Reziliere contract. Decizia nr. 528/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 528/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 719/195/2008
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 528/R/2013
Ședința publică din data de 30 mai 2013
Instanța constituită din:
Președinte: I. M. - judecător
B. P. - judecător
R. I. - vicepreședinte Tribunal
J. A. A. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului civil formulat de către pârâta L. R. împotriva sentinței civile nr. 428/29.03.2012, pronunțată de Judecătoria B. (judecător P. C. D.), în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul S. M. C. ș.a.
Se constată că dezbaterile au avut loc la termenul din data de 24 mai 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când, față de complexitatea cauzei, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 428/2012, Judecătoria B. a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții S. M. C. și S. I. V., domiciliați în comuna Crișcior, ., județul Hunedoara, împotriva pârâților L. R., domiciliată în comuna Crișcior, ., județul Hunedoara, Ș. M., cu ultimul domiciliu în comuna Crișcior, ., județul Hunedoara, decedată în cursul procesului, având ca succesori pe Ș. M. și Ș. D., domiciliați în comuna Crișcior, . județul Hunedoara, L. E. V. și L. P., domiciliați în B., ., . și S. E. V., domiciliată în ., nr. 75, județul Hunedoara și în consecință:
A reziliat contractul de întreținere, autentificat sub nr. 571/20.03.2007, de notar public P. V. M. din B., încheiat între pârâții L. R., Ș. M., L. E. V. și L. P., S. E. V., în calitate de transmițători și reclamanții S. M. C. și S. I. V., în calitate de dobânditori, prin care pârâta L. R. a transmis nuda proprietate iar Ș. M., L. E. V. și L. P. întregul drept de proprietate asupra imobilului situat în comuna Crișcior, .. 23, județul Hunedoara, înscris în CF nr. 1434/1 Crișcior, nr. top. 40/a/1/2, compus din grădină cu suprafața de 755 mp. și nr. top. 40/a/1/3/2, compus din casă și curte cu suprafața de 150 mp. dobânditorilor-reclamanți, pârâta L. R. reținându-și dreptul de uzufruct viager asupra imobilului descris mai sus, în schimbul acordării de către dobânditorii-reclamanți a întreținerii necesare, și prin care s-a constituit un drept de uzufruct viager în favoarea pârâtei S. E. V., iar . imobilului s-a stabilit a se face la stingerea uzufructului viager al pârâtei L. R..
A dispus restabilirea în cartea funciară nr. CF nr. 1434/1 Crișcior, nr. top. 40/a/1/2 și nr. top. 40/a/1/3/2, a situației anterioare încheierii contractului de întreținere.
A obligat pe pârâta L. R. să plătească reclamanților în solidar suma de_ lei, din care_ lei, reprezintă contravaloarea lucrărilor efectuate de reclamanți la imobilul construcții din litigiu și 400 lei, reprezintă contravaloarea contribuției reclamanților la executarea mormântului funerar.
A compensat cheltuielile de judecată între părți.
A respins în rest acțiunea civilă precizată.
În temeiul art.19 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de stat constând în suma de 736,60 lei, reprezentând 1/2 din cuantumul taxei judiciare de timbru, de a cărei scutire au beneficiat reclamanții și suma de 750 lei, reprezentând onorariu parțial contravaloare contraexpertiză de construcții efectuată de experții O. E., B. I. și Hogman I., de a cărei scutire a beneficiat pârâta L. R. a dispus că vor rămâne în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că, prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 571/20.03.2007 de notar public P. V. M., numiții L. R., Ș. M., L. P., L. E. V., în calitate de transmițători au transmis soților S. M. C. și S. I. V., respectiv L. R. nuda proprietate, iar Ș. M., L. P. și L. E. V. întregul drept de proprietate asupra imobilului situat în comuna Crișcior, .. 23, județul Hunedoara, înscris în CF nr. 1434/1 Crișcior, nr. top. 40/a/1/2, compus din casă și curte cu suprafața de 150 m., în schimbul transmiterii nudei proprietăți, L. R. și-a reținut dreptul de uzufruct viager asupra imobilului, cu înscrierea acestuia în cartea funciară, stipulându-se că în schimbul transmiterii dreptului de nudă proprietate către dobânditori aceștia au obligația întreținerii numitei L. R., tot restul vieții, întreținere ce va consta în asigurarea hranei, căldurii, tratamentului medical și spitalizării la nevoie, iar la deces înmormântării după obicei, precum și cele ulterioare evenimentului respectiv.
S-a mai menționat că . se face la stingerea uzufructului viager al transmițătoarei L. R..
Numiții L. R., Ș. M., L. P., L. E. V., S. M. C. și S. I. V. au arătat că înțeleg să constituie un drept de uzufruct viager asupra imobilului respectiv.
În baza contractului de întreținere reclamanții și-au înscris dreptul de proprietate în CF nr. 1434/1 Crișcior, nr. top. 40/a/1/2, 40/a/1/3/2 asupra imobilului casă și curte, grădină, care face obiectul litigiului, fiind înscris în CF și dreptul de uzufruct viager al numitei L. R..
După încheierea contractului de întreținere reclamanții au locuit cu pârâta în imobilul din litigiu, iar pârâta a fost de acord ca reclamanții să efectueze modificări la acel imobil, după cum arată martorul M. E., care a afirmat că a fost de față când pârâta le-a spus reclamanților că pot să efectueze acele modificări, urmând ca aceștia să construiască o cameră doar pentru pârâtă.
Reclamanții s-au ocupat de pârâtă în sensul că îi asigurau hrana necesară, căldură, dar ulterior între reclamanți și pârâta L. R. au apărut neînțelegeri și scandaluri, determinate de faptul că reclamanții ar fi spus că nepoata pârâtei are o relație extraconjugală, cu ocazia acelor scandaluri, pârâta chiar ar fi vrut să-l lovească pe reclamant.
De asemenea s-a arătat de către martori că pârâta ar fi fost nemulțumită că reclamanții i-ar fi tăiat pomi din curte și via și că s-a plâns că reclamanții nu au îngrijit-o.
În urma neînțelegerilor dintre părți reclamanții au plecat din imobil întrucât nu mai puteau conviețui împreună cu pârâta.
La imobilul din litigiu reclamanții au efectuat renovări care au fost identificate și evaluate prin raportul de expertiză tehnică de construcții efectuat în cauză de expert C. L. B..
Prin raportul de expertiză s-a constatat că la imobil s-au efectuat mai multe lucrări, care deși nu au fost în totalitate finalizate, la finalizarea acestora vor spori gradul de confort al acestuia.
S-a stabilit că valoarea totală a lucrărilor de îmbunătățire este de_ lei, din care 2256 lei proiecte și avize, 1383 lei lucrări demolare,_ lei lucrări de construcții, 731 lei lucrări de instalații electrice, 5129 lei lucrări de construcții noi, 5296 lei branșament apă, canal, fosă septică, iar valoarea materialelor refolosite din imobilul inițial a fost de 3429 lei.
Prin raport s-a mai arătat că valoarea mormântului funerar executat de reclamanți a fost stabilită de comun acord cu părțile la 800 lei, din care contribuția reclamanților a fost de 400 lei.
În cauză s-a efectuat și un raport de contraexpertiză, la solicitarea pârâtei, de către experții Ocos E., Buzas I. și Hogman I. care a stabilit că valoarea lucrărilor efectuate de către reclamanți este de 48.048 lei, iar valoarea de circulație a acestora de_ lei.
Ca atare, față de cele de mai sus s-a reținut de instanță că, continuarea contractului de întreținere nu mai este posibilă, datorită neînțelegerilor dintre părți, că în prezent reclamanții nu mai prestează întreținere pârâtei L. R. și că, cu acordul pârâtei, reclamanții au efectuat lucrările de îmbunătățire la imobilul din litigiu, lucrări care la finalizarea acestora vor spori gradul de confort al acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta L. R., solicitând modificarea sentinței, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a făcut o apreciere incorectă a probelor în ceea ce privește culpa față de imposibilitatea continuării contractului de întreținere, întrucât a ținut seama doar de declarația martorului M. E., declarație care însă vine în contradicție cu declarațiile celorlalți martori audiați în cauză.
Recurenta consideră că obligarea sa la plata sumei de_ lei este nelegală întrucât instanța de fond a reținut în mod greșit că a fost de acord ca reclamanții să efectueze lucrări la casă bazându-se doar pe declarația martorului de mai sus. Potrivit clauzelor contractuale reclamanții nu aveau dreptul să locuiască în casă și nici să efectueze modificări sau investiții întrucât . urma să aibă loc la stingerea dreptului său de uzufruct viager.
A mai susținut că instanța în mod greșit nu a luat în considerare punctul de vedere al experților care au efectuat contraexpertiza, potrivit căruia valoarea tehnică a lucrărilor, în sumă de_ lei trebuia diminuată prin aplicarea unor coeficienți de corecție negativi, ajungându-se la suma de 16.850 lei. Tot în mod greșit a fost obligată și la plata sumei de 400 lei, reprezentând contravaloarea contribuției reclamanților la executarea monumentului funerar întrucât a aparținut defunctului L. V., recurenta nefiind unica moștenitoare, iar aceștia nu au făcut dovada contribuției lor.
Recurenta apreciază că sentința este greșită și datorită faptului că după restabilirea situației anterioare de carte funciară, ea nu va fi singura proprietară, astfel încât de lucrările efectuate de reclamanți vor beneficia și alte persoane care trebuie să suporte contravaloarea acestor lucrări.
În drept, a invocat art. 304 pct. 9 și 312 Cod procedură civilă.
Recursul a fost legal timbrat.
Intimații S. M. și S. I. au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, au arătat că în luna martie 2007 au încheiat cu pârâta L. R. contractul de întreținere care face obiectul litigiului. După încheierea contractului, la stăruința pârâtei au vândut locuința și au făcut demersuri pentru renovarea și extinderea locuinței dobândite prin contractul de întreținere.
Au susținut intimații că i-au asigurat pârâtei hrană, medicamente, curățenie, îngrijire medicală, suportând toate cheltuielile pentru energie electrică, impozit, gaz, apă, TV, lemne. Astfel, și-au îndeplinit obligațiile contractuale, pârâta fiind culpabilă pentru imposibilitatea derulării contractului.
S-a menționat că reclamanții au întocmit proiect pentru construcție, branșament de apă și fosa septică, au efectuat lucrările de demolare a unei anexe foarte vechi și au renovat casa care era într-o stare deplorabilă, iar pentru a suporta aceste cheltuieli și-au vândut locuința, au încheiat mai multe contracte de credit, fiind nevoiți să plătească chirie după ce au fost dați afară din imobil și să lucreze în străinătate.
În drept, nu au invocat dispoziții legale.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și sub toate aspectele, conform art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În mod corect, instanța de fond a dispus rezilierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 571/2007 datorită faptului că reclamanții nu mai prestează întreținere pârâtei L. R., între părți intervenind neînțelegeri incompatibile cu executarea în natură a obligației de întreținere, motiv pentru care atât reclamanții cât și pârâta au solicitat rezilierea contractului.
De asemenea, ca efect al rezilierii, în mod corect instanța a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară.
În ceea ce privește obligarea pârâtei L. R. să plătească reclamanților în solidar suma de_ lei, din care suma de_ lei reprezintă contravaloarea lucrărilor efectuate de reclamanți la imobilul construcție în litigiu și 400 lei, contravaloarea contribuției la executarea mormântului funerar, instanța de fond a pronunțat o soluție cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile și interpretarea eronată a probelor.
Astfel, întrucât imobilul transmis reclamanților prin contractul de întreținere nr. 571/2007, se afla în coproprietatea pârâților, în urma restabilirii situației anterioare de carte funciară, dreptul de proprietate va reveni în patrimoniul acestora în aceleași cote cu cele deținute anterior încheierii contractului. Pârâta L. R. a deținut o cotă de 5/16 părți din dreptul de proprietate și în conformitate cu principiul îmbogățirii fără justă cauză, care stă la baza obligării acesteia la plata contravalorii lucrărilor, trebuie să suporte aceste cheltuieli proporțional cu cota parte din dreptul de proprietate asupra imobilului.
Pe de altă parte, suma reținută de instanță ca reprezentând contravaloare lucrări nu rezultă din niciunul dintre cele două rapoarte de expertiză întocmite în cauză. În raportul de contraexpertiză s-a stabilit că valoarea tehnică a lucrărilor este de_ lei, însă valoarea de circulație (rezultată în urma aplicării unor coeficienți de corecție negativi, având în vedere situația și caracteristicile imobilului) este de_ lei. Deși instanța a reținut în considerente concluziile contraexpertizei, nu a motivat de ce a înlăturat aceste concluzii.
Tribunalul apreciază că trebuie avută în vedere valoarea cu care patrimoniul pârâtei s-a mărit pe seama patrimoniului reclamanților, potrivit principiului îmbogățirii fără justă cauză, iar nu valoarea cu care s-a micșorat patrimoniul reclamanților. Prin urmare, trebuie luată în considerare suma de 16.850 lei, iar nu aceea de 48.048 lei.
Nu vor fi reținute susținerile recurentei pârâte conform cărora reclamanții în calitate de uzufructuari nu aveau dreptul să locuiască și să facă modificări la imobil, fiind evident acordul tacit al acesteia rezultat din faptul că nu a uzat de căile legale pentru a împiedica pe reclamanți să efectueze lucrările.
De asemenea, culpa pentru rezilierea contractului nu are relevanță la stabilirea sumei pe care recurenta pârâtă trebuie să o achite în baza principiului enunțat mai sus.
În ceea ce privește obligarea pârâtei L. R. la plata sumei de 400 lei, reprezentând contravaloarea contribuției reclamanților la executarea mormântului, tribunalul consideră că în mod greșit instanța de fond a dispus astfel, având în vedere că mormântul respectiv nu are nicio legătură cu imobilul în litigiu, iar obligațiile executate de debitorii întreținerii în cadrul contractului de întreținere nu sunt supuse restituirii datorită caracterului aleatoriu al contractului.
Pentru considerentele de mai sus, tribunalul va admite ca fondat recursul civil declarat de către pârâta L. R. împotriva sentinței civile nr. 428/2012 pronunțată de Judecătoria B., județul Hunedoara, pe care o va modifica parțial, doar cu privire la cuantumul sumei de bani la plata căreia a fost obligată pârâta L. R., și în consecință, va obliga pe pârâta L. R. să plătească reclamanților S. M. C. și S. I. V. suma de 5265,62 lei, reprezentând contravaloarea actuală de circulație a lucrărilor efectuate de reclamanți la imobilul – construcție în litigiu, corespunzător cotei de 5/16 din imobil aflată în proprietatea pârâtei și va menține, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga intimații reclamanți S. M. C. și S. I. V. să plătească recurentei-pârâte L. R. suma de 1422,80 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de către pârâta L. R. împotriva sentinței civile nr. 428/2012 pronunțată de Judecătoria B., județul Hunedoara, pe care o modifică parțial, doar cu privire la cuantumul sumei de bani la plata căreia a fost obligată pârâta L. R., și în consecință:
Obligă pe pârâta L. R. să plătească reclamanților S. M. C. și S. I. V. suma de 5265,62 lei, reprezentând contravaloarea actuală de circulație a lucrărilor efectuate de reclamanți la imobilul – construcție în litigiu, corespunzător cotei de 5/16 din imobil aflată în proprietatea pârâtei.
Menține, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
Obligă pe intimații-reclamanți S. M. C. și S. I. V. să plătească recurentei-pârâte L. R. suma de 1422,80 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.05.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. M. B. P. R. I.
GREFIER,
J. A. A.
Red. B.P./Tehnored. J.A.A.
2 exemplare/28 iunie 2013
Jud. fond: P. C. D.
| ← Evacuare. Decizia nr. 130/2013. Tribunalul HUNEDOARA | Pretenţii. Decizia nr. 783/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
