Acţiune în constatare. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul IALOMIŢA

Decizia nr. 152/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 152/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.152 R

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2015

Completul constituit din:

Președinte - I. R. M.

Judecător – T. I.

Judecător – M. L. I.

Grefier – B. C.

Pe rol judecarea recursurilor civile declarate de recurentul-reclamant P. C. CIULNIȚA cu sediul în comuna Ciulnița, .. 66, județul Ialomița și recurenta-pârâtă G. C.-A. cu domiciliul în . G., .. 99, județul Ialomița împotriva sentinței civile nr.2238/08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți G. G. cu domiciliul în . G., .. 99, județul Ialomița, G. V. cu domiciliul în municipiul București, . 33, scara A, apartament 16, Sector 2, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IALOMIȚA cu sediul în municipiul Slobozia, Piața Revoluției, nr. 1, județul Ialomița, C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CIULNIȚA cu sediul în comuna Ciulnița, .. 66, județul Ialomița, având ca obiect acțiune în constatare - nulitate absolută parțială titlu de proprietate, modificare parțială titlu de proprietate.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat T. R. asistând recurenta-pârâtă G. C. A. și au lipsit celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A. solicită repunerea în termenul de recurs motivat de faptul că în perioada în care i-a fost comunicată hotărârea instanței de fond era plecată în străinătate, conform înscrisurilor pe care le depune constând în copii de pe pașaport și foile colective de prezență. Depune și în formă scrisă această cerere.

Tribunalul, pronunțându-se asupra cererii de repunere în termenul de recurs o apreciază ca neîntemeiată și o respinge, având în vedere că motivul invocat, respectiv plecarea în concediul de odihnă nu reprezintă un motiv temeinic care să se circumscrie celor prevăzute la art.103 Cod procedură civilă.

Față de respingerea cererii de repunere în termenul de recurs, in stanța invocă din oficiu excepția tardivității formulării recursului de către recurenta-pârâtă G. C. A. și o pune în discuția părților.

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A., față de respingerea cererii de repunere în termenul de recurs, apreciază că se impune admiterea excepției invocate din oficiu.

Tribunalul, pronunțându-se asupra excepției tardivității formulării recursului de către recurenta-pârâtă G. C. A. o apreciază ca întemeiată și o admite având în vedere că cererea de recurs a fost depusă cu depășirea termenului legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii și având în vedere și motivarea respingerii cererii de repunerea în termenul de recurs.

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A. nu mai are cereri de formulat sau excepții de invocat.

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că părțile nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul părților.

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A. solicită respingerea recursului formulat de către recurentul-reclamant P. comunei Ciulnița ca neîntemeiat.

Critica pe care recurentul o aduce este nefondată raportat la probele administrate și la argumentarea soluției dată de instanța de fond. Aceasta a avut în vedere raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză care av reliefat cu privire la suprafețele pretins a fi suprapuse în titlurile de proprietate a căror nulitate absolută s-a cerut, de asemenea s-au avut în vedere înscrisurile depuse la dosar astfel încât, în raport de cererea de chemare în judecată și de modificarea cererii care a fost respinsă ca tardivă,solicită a se constata că recursul este nefondat. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.152 R

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2015

Completul constituit din:

Președinte - I. R. M.

Judecător – T. I.

Judecător – M. L. I.

Grefier – B. C.

Pe rol judecarea recursurilor civile declarate de recurentul-reclamant P. C. CIULNIȚA și recurenta-pârâtă G. C.-A. împotriva sentinței civile nr.2238/08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți G. G., G. V., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IALOMIȚA, C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA SDREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CIULNIȚA, având ca obiect acțiune în constatare - nulitate absolută parțială titlu de proprietate, modificare parțială titlu de proprietate.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat T. R. asistând recurenta-pârâtă G. C. A. și au lipsit celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A. solicită repunerea în termenul de recurs motivat de faptul că în perioada în care i-a fost comunicată hotărârea instanței de fond era plecată în străinătate, conform înscrisurilor pe care le depune constând în copii de pe pașaport și foile colective de prezență. Depune și în formă scrisă această cerere.

Tribunalul, pronunțându-se asupra cererii de repunere în termenul de recurs o apreciază ca neîntemeiată și o respinge, având în vedere că motivul invocat, respectiv plecarea în concediul de odihnă nu reprezintă un motiv temeinic care să se circumscrie celor prevăzute la art.103 Cod procedură civilă.

Față de respingerea cererii de repunere în termenul de recurs, in stanța invocă din oficiu excepția tardivității formulării recursului de către recurenta-pârâtă G. C. A. și o pune în discuția părților.

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A., față de respingerea cererii de repunere în termenul de recurs, apreciază că se impune admiterea excepției invocate din oficiu.

Tribunalul, pronunțându-se asupra excepției tardivității formulării recursului de către recurenta-pârâtă G. C. A. o apreciază ca întemeiată și o admite având în vedere că cererea de recurs a fost depusă cu depășirea termenului legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii și având în vedere și motivarea respingerii cererii de repunerea în termenul de recurs.

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A. nu mai are cereri de formulat sau excepții de invocat.

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că părțile nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul părților.

Avocat T. R. pentru recurenta-pârâtă G. C. A. solicită respingerea recursului formulat de către recurentul-reclamant P. comunei Ciulnița ca neîntemeiat.

Critica pe care recurentul o aduce este nefondată raportat la probele administrate și la argumentarea soluției dată de instanța de fond. Aceasta a avut în vedere raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză care av reliefat cu privire la suprafețele pretins a fi suprapuse în titlurile de proprietate a căror nulitate absolută s-a cerut, de asemenea s-au avut în vedere înscrisurile depuse la dosar astfel încât, în raport de cererea de chemare în judecată și de modificarea cererii care a fost respinsă ca tardivă,solicită a se constata că recursul este nefondat. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Cu privire la recursurile civile de față:

Prin sentința civilă nr.2238 din 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Slobozia s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. C. CIULNIȚA, JUDEȚUL IALOMIȚA, cu sediul în comuna Ciulnița, .. 66, județul Ialomița, contradictoriu cu pârâții G. G., cu domiciliul în . G., .. 99, județul Ialomița, G. I. C. - A., cu domiciliul în . G., .. 99, județul Ialomița, G. I. V., cu domiciliul în municipiul București, . 33, scara A, apartament 16, Sector 2, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, cu sediul în municipiul Slobozia, Piața Revoluției, nr. 1, județul Ialomița și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ciulnița, județul Ialomița, cu sediul în comuna Ciulnița, .. 66, județul Ialomița.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr._, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I..

S-a omologat Raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expert ing. B. I..

S-a dispus radierea întregii suprafețe de 1217 mp, prevăzută la punctul B. „SUPRAFAȚA PRIMITĂ ÎN INTRAVILAN”, din titlul de proprietate menționat și înscrierea pe acest titlu a terenului intravilan în suprafață de 1002 mp, identificat în Anexa nr.1 la Raportul de expertiză topografică, întocmit în cauză de expert ing. B. I. prin punctele 16, 17, 18, 19, 20, 18", teren situat în tarlaua (sola) 2, . și ., având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la Nord – Md. G. A. I. (T 340) cu latura de 29,00 m; la Est – G. N. cu latura de 37,73 m; la Sud – Drum județean (Dj 178) cu latura de 28,33 m; la Vest – Md. G. A. I. (T 340) cu latura de 35,77 m.

S-a dispus radierea de pe același titlu de proprietate, de la punctul A. „SUPRAFAȚA PRIMITĂ ÎN EXTRAVILAN”, a terenului arabil în suprafață de 1,1600 ha, situat în tarlaua 340, . vecinătăți: la Nord – De 342; la Est – G. N., G. I.; la Sud – De 312; la Vest – De 340/1, menționat în mod eronat pe titlul de proprietate, urmând a se înscrie pe acest titlu, în tarlaua 340, lotul nr. 1 (teren situat între . De 340/1) și lotul nr. 2 (teren situat între . proprietăți particulare), având amplasamentele din Anexa 1 la Raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expert ing. B. I. și, pe cale de consecință, a se înlătura de pe titlul de proprietate în cauză . face legătura dintre Dj 178 și Cimitirul satului I. G..

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că la data de 26.04.1994, s-a eliberat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița Titlul de proprietate nr._, codul_, prin care G. A. I. primește în proprietate o suprafață totală de 3,1217 ha, pe raza satului I. G., ., din care: 3,00 ha teren arabil, prin constituirea dreptului de proprietate, în extravilanul localității și 0,1217 ha teren având categoriile de folosință curți-construcții și arabil, prin reconstituirea dreptului de proprietate, în intravilanul localității (fila 28 din dosar, vol. I).

Conform titlului de proprietate, terenul arabil extravilan în suprafață de 3,00 ha are următorul amplasament:

-1,1600 ha în tarlaua 340, . vecinătăți: la Nord – De 342; la Est – G. N., G. I.; la Sud – De 312; la Vest – De 340/1;

-0,8400 ha în tarlaua 595, . vecinătăți: la Nord – N. D.; la Est – De 536; la Sud – M. G.; la Vest – De 338/1;

-1,000 ha în tarlaua 575/2, . vecinătăți: la Nord – M. T.; la Est – De 536; la Sud – N. D.; la Vest – De 338/1.

Terenul intravilan înscris în Titlul de proprietate nr._, codul_, are următorul amplasament: 650 mp teren arabil, în tarlaua 6, . mp teren având categoria de folosință curți-construcții, în tarlaua 6, . vecinătăți: la Nord – Primăria; la Est – G. N.; la Sud – Ds 81 și la Vest – Primăria.

Instanța a reținut, de asemenea, că, potrivit Titlului de proprietate nr._, codul_, eliberat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, la data de 18.03.1996, s-a reconstituit, pe numele G. I. I., dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 6,6217 ha, pe raza satului I. G., ., din care 6,5000 ha în extravilan și 1217 mp teren intravilan.

1.Cu privire la primul capăt al cererii de chemare în judecată, referitor la terenul intravilan, conform titlului de proprietate nr._, amplasamentul acestuia este următorul: 650 mp teren arabil în tarlaua 6, . mp teren având categoria de folosință curți-construcții cu următoarele vecinătăți: la Nord – Primăria; la Est – B. M.; la Sud – Ds 81 și la Vest – D. L..

Astfel cum se poate observa, terenul intravilan menționat în cele două titluri de proprietate despre care s-a făcut vorbire mai sus, are aceeași suprafață și același amplasament (cu excepția vecinătăților de la Est și de la Vest).

Mai mult, potrivit actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei, G. A. I. (în prezent decedat) a fost ginerele defunctului G. I. I. (în prezent decedat), pârâții din prezenta cauză, G. G., G. I. C. – A. și G. I. V., fiind persoane cu vocație succesorală la moștenirea rămasă de pe urma defunctului G. A. I., prima, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului, iar ceilalți doi, în calitate de fii ai defunctului.

Prin cererea de chemare în judecată de față, reclamantul a solicitat, între altele, constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr._, codul_, privind pe G. A. I., întrucât suprafața de 1217 mp teren intravilan este mai mare decât cea deținută în realitate de G. A. I., precum și pentru faptul că acest teren corespunde proprietății numitului G. I. I., fiind înscris în mod corect, în opinia reclamantului, în Titlul de proprietate nr. 043 419, codul_, eliberat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, la data de 18.03.1996, pe numele G. I. I..

Pentru a se verifica aspectele învederate de către reclamant, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, fiind desemnat să efectueze expertiza domnul expert B. I..

Obiectivele fixate de instanță au fost următoarele:

-să se identifice cele două suprafețe de teren intravilan din cele două titluri de proprietate ce fac obiectul acțiunii, respectiv nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994 și nr. 043 419, codul_, emis la data de 18.03.1996; să se măsoare aceste suprafețe de teren și să se stabilească elementele liniare și vecinătățile;

-să se stabilească dacă cele două suprafețe se suprapun, iar în caz afirmativ, cum anume;

-să se identifice terenul arabil în suprafață de 1,16 ha din tarlaua 340, . Titlul de proprietate nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994 și să se stabilească elementele liniare și vecinătățile (obiectiv încuviințat pentru al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, astfel cum se va arăta mai jos).

Conform Raportului de expertiză topografică întocmit de expert ing. B. I. (filele 112 – 120 din dosar), în ceea ce privește terenul intravilan înscris în Titlul de proprietate nr. 042 748, codul_, privind pe G. A. I.:

-nu se potrivesc vecinătățile, astfel: la nord, în titlul de proprietate este înscris „teren Primărie”, iar în realitate este „T340, aparținând Md. G. A. I.”, așa cum reiese din planul de încadrare în zonă, iar la sud este trecut DS 81, însă în realitate este Dj 178, așa cum este trecut în planul de încadrare;

-nu se potrivește numărul tarlalelor și al parcelelor, astfel: pe titlul de proprietate terenul este înscris în T6, P 65 – arabil și T 64 – curți construcții, iar în realitate și corect este că acest teren se află în T2, P 2 – curți construcții și P 3 – arabil, așa cum este reprezentat pe planul de încadrare în zonă;

-terenurile intravilane din cele două titluri de proprietate ce fac obiectul acțiunii, respectiv nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994 și nr. 043 419, codul_, emis la data de 18.03.1996, au aceeași suprafață, de 1217 mp, aceeași ., însă G. A. I. are teren în T2, iar G. I. I. în T6;

-pârâții G. G., G. C. A. și G. V., conform împrejmuirilor existente, sunt în posesia imobilului cu suprafața materializată pe schița anexă nr. 1 prin punctele 16, 17, 18, 19, 20, 18" = 1002 mp, având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la Nord – Md. G. A. I. (T 340) cu latura de 29,00 m; la Est – G. N. cu latura de 37,73 m; la Sud – Drum județean (Dj 178) cu latura de 28,33 m; la Vest – Md. G. A. I. (T 340) cu latura de 35,77 m.

Conform aceluiași raport, terenul este împrejmuit la stradă cu gard de lemn, iar pe celelalte laturi cu gard de lemn și plasă de sârmă, fiind edificate pe acest teren următoarele construcții: casă de locuit (C1) cu suprafața construită de 77 mp; o bucătărie de vară cu suprafața de 23 mp și anexe gospodărești.

La obiectivul „să se stabilească dacă cele două suprafețe se suprapun” (n. inst. – cele două suprafețe de teren intravilan din cele două titluri de proprietate ce fac obiectul acțiunii, respectiv nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994 și nr. 043 419, codul_, emis la data de 18.03.1996), expertul precizează că cele două terenuri intravilane înscrise în cele două titluri de proprietate sunt terenuri distincte și nu se suprapun, terenul din TP nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I., este situat în T2, pe . 178), iar al doilea, din TP nr. 043 419, codul_, emis la data de 18.03.1996, pe numele defunctului G. I. I., se află situat în T6, pe . 81).

Având în vedere aceste aspecte, concluzia Raportului de expertiză, cu privire la TP nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I., este aceea că titlul de proprietate nu este întocmit corect, fiind în discordanță cu vecinătățile reale reieșite din planurile de încadrare în zonă (fila 114 din dosar, vol. I).

Aceeași este și concluzia celui de-al doilea Raport de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expert S. V. (filele 219 – 222 din dosar, vol. II), potrivit căreia „dintr-o eroare a specialiștilor de la Oficiul de cadastru delegați în teritoriu în vederea executării de măsurători și întocmirii actelor de punere în posesie, la Legea nr. 18/1991, la suprafața primită în intravilan s-a trecut același amplasament”.

Menționează expertul că această eroare s-a produs din cauza numelor celor două persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, G. A. I. și G. I. I., deși în realitate cele două amplasamente se află la aproximativ 1 km unul de celălalt.

Potrivit acestui din urmă raport de expertiză judiciară, terenul din TP nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I., măsoară 983 mp, față de 1217 mp cât este trecut în titlul de proprietate.

Așadar, ambele expertize judiciare efectuate în cauză au dus la aceeași concluzie cu privire la terenul intravilan din TP nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I.: acesta este întocmit în mod greșit, nici suprafața, nici numărul topografic (tarlaua și . nefiind cele reale.

2.Cu privire la al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, referitor la terenul extravilan în suprafață de 1,1600 ha, situat în tarlaua 340, . vecinătăți: la Nord – De 342; la Est – G. N., G. I.; la Sud – De 312; la Vest – De 340/1, teren înscris în Titlul de proprietate nr. 042 748, codul_, eliberat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I., în Raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert ing. B. I. se reține faptul că pârâții G. G., G. C. A. și G. V. sunt în posesia imobilului în suprafață de_ mp, având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la Nord – De 342 cu latura de 130,76 m; la Est – G. N. cu latura de 68,12 m și Md. G. A. I. cu latura de 35,77 m; la Sud – Dj 178 cu latura de 102,31 m și Md. G. A. I. cu latura de 29,00 m; la Vest – De 340/1 cu latura de 103,70 m.

Se consemnează în raport că acest teren este străbătut de o alee pietruită, flancată pe margini de brazi și tuie, ce are lungimea de 98,47 m și lățimea de 4,00 m, care face legătura dintre Dj 178 și cimitirul sătesc. În același raport se menționează că această alee compartimentează T340 în trei loturi, reprezentate de la vest la est pe schița anexă nr. 1 astfel:

-lotul nr. 1 – teren cu suprafața de 4531 mp, situat între . De 340/1;

-. suprafața de 416 mp, reprezentată prin punctele 22, 23, 5, 4;

-lotul nr. 2 – teren cu suprafața de 7377 mp, situat între . proprietăți particulare.

Așadar, cu privire la acest teren, concluziile Raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert ing. B. I. sunt în sensul că suprafața T340 măsurată la expertiză este de_ mp, . sătesc compartimentând T340 în lotul 1, lotul 2 și . arată, de asemenea, că, având în vedere măsurătorile efectuate la expertiză, se impune rezolvarea accesului spre cimitir, fără a se afecta dreptul de proprietate al pârâților.

Instanța a reținut, de asemenea, și concluziile Raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert S. V., în care se face vorbire despre DRUMUL STRADAL ce împarte T340 în două părți, drumul fiind, conform raportului „o alee de acces către Cimitirul din localitatea I. G., încadrată de două liziere de brazi și vegetație ierboasă”, drum ce „aparține domeniului public și are următoarele vecinătăți și elemente liniare: la Nord – Drum – De 342 – 8,93 m; La Est – G. A. I. – 98,86 m; la Sud – Drum județean Dj 312 – 9,48 m; la Vest – G. A. I. – 97,08 m”.

Așadar, ambele expertize judiciare efectuate în cauză au dus la aceeași concluzie cu privire la terenul extravilan din T340, înscris în TP nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I.: suprafața acestei tarlale este mai mare în realitate decât cea înscrisă în titlul de proprietate, iar la scrierea titlului de proprietate nu s-a ținut cont de existența aleii de acces către Cimitirul satului I. G., ce nu trebuie inclusă în titlul de proprietate menționat.

Față de considerentele anterior reținute, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, a constatat nulitatea absolută parțială a TP nr. 042 748, codul_, emis la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I., dintre cele trei rapoarte de expertiză aflate la dosarul cauzei (două judiciare și unul extrajudiciar) omologând Raportul de expertiză topografică judiciară întocmit în cauză de expert ing. B. I., pentru următoarele motive:

-concluziile acestui raport se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză;

-la măsurători au participat părțile în litigiu ce au putut urmări traseul pe care expertul B. I. l-a urmat pentru determinarea punctelor de contur, atât pentru cele două terenuri intravilane, cât și pentru terenul extravilan în litigiu, despre care se face vorbire în cele ce urmează, fără ca părțile să fi făcut obiecțiuni cu privire la acest traseu în timpul efectuării expertizei, astfel cum menționează expertul (fila 228 din dosar, vol. I);

-măsurătorile s-au efectuat de către expert B. I. prin tehnologie GPS, ținând cont de punctele de contur ale imobilelor intabulate pe limitele măsurătorilor efectuate la expertiză (fila 228 din dosar, vol. I);

-măsurătorile efectuate de expert B. I. au fost verificate pe ortofotoplanurile existente la OCPI Ialomița de mai multe ori și se potrivesc cu detaliile din teren (fila 228 din dosar, vol. I);

-expert S. V. a învederat că este posibil ca înscrisurile despre care se face vorbire în obiecțiunile la raportul întocmit să fie la dosar, însă timpul alocat studierii documentelor de la dosar a fost foarte scurt (fila 248 din dosar, vol. II);

-în opinia instanței, expert S. V. nu a lămurit aspectul referitor la „limita de siguranță a drumului județean stabilită prin cadastrul drumurilor efectuat de către o firmă”, despre care face vorbire în Raportul de expertiză, dar și în Răspunsul la obiecțiuni (fila 248 din dosar, vol. II), lucru semnalat și de părțile în litigiu.

Având în vedere materialul probator aflat la dosarul cauzei și aspectele anterior reținute, instanța a dispus radierea întregii suprafețe de 1217 mp, prevăzută la punctul B. „SUPRAFAȚA PRIMITĂ ÎN INTRAVILAN”, din Titlul de proprietate nr._, codul_, eliberat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I. și înscrierea pe acest titlu a terenului intravilan în suprafață de 1002 mp, identificat în Anexa nr. 1 la Raportul de expertiză topografică, întocmit în cauză de expert ing. B. I. prin punctele 16, 17, 18, 19, 20, 18", teren situat în tarlaua (sola) 2, . și ., având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la Nord – Md. G. A. I. (T 340) cu latura de 29,00 m; la Est – G. N. cu latura de 37,73 m; la Sud – Drum județean (Dj 178) cu latura de 28,33 m; la Vest – Md. G. A. I. (T 340) cu latura de 35,77 m.

A menționat instanța că prin această modificare a titlului de proprietate nu este știrbit în niciun fel dreptul de proprietate al pârâților G. G., G. C. A. și G. V., terenul în suprafață de 1002 mp fiind în realitate cel îngrădit și stăpânit de pârâți, modificarea titlului de proprietate în sensul menționat având drept unic scop punerea în acord a situației din acte cu situația de fapt, astfel încât titlul de proprietate să reflecte situația reală, din teren, atât în ceea ce privește suprafața deținută în proprietate de pârâți, cât și numărul topografic corect (tarlaua și parcelele reale) și vecinătățile reale ale terenului, întrucât s-a demonstrat, prin probatoriul administrat, că titlul nu este corect întocmit.

Instanța nu a primit, însă, solicitarea reclamantului, de a înscrie pe titlul în cauză doar suprafața de 732 mp teren intravilan, iar nu cea găsită la măsurători. Este adevărat că în Tabelul nominal cu membri cooperatori ce au adus pământ în CAP (Anexa 2B – filele 30, 31 din dosar, vol. I), G. A. I. figurează cu suprafața de 732 mp teren intravilan, însă această diferență dintre suprafața aici menționată și cea îngrădită și deținută de pârâți la acest moment poate fi generată de o eroare de măsurare, având în vedere că la data întocmirii înscrisurilor menționate nu exista tehnica actuală de măsurare a terenului.

Mai mult, reclamantul nu a făcut dovada că la întocmirea acestor înscrisuri pe care își întemeiază pretențiile terenul deținut în fapt de pârâți (îngrădit) măsura 732 mp și că ulterior defunctul G. A. I./pârâții G. G., G. C. A. și G. V. ar fi modificat limitele acestui teren intravilan, în sensul măririi suprafeței de intravilan avută în posesie.

Or, conform art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplicabil în speță, „(1) Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii.

(2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție”, iar potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii, „Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire.

Terenul prevăzut la alin. 1, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.”

Totodată, instanța a dispus radierea de pe Titlul de proprietate nr._, codul_, eliberat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, la data de 26.04.1994, pe numele G. A. I., de la punctul A. „SUPRAFAȚA PRIMITĂ ÎN EXTRAVILAN”, a terenului arabil în suprafață de 1,1600 ha, situat în tarlaua 340, . vecinătăți: la Nord – De 342; la Est – G. N., G. I.; la Sud – De 312; la Vest – De 340/1, menționat în mod eronat pe titlul de proprietate, urmând a se înscrie pe acest titlu lotul nr. 1 (teren situat între . De 340/1) și lotul nr. 2 (teren situat între . proprietăți particulare), ambele situate în tarlaua 340, având amplasamentul din Anexa 1 la Raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expert ing. B. I., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre (fila 115 din dosar) și, pe cale de consecință, înlăturând de pe titlul de proprietate în cauză . face legătura dintre Dj 178 și cimitirul sătesc.

Din nou a arătat instanța de fond că prin această modificare a titlului de proprietate nu se aduce atingere dreptului de proprietate al pârâților G. G., G. C. A. și G. V..

Din contră, conform măsurătorilor, pe titlu ar trebui evidențiată suprafața de_ mp, în loc de_ mp, cât se menționează în prezent în titlul de proprietate.

Cu privire la faptul că pe titlu se va înscrie o suprafață de teren chiar mai mare decât este înscrisă în prezent, instanța a reținut că nu s-a solicitat de către reclamant decât înlăturarea de pe titlu a aleii de acces care face legătura dintre Dj 178 și cimitirul sătesc, solicitare de care instanța a ținut cont, restul terenului urmând a rămâne în continuare în proprietatea pârâților.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul P. C. CIULNIȚA și pârâta G. C. A..

Recurentul-reclamant P. comunei Ciulnița consideră că sentința atacată este parțial nelegală și solicită modificarea în parte a acesteia si a se dispune înscrierea în titlul de proprietate nr._ din data de 26.04.1994 privind pe G. A. I., a suprafeței de 732 mp teren intravilan, cu drept de reconstituire, amplasament si vecinătăți corespunzătoare.

În motivarea recursului, recurentul consideră că nelegalitatea hotărârii rezultă din modul în care instanța fondului a soluționat capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate_ din 26.04.1994, privind pe G. A. I., sens în care arată că prin cererea de chemare in judecata a solicitat instanței să se constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate amintit întrucât suprafața de 0,1217 ha teren intravilan înscrisă în conținutul acestuia este mai mare decât cea la care era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate și corespunde proprietății numitului G. I. I. ca întindere și amplasament în . pe cale de consecință, a se dispune obligarea la eliberarea unui nou titlu de proprietate și punerea în posesie cu suprafața de 0,0732 ha teren intravilan, amplasat în intravilanul comunei Ciulnita, satul I. G., din care in . - suprafața de 0,0528 ha. teren curți - construcții si . - suprafața de 0,0204 ha. teren arabil, având ca vecinătăți: la Nord - G. A.I. ; la Est - G. C. N. ; la Sus - Dj 201 C - si la Vest-G. A. I..

Din raportul de expertiza topografică efectuată în cauză de expert B. I., rezultă că nu se potrivesc vecinătățile, nici numărul tarlalelor si al parcelelor și are aceeași suprafață, adică 1217 mp, aceeași . cu cele înscrise în titlul de proprietate nr._ din data de 18.03.1996 privind pe G. I. I., deși cele doua terenuri intravilane înscrise în cele doua titluri de proprietate sunt terenuri distincte si nu se suprapun.

Mai arată recurentul că, deși expertul enumeră înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în raportul de expertiza topografică acestea nu sunt exploatate și mai mult, expertul menționează că, în urma măsurătorilor efectuate s-a stabilit că intimații - parați G. G., G. A. C. si G. V., conform împrejmuirilor existente, dețin in posesie suprafața de 1002 mp teren intravilan, împrejmuit la . lemn, iar pe celelalte laturi cu gard de lemn si plasa de sârmă și lasă să se înțeleagă că aceeași este situația si pe latura de SUD a curții, care de fapt nu era împrejmuita, ci a luat drept reper o linie imaginară.

Totodată, expertul menționează că cei în cauză dețin în posesie cu 215 mp mai puțin decât în acte, având în vedere doar titlul de proprietate nu și înscrisurile care fac dovada terenului intravilan aflat de drept in posesia lui G. A. I., anterior reconstituirii dreptului de proprietate.

Împotriva acestei expertize recurentul a formulat obiecțiuni, ulterior efectuându-se o nouă expertiză tehnică în care se menționează că din măsurătorile efectuate a reieșit o suprafața de 983 mp fata de 1217 mp, din care Curți construcții 788 mp si arabil - 195 mp, iar pârâții au în proprietate totală suprafața atribuită conform titlului de proprietate nr._/_/26.04.1994, Consiliul Local al comunei Ciulnița urmând să administreze .>

A formulat din nou obiecțiuni având în vedere că și cel de-al doilea expert a înțeles să efectueze expertiza topografica prin luarea în calcul a liniei imaginare de delimitare a proprietății pe latura de Sud, la care a făcut referire anterior.

Față de aceste aspecte apreciază că motivarea instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât din aceasta rezultă că nu poate primi solicitarea recurentului-reclamant rezultată dintr-un înscris administrat ca probatoriu în cauză, deoarece apreciază că diferența de suprafața deținuta in prezent, de la 732 mp cât era legal, la 1002 mp cât a rezultat din măsurători, poate fi generata de o eroare de măsurătoare, având in vedere ca la data întocmirii înscrisurilor din care rezulta suprafața de 732 mp teren intravilan, nu exista tehnica actuala de măsurare a terenului.

De asemenea, critică hotărârea atacată și pentru faptul că se reține în motivare că recurentul-reclamant nu a făcut dovada că la întocmirea înscrisurilor pe care își întemeiază pretențiile, terenul deținut în fapt de pârâți măsura 732 mp și că ulterior pârâții ar fi modificat limitele acestui teren intravilan dar și pentru interpretarea eronată a dispozițiilor art.8 din Decretul Lege nr.42/1990 care se referă la terenurile intravilane deținute în posesie la data adoptării acestuia iar nu si suprafețele de teren intravilan dobândite ulterior în condiții de nelegalitate.

Astfel, conform Registrului agricol din perioada 1981-1985 pârâții figurează înscriși la categoria de folosința " Alte terenuri - total " cu suprafața de 2,5 ari, iar in REGISTRUL AGRICOL din perioada 1986 - 1990, figurează înscriși la categoria de folosința " Alte terenuri - total ", cu suprafața de 2,5 ari, din care curți si clădiri, suprafața de 2,5 ari.

În același sens invocă și registrul cadastral din anul 1986, întocmit de Oficiul de Cadastru si Gospodărie Comunala Ialomița urmare măsurătorilor cadastrale efectuate în perioada 1984 - 1986 pe raza localității Ciulnita, . Ialomița, unde la partida cadastrala nr. 71 figurează înscris posesorul G. I. cu suprafața totala de 0,0732 ha, din care in . 0,0528 categoria de folosință construcții, si . - suprafața de 0,0204 categoria de folosința arabil, toate datele fiind preluate în ANEXA 2 B - I. G., tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sub 0,5 ha de persoana îndreptățită și cu cooperatorii care nu au adus pământ în cooperativă și care solicită în scris stabilirea de terenuri în proprietate, conform legii, unde la poziția nr. 15 este înscris G. A. I. cu suprafața de 3,07 ha, din care 3,00 ha teren extravilan si 0,07 ha. teren intravilan, din care 0,06 arabil si 0,01 neagricol.

O altă critică adusă sentinței de fond privește reținerea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 23 alin. 1) si 2) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, care nu erau in vigoare la data reconstituirii dreptului de proprietate pentru autorul intimaților - pârâți, respectiv data de 26.04.1994. Acest act normativ a fost modificat prin Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005, iar dispozițiile modificatoare nu pot fi aplicate retroactiv.

Pentru aspectele arătate anterior și dispozițiile legale invocate consideră că se impune invalidarea parțială a raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de expert tehnic B. I., în ceea ce privește suprafața de 1002 mp teren intravilan aflată în posesia intimaților-parați, întrucât aceasta nu corespunde realității, autorul lor fiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafața de 732 mp teren intravilan.

De asemenea, pentru aspectele arătate anterior și dispozițiile legale invocate consideră că se impune admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul radierii suprafeței de 1217 mp prevăzută la pct. B - SUPRAFAȚA PRIMITA IN INTRAVILAN, din titlul de proprietate nr._ privind pe G. A. I. si înscrierea pe acest titlu a terenului intravilan in suprafața de 732 mp, identificat prin registrul cadastral din anul 1986 - partida cadastrala nr. 71, prin registrul posesorilor din anul 1986 si prin Anexa 2 B - I. G..

Cu privire la suprafața de_ mp teren arabil extravilan arată că în raportul de expertiza topografica efectuată de expert B. I., se retine că intimații-pârâți G. G., G. A. C. si G. V. dețin în posesie suprafața de 12.324 mp teren arabil extravilan, care a fost lotizată astfel: lotul nr. 1 - cu suprafața de 4.531 mp ; alee de acces la cimitir - cu suprafața de 416 mp ; si lotul nr. 2 - cu suprafața de 7.377 mp.

Din însumarea numai a suprafețelor rezultate din măsurătorile efectuate la lotul nr. 1 si lotul nr. 2 reiese ca intimații-pârâți dețin in realitate suprafața de 11.908 mp teren arabil extravilan, fata de 11.600 mp teren arabil extravilan cât este menționată în titlul de proprietate, de unde rezulta că intimații-pârâți dețin în plus suprafața de 308 mp teren arabil extravilan.

Recurentul consideră că, fața de această situație, este nereală mențiunea din concluziile raportului de expertiza precum ca suprafața de teren extravilan deținuta este mai mare cu 509 mp decât cea din titlul de proprietate.

Pentru toate aspectele arătate solicită admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate, si a se dispune înscrierea suprafeței de 732 mp teren intravilan în titlul de proprietate nr._ din data de 26.04.1994 privind pe G. A. I., cu drept de reconstituire, amplasament si vecinătățile corespunzătoare.

În drept, invocă dispozițiile art. 304A1 Cod procedura civila iar în susținere solicită proba cu înscrisuri.

Prin recursul declarat, recurenta-pârâtă G. C. A. critică sentința atacată pentru nelegalitate pentru următoarele considerente.

În motivarea cererii de recurs recurenta-pârâtă învederează că intimatul-reclamant P. comunei Ciulnița a depus la dosar înscrisuri care nu reflectă realitatea, dorind inducerea în eroare a instanței.

De asemenea, arată că instanța de fond nu a ținut seama de înscrisurile depuse la dosar și nici de înregistrările din registrele agricole și consideră că s-au avut în vedere doar documentele întocmite de funcționarii Primăriei Ciulnița, documente ce sunt întocmite eronat în perioada 2008-2012.

Mai mult, arată că a formulat plângere penală împotriva primarului acestei localități, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, având în vedere că la data de 07.04.2012 acesta a descărcat piatră chiar pe suprafața de teren solicitată.

Recurenta face referire și modalitatea de efectuare a expertizelor în cauză, cu reținerea faptului că expertiza expertului M. I. nu a fost luată în considerare deși în acest caz măsurătorile s-au făcut la fața locului.

În susținerea cererii de recurs recurenta depune înscrisuri.

În ceea ce privește recursul formulat de către recurenta pârâtă G. C. A., așa cum s-a reținut și în practicaua hotărârii, tribunalul a respins cererea de repunere în termenul de declarare a căii de atac, apreciind că motivul invocat în cerere nu se circumscrie motivelor prevăzute de art.103 cod procedură civilă și ca urmare a admis excepția tardivității declarării recursului. În acest sens a avut în vedere data comunicării hotărârii – 14.08.2014, termenul de 15 zile prevăzut pentru declararea recursului, care s-a împlinit la data de 31.08.2015 și data formulării recursului – 14.09.2015, din cele menționate rezultând că recursul a fost declarat cu depășirea termenului legal prevăzut de art.301 cod procedură civilă.

Tribunalul, analizând în continuare sentința recurată în raport de motivele de recurs invocate de recurentul reclamant și având în vedere probele administrate, dar și dispozițiile art.3041 cod procedură civilă 1865, apreciază recursul reclamantului ca fiind nefondat, reținând următoarele:

Primul motiv de recurs privind greșita apreciere a probelor și soluționarea cererii referitoare la suprafața din intravilan menționată în titlul de proprietate nr._ din 26.04.1994 nu este fondat.

Astfel, se reține că, după ce a stabilit că într-adevăr amplasamentul suprafeței de 1217m.p. pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr._/_ din 26.04.1994 este greșit, stabilind amplasamentul și elementele liniare de identificare a terenului, în mod corect, instanța a analizat temeinicia cererii privind reducerea suprafeței deținută de pârâți de la 1217 m.p. la 732 m.p..

Cu privire la aceasta instanța a apreciat ca neîntemeiată cererea reclamantului având în vedere probele administrate, respectiv înscrisurile depuse și expertiza topografică.

Tribunalul apreciază că, deși din raportul de expertiză rezultă că moștenitorii lui G. A. I. dețin o suprafață mai mare decât cea consemnată în acte, respectiv registrul cadastral, situație confirmată de raportul de expertiză efectuat în cauză și omologat, instanța de fond în mod corect a dispus menționarea în titlu a suprafeței găsită în teren, de 1002 m.p. și nu 732 m.p. cum a solicitat reclamantul.

Aceasta deoarece, adesea, titlurile de proprietate menționate în registrele existente anterior legii fondului funciar sunt omisive în privința conturului terenului transmis din cauza absenței măsurătorilor sau executării lor inexacte, indică suprafețe inexacte a căror valoare este numai relativă și rămâne indiscutabil că, independent de exactitatea măsurătorilor, transmisiunile au operat în limita conturului (configurației) topo reale, urmând ca regularizarea diferențelor în plus sau în minus să fie realizată prin mijloacele juridice de apărare a dreptului de proprietate, părțile putând uza de alte mijloace juridice nespecifice de apărare a dreptului de proprietate, prin care, direct sau indirect, pot fi reclamate anumite atingeri aduse dreptului său de proprietate.

În acest sens, se reține că acțiunea reclamantului vizează reducerea suprafeței de teren pentru care autorului pârâților i s-a reconstituit dreptul de proprietate și s-a eliberat titlul de proprietate.

Prin anularea titlului lui de proprietate, pârâții ar pierde un atribut esențial al dreptului de proprietate, fiind în prezența unei privări de proprietate astfel că apărările și susținerile recurentului reclamant nu pot fi primite fără a se ține seama și de situația de fapt existentă în speță și fără a avea în vedere jurisprudența CEDO în materia dreptului de proprietate și în cauzele în care România este parte, tribunalul dând prioritate prevederilor și jurisprudenței CEDO ( a se vedea Hotărârea din 2 iunie 2009, (fond), în cauza S. M. împotriva României, cererea nr. 35.482/06, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 11 februarie 2010).

Se reține astfel că dreptul de proprietate asupra terenului a fost recunoscut autorului pârâților ca urmare a cererii de reconstituire, prin eliberarea titlului de proprietate, act autentic, emis de o autoritate a statului, acesta și moștenitorii săi nefiind tulburați în exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului o lungă perioadă de timp – 18 ani. Cum chiar autoritățile statului, prin atitudinea adoptată în toată această perioadă de 18 ani, au creat aparența de legalitate cu privire la suprafața pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate, în consecință, pârâții au un „bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1.

Prin anularea titlului lor de proprietate în sensul reducerii suprafeței de teren pe care o dețin efectiv, pârâții ar pierde un atribut esențial al dreptului de proprietate, fiind în prezența unii privări de proprietate.

O astfel de privare de proprietate, trebuie să aibă la bază o cauză de utilitate publică și să fie prevăzută de lege. În plus orice limitare a dreptului de proprietate trebuie să răspundă criteriului de proporționalitate.

În speță însă, tribunalul constată că atât autorul pârâților, cât și aceștia nu au acționat de o maniera ilegală în scopul de a obține terenul și în măsura în care era de datoria autorităților să verifice dacă cerințele impuse de lege erau întrunite înainte să adopte hotărârea de reconstituire a dreptului de proprietate și emiterea titlului de proprietate, pentru suprafața contestată acum, pârâții nu puteau să se aștepte în mod rezonabil ca titlul de proprietate să poată fi anulat după mai mult de 18 ani de la emiterea lui, prin aplicarea unei legi care stabilește o astfel de sancțiune.

În această situație anularea titlului de proprietate nu putea fi considerată ca fiind previzibilă din punctul de vedere al pârâților și, în consecință, nu era prevăzută de lege în sensul art.1 al Protocolului nr. 1.

Așa fiind, aplicarea prioritară a dispozițiilor CEDO față de legea română aplicabilă în domeniul fondului funciar, duce la concluzia că pârâții sunt îndreptățiți să aibă în proprietate suprafața de teren pe care o posedă efectiv, sentința pronunțată fiind temeinică, pronunțată în echitate.

Față de considerentele privind aplicarea prioritară a dispozițiilor CEDO tribunalul apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte argumente ale recurentului privind raportul de expertiză și aplicarea dispozițiilor art.23 din Legea nr.18/1991.

În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, privind soluționarea celui de-al doilea capăt al cererii, tribunalul de asemenea, îl apreciază ca nefondat având în vedere că prin cererea formulată la instanța de fond reclamantul a solicitat modificarea parțială a titlului de proprietate pentru terenul extravilan de_ m.p. numai în privința menționării drumului stradal care face legătura dintre DJ 201 C și cimitirul satului I. G., fără a solicita și nulitatea parțială și reducerea suprafeței reconstituite autorului pârâților.

În acest context în mod corect instanța de fond, constatând că în titlul de proprietate al pârâților este menționat și un drum public, o alee de acces, a dispus radierea acestuia din cuprinsul titlului, pârâții primind teren echivalent cu un alt amplasament, învecinat celui deținut conform titlului de proprietate, pentru diferența constată în plus neavând de ce să se pronunțe deoarece nu a fost sesizată în acest sens, reclamantul necontestând suprafața pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în extravilan.

Pentru considerentele reținute tribunalul apreciază recursul ca fiind nefondat, urmând ca în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă să îl respingă.

Văzând și dispozițiile art.299 cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de repunere în termenul de recurs.

Admite excepția tardivității și respinge ca fiind tardiv formulat recursul declarat de către recurenta G. I. C. A., cu domiciliul în . G., .. 99, județul Ialomița împotriva sentinței civile nr.2238 din 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Slobozia.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul P. comunei Ciulnița, cu sediul în comuna Ciulnița, .. 66, județul Ialomița împotriva sentinței civile nr.2238 din 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Slobozia.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.11.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

I. R. M. T. I. M. L. I. B. C.

Red.tehnored. IMR

2 ex/23.12.2015

Judec.fond A. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul IALOMIŢA