Pensie întreţinere. Decizia nr. 111/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 111/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 1374/312/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 111/A
Ședința publică de la 17 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. I. M.
JUDECĂTOR: R. M. I.
GREFIER: M. I.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelantul-pârât B. A. L., cu domiciliul în ., jud. Ialomița, împotriva sentinței civile nr.1701 din data de 06.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul acesteia nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. (fosta T.) C., cu domiciliul în ., jud. Ialomița, având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata a depus întâmpinare, solicitând și judecarea cauzei în lipsă, conform art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă, după care;
Tribunalul, în raport de actele și lucrările dosarului, se consideră lămurit și având în vedere că s-a solicitat și judecarea în lipsă, constată cercetarea judecătorească încheiată, cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunțare.
După încheierea dezbaterilor în cauză, dar până la sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă pentru apelantul-pârât, avocat ales Forgo N., care depune împuternicirea avocațială nr. 73/2013 și pune concluzii de admitere a apelului așa cum a fost formulat, având în vedere faptul că instanța de fond în mod greșit a apreciat asupra majorării pensiei de întreținere și cu aplicabilitatea asupra normei de hrană a apelantului din prezenta cauză. Solicită a se avea în vedere că acesta lucrează la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, iar norma de hrană este diurna sa zilnică pe care o folosește pentru a mânca prânzul la unitatea unde lucrează întrucât nu poate să plece acasă pentru masă. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat; fără cheltuieli de judecată.
După deliberare;
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului cu minori de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1701 din data de 06.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, s-a admis în parte cererea formulată de către reclamanta P. (fostă T.) C., cu domiciliul procesual ales la cab. de av. P. C. în Slobozia, ., .. 3, jud. Ialomița în contradictoriu cu pârâtul B. A. L., domiciliat în Andrășești, jud. Ialomița, ca întemeiată.
A obligat pârâtul în favoarea minorei B. C., născută la data de 27.04.2004, la plata lunară a unei pensii de întreținere în procent de 25% din funcție de venitul salarial net pe care îl obține, începând cu data introducerii cererii (19.02.2013) și până la majoratul acesteia.
A obligat pârâtul către reclamantă la cheltuieli de judecată în cuantum de 250 lei, onorariu de avocat.
În motivarea sentinței, prima instanță a reținut pârâtul realizează venituri, potrivit adeverinței nr._/21.05.2013, motiv pentru care, apreciind cererea întemeiată a stabilit cuantumul pensiei de întreținere in procent de 25% din venitul salarial net total pe care îl obține pârâtul (in care se va calcula si norma de hrana), de la data introducerii cererii (19.02.2013) și până la majoratul minorei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut ca paratul este angajat la ISU „DELTA” TULCEA si beneficiază de venituri lunare compuse atât din salariul lunar net, cât si din venituri reprezentând norma de hrana. Instanța a reținut ca atât salariul, cât si norma de hrana sunt venituri cu caracter periodic, care se acorda lunar, având deci caracter de continuitate. Așadar, numai cuantumul normei de hrana variază de la o luna la alta in funcție de numărul zilelor lucrate, insa acest lucru nu prezintă relevanță din moment ce instanța a stabilit pensia de întreținere in cota procentuala, care urmează a se aplica la nivelul lunar al veniturilor paratului, neputând astfel afecta in vreun fel pe parat.
Mai mult, chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură acestor categorii de angajați, nu există motive pentru a nu fi considerate și aceste sume ca având caracter stabil, în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere ce nu face parte din categoria persoanelor la care se referă art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994, i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat, în raport cu toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor.
Așadar, prima instanță a apreciat că norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, fiind inclusă în categoria de salarii și alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Prima instanță a mai reținut că această opinie a fost exprimata încă din anul 2008 cu ocazia întâlnirii dintre conducerea CSM și membrii Comisiei de unificare a practicii judiciare – cu președintele Secției civile de la ÎCCJ, reprezentantul PÎCCJ și președinții secțiilor civile, conflicte de muncă și asigurări sociale a curților de apel pentru discutarea problemelor de practică judiciară neunitară, așa cum rezulta din minuta întocmită cu ocazia acestei întâlniri în martie 2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul-pârât B. A. L..
În motivarea apelului acesta a arătat că în mod incorect a dispus instanța de fond ca pensia de întreținere a minorei B. C. să fie majorată avându-se în vedere și sporurile salariale de care beneficiază, respectiv norma de hrană. Se arată că norma de hrană este un drept salarial de care poate beneficia în măsura în care angajatorul dispune sau nu de fonduri în acest sens, astfel că, în prezent, nu toate instituțiile de acest gen acordă norma de hrană, în țară existând pe rolul instanțelor de judecată numeroase acțiuni în contencios administrativ, prin care se solicită acordarea acestui spor.
Apelantul mai arată că instanța nu poate obliga la includerea în cuantumul pensiei de întreținere și a acestui spor atâta timp cât el nu este acordat permanent, având caracter strict temporar și numai în măsura în care angajatorul este dispus să acorde acest drept.
Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate și rejudecând să se aprecieze că norma de hrană nu poate fi inclusă în pensia de întreținere.
În cauză a formulat întâmpinare intimata P. C., solicitând pe această cale respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Tribunalul, examinând sentința apelată și față de motivele de apel invocate apreciază apelul ca fondat, urmând a-l admite pentru următoarele considerente:
Motivul de apel privind includerea în mod greșit, în venitul lunar net al pârâtului și a normei de hrană este fondat.
Astfel, tribunalul apreciază că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.529 alin.2 din Noul Cod Civil, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, în venitul lunar net nu trebuie inclusă și norma de hrană acordată potrivit O.G. nr. 26/1994.
Conform art.529 alin.2 din noul cod civil „Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
Potrivit art.4 pct.4 din O.G. nr.26/1994 „cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili care au dreptul la hrană potrivit normelor, atunci când nu beneficiază de alimente, primesc, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul.
La stabilirea mijloacelor debitorului, potrivit art.527 alin.2 cod civil se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora. Așadar trebuie avute în vedere toate posibilitățile materiale ale debitorului, atât mijloacele cu caracter periodic, cum sunt veniturile din muncă și orice alte sume care se plătesc în temeiul raportului de muncă și care au caracter de continuitate, mijloacele cu caracter de continuitate asimilate veniturilor din muncă, precum și alte mijloace.
Nu trebuie incluse în noțiunea mijloacelor debitorului întreținerii sumele care au ca scop de a da celor încadrați în muncă posibilitatea de a preveni sau înlătura efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc anumite condiții de muncă ( a se vedea în acest sens deciziile de îndrumare nr.14 din 23 mai 1963 și nr.4 din 1968).
Or dreptul la hrană gratuită este acordat tocmai în considerarea condițiilor de muncă, a activității pe care o desfășoară beneficiarii lui, scopul acestui drept fiind acela de a-l proteja pe angajat, iar norma de hrană, echivalentul bănesc al acestui drept reprezintă o sumă cu afectație/destinație specială, neputând fi inclus în veniturile nete ale debitorului.
De altfel, art.409 alin.7 din vechiul cod de procedură civilă, prevede că nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii.
Totodată se poate observa că O.G. nr.26/1994 prevede dreptul persoanelor enumerate la art.1, pe timp de pace, la hrană gratuită, regula fiind, potrivit art.2 din același text de lege, acordarea acestui drept în natură și în subsidiar acordarea echivalentului bănesc, respectiv acordarea normei de hrană. În situația în care se acordă alimente/hrană și nu echivalentul bănesc/ norma de hrană, atunci includerea echivalentului bănesc în venitul net nu este posibilă.
Dacă s-ar reține că echivalentul bănesc al drepturilor analizate trebuie incluse în venitul lunar net, s-ar crea discriminare între cei care primesc hrana zilnică în alimente și cei care primesc echivalentul bănesc al acesteia, creându-se criterii diferite de stabilire a veniturilor și a cuantumului obligației de întreținere, în funcție de modul de acordare a dreptului, deși el este același.
Incluzând în venitul net lunar al pârâtului în raport de care se calculează pensia de întreținere și norma de hrană prevăzută de O.G. nr.26/1994, instanța de fond a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor art.527 cod civil.
Pentru considerentele reținute tribunalul apreciază apelul ca fiind fondat, urmând ca în baza art.480 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, să admită apelul declarat de apelantul pârât B. A. L. împotriva sentinței civile nr. 1701/06.06.2013 a Judecătoriei Slobozia, pe care o va schimba în parte, în ceea ce privește venitul salarial net al pârâtului în funcție de care se calculează pensia de întreținere, pe care îl va stabili în sensul că nu include norma de hrană.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Văzând și dispozițiile art.634 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 480 alin. 2 N.C.pr.civ. admite apelul declarat de apelantul pârât B. A. L., cu domiciliul în ., jud. Ialomița, împotriva sentinței civile nr. 1701/06.06.2013 a Judecătoriei Slobozia, pe care o schimbă în parte, în ceea ce privește venitul salarial net al pârâtului în funcție de care se calculează pensia de întreținere, pe care îl stabilește în sensul că nu include norma de hrană .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitiva .
Pronunțată în ședință publică azi, 17.10.2013 .
Președinte, Judecător, Grefier,
M. L. I. I. R. M. I. M.
Red.M.L.I.
Tehnored.I.M.
4 ex./11.11.2013
Jud.fond. P. S./
Judecătoria Slobozia
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... → |
|---|
