizia nr. 119/2013. Tribunalul... → |
|---|
