Daune cominatorii. Decizia nr. 1322/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1322/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 5811/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 29 Mai 2013
Președinte – A. M.
Judecător - S. C. C.
Judecător - R. C.
Grefier - G. I. A.
DECIZIE Nr. 1322/2013
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe recurentul M. Iași repr. prin primar G. N. și pe intimații O. M. L., A. L. Ș. și B. C., având ca obiect obligația de a nu face acțiune în pretenții; daune cominatorii; daune morale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 22.05.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data 29.05.2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._/12.10.2012 a Judecătoriei Iași, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele O. M. – L. și A. L. Ș., cu domiciliul ales în Iași, ., .. A, . cu pârâții M. Iași prin Primar și B. C., domiciliat în Iași, .. 11.
S-a dispus evacuarea pârâtului B. C. din imobilul din Iași, .. 11.
A fost obligat pârâtul M. Iași prin Primar la plata către reclamante a sumei de 7031 lei contravaloare chirie achitată de reclamante.
A fost obligat pârâtul M. Iași prin Primar la plata către reclamante a sumei de_ lei reprezentând daune morale.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea cu privire la obligarea pârâtului M. Iași prin primar la plata de daune cominatorii în sumă de 100 lei pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligației de a elibera spațiul.
S-a respins, ca tardiv formulat, capătul de cerere privitor la prelungirea contractului de închiriere în sensul că data eliberării spațiului locativ să reprezinte data începerii derulării contractului.
A fost obligat pârâtul M. Iași prin Primar la plata către reclamante a sumei de 561,6 lei cheltuieli judiciare și anume taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrată la data de 21.02.2012, pe rolul Judecătoriei Iași, sub numărul de înregistrare_, numitele O. M.-L. și A. L.-Ș. au solicitat, în contradictoriu cu M. Iași, reprezentat prin primarul G. N., ca parte contractantă a unui spațiu locativ situat în .. 11, ca în baza probelor ce se vor administra, instanța să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâtul la:
- eliberarea spațiului din .. 11, ocupat și în prezent de fostul chiriaș, B. C.;
- restituirea chiriei plătite de la data închirierii (01.09.2009) și până la data eliberării spațiului locativ cu prelungirea contractului de închiriere, de la această dată
- plata de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la data îndeplinirii obligațiilor cerute;
- plata de daune morale, în cuantum de 5000 lei pentru stres, umilințe, disconfort. Prin concluziile scrise depuse în data de 01.10.2012, reclamantele majorează suma la_ lei;
- plata cheltuielilor de judecată.
Prin cererea suplimentară depusă în data de 24.02.2012, reclamantele solicită introduceea în cauză, ca pârât, a numitului B. C., cerându-se obligarea acestuia la eliberarea locuinței ocupate fără forme legale. În ședința din data de 24.04.2012 instanța admite această suplimentare a cererii inițiale.
În fapt, reclamantele au încheiat, la data de 01.09.2009, cu M. Iași reprezentat de primarul G. N. contractul de închiriere nr. 9246 în baza Hotărârii Consiliului local municipal Iași nr. 332/30.07.2009 pentru un spațiu locativ compus din două camere, dependințe, anexe și teren curte în suprafață de 300 m2 în .. 11. La data predării imobilului, 01.09.2009, acesta era ocupat de fostul chiriaș, B. C., căruia i s-a pus în vedere să elibereze spațiul locativ în trei zile și să se mute în spațiul repartizat din .. 32. Acest spațiu nu era și nu este liber, fiind ocupat abuziv de o altă familie. Astfel, B. C. nu a eliberat spațiul închiriat reclamantelor.
În dovedirea cererii, reclamantele au depus la dosarul cauzei contractul de închiriere nr. 9246/01.09.2009, chitanțe de plată a chiriei pentru perioada septembrie 2009 ÷ august 2012, câteva hotărâri ale Consiliului local al municipiului Iași referitoare la situația locativă a reclamantelor, precum și a fostului chiriaș, B. C.. S-au mai depus câteva înscrisuri reprezentând corespondența purtată de reclamante și de B. C. cu DAPPP în legătură cu problemele invocate în cauză, precum și cu unele neînțelegeri dintre reclamante și vecini, dar și dintre reclamante și organele primăriei.
În drept se invocă prevederile Legii nr. 114/1996 și ale contractului de închiriere menționat.
Cererea este legal timbrată, cu taxă de timbru judiciar în cuantum de 571 lei și timbru judiciar de 3,60 lei.
În data de 11.06.2012, ambii pârâți depun întâmpinare.
B. C. arată în întâmpinare că M. Iași, prin organele sale, poartă întreaga vină pentru situația creată, întrucât i-a repartizat spații locative ocupate abuziv de alte persoane.
Locatorul arată în întâmpinare în principal faptul că reclamanta titulară a contractului de închiriere cunoștea, la data încheierii acestuia, situația imobilului închiriat și și-a însușit-o prin semnarea procesului-verbal de predare-primire (Anexa nr. 3 a contractului de închiriere). Pe cale de consecință, chiria achitată nu poate fi restituită. Locatorul reclamă de asemenea atitudinea frecvent ostilă manifestată de reclamantă față de vecini.
În concluzie, locatorul consideră că pretențiile reclamantelor sunt nejustificate și neîntemeiate întrucât acestea se folosesc de spațiul închiriat. Se solicită respingerea acțiunii reclamantelor, ca neîntemeiată.
În drept se invocă art. 115÷118 și art. 242, alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
La data de 01.09.2009 s-a încheiat între reclamante și M. Iași contractul de închiriere nr. 9246 pentru un spațiu locativ compus din două camere, dependințe, anexe și teren curte în suprafață de 300 m2, situat în .. 11.
Din momentul încheierii contractului și până în prezent, locatorul nu și-a îndeplinit prima și cea mai importantă dintre obligații:
„Art. 5.1 Să predea chiriașului locuința în stare normală de folosință.” O locuință ocupată de un chiriaș nu poate fi predată altui chiriaș decât după ce este liberă.
Faptul că B. C. nu a eliberat imobilul din .. 11 este pe deplin dovedit de declarațiile scrise ale acestuia, de corespondența purtată de acesta cu DAPPP, dar mai ales de hotărârile Consiliului local municipal Iași prin care, în repetate rânduri, i s-au atribuit spații locative care nu erau libere.
Faptul că reclamanta O. M.-L. a semnat procesul-verbal de predare-primire a imobilului închiriat fără să-l fi primit în fapt nu exonerează locatorul de la îndeplinirea obligațiilor contractuale.
Evident că reclamanta a sperat că problema se va rezolva într-o perioadă de timp rezonabilă, ceea ce nu s-a întâmplat. De aceea instanța va dispune evacuarea pârâtului B. C. din apartamentul închiriat reclamantelor.
În ceea ce privește faptul că reclamanta O. M.-L. a plătit timp de aproape trei ani pentru un drept de folosință de care nu a beneficiat în fapt, instanța va dispune restituirea chiriei plătite necuvenit.
Conform art. 8.13 din contractul de închiriere dintre B. C. și locator,
„Evacuarea chiriașului se face pe bază de hotărâre judecătorească irevocabilă, caz în care chiriașul este obligat să plătească chiria prevăzută în contract, precum și toate cheltuielile legate de utilitățile și serviciile de care a beneficiat până la data execuției definitive a hotărârii de evacuare.”
Prin urmare, pentru perioada de aproape trei ani menționată, locatorul trebuie să încaseze chiria de la B. C.. Nerestituirea chiriei încasate de la reclamanta O. M.-L. ar fi îmbogățire fără justă cauză. De aceea, instanța urmează să oblige pârâtul M. Iași prin Primar la restituirea către reclamanta O. M.-L. a chiriei încasate necuvenit, în cuantum de 7031 lei, cuantum obținut prin adunarea tuturor chitanțelor de plată a chiriei de către reclamante.
În acest sens, instanța reține, în drept, și dispozițiile art. 1635, 1636 și 1637 C. civ.
În ceea ce privește cererea de prelungire a contractului de închiriere de la data eliberării spațiului locativ de către B. C., instanța o va respinge pentru următoarele motive:
Conform art. 1270 alin. 1 cod civil „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Instanța nu poate interveni și suplini voința părților. Pentru prelungirea contractului este nevoie de acordul ambelor părți, eventual exprimat prin încheierea unui act adițional, instanța neputându-se substitui unei părți din contract.
Față de tergiversarea timp de aproape trei ani a rezolvării de către locator a problemei eliberării spațiului închiriat reclamantelor și de stresul, umilințele și disconfortul la care, pe cale de consecință, acestea au fost supuse, instanța va admite capătul de cerere referitor la daune morale, obligând pârâtul M. Iași prin Primar la plata acestora în cuantumul cerut de reclamante, respectiv_ lei. Instanța a luat în considerare și cheltuielile suplimentare care au fost cauzate de această situație, precum și durata acesteia, de aproape 3 ani.
Conform prevederilor alin. (5) al art. 580^3 din Codul de procedură civilă, cererea reclamantelor privind obligarea locatorului la daune cominatorii urmează a fi respinsă.
În temeiul art. 132 alin. 1 C., capătul de cerere al reclamantelor referitor la prelungirea contractului de închiriere în sensul că data eliberării spațiului locativ să reprezinte data începerii derulării contractului, capăt de cerere adăugat prin concluziile scrise depuse după ce instanța a rămas în pronunțare, urmează a fi respins ca tardiv.
Luând în considerare soluția ce urmează a fi dispusă de către instanță cu privire la capetele principale de cerere și față de culpa procesuală a pârâtului M. Iași prin Primar, observând dispozițiile art. 274 din Codul de procedură civilă, instanța urmează să dispună obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamante, respectiv 561,6 lei, reprezentând taxă de timbru judiciar precum și timbru judiciar.”
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Primarul M. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt, arată recurentul, în motivarea cererii, referitor la obligarea Municipiului lași la plata sumei de 7031 lei reprezentând contravaloare chirie achitată de către intimate, după semnarea contractului de închiriere și preluarea imobilului de către intimata O. M. L., aceasta a efectuat o . acte și fapte ce contrazic susținerile intimatei, precum că, nu ar fi folosit în fapt imobilul, drept pentru care s-ar justifica restituirea chiriei achitate, respectiv: solicitarea reclamantei O. M. L. pentru a obține avizele necesare pentru a face anumite reparații în locuință și avizele date de către locator; adresele vecinilor din ..11 privitor la comportamentul reclamantei O. M. L. fată de ei; reclamanta O., anunțată de necesitatea igienizării spațiului imobilului din ..11 a fost găsită în imobil la data efectuării acțiunii și s-a opus la acțiunea de salubrizare a spațiului; încercarea de a obține proprietatea imobilului printr-o acțiune în Instanță, pentru obligarea Municipiului lași de a vinde imobilul intimatei O. M. L., ce a făcut obiectul Dosarului nr._/245/2009, acțiune promovată la data de 30.12.2009 " în calitate de chiriașă a Municipiului lași... " calitate necontestată de niciuna din părți.
Intimata O. M. L., față de spațiul din ..11, se comportă nu ca un chiriaș ci ca un „adevărat proprietar", solicitând locatorului cum anume să se facă împărțirea spațiului din curtea imobilului, ba chiar solicită anularea în Instanță a Contractelor de închiriere ale vecinilor . E. privind terenul cu destinație curte/grădină existent la imobilul din Sf.A. nr.11 (Dosar nr._/245/2012), mutarea gardului unui vecin (Urcănescu).
Având în vedere cele arătate, nu se justifică obligarea recurentului de către instanța de fond, la restituirea chiriei achitate de către intimate, atât timp cât acestea au deținut și deține imobilul din . în fapt, fapt ce rezultă clar din probatoriul prezentat.
Intimatele sunt beneficiarele unui spațiu de locuit în baza unui contract de închiriere valabil, semnat de ambele părți, al unui proces-verbal de predare-primire necontestat, care le acordă dreptul de a folosi locuința și obligația de plată a contravalorii chiriei.
Așadar, pretenția intimatelor privind restituirea chiriei nu se justifică atâta timp cât acestea s-au folosit și se folosesc de imobilul din .. 11 și au efectuat investiții la un imobil pe care susțin că nu îl pot folosi. Având în vedere obligarea Municipiului lași la plata sumei de_ lei reprezentând daune morale, arată următoarele: Din probele prezentate, rezultă clar că, recurentul nu a încălcat nici un drept legal al intimatelor si nu se justifică sub nici o formă acordarea vreunei sume de bani acestora.
Instanța de fond, a obligat M. lași la plata sumei de_ lei (prezentând daune morale, întrucât, intimatele, deși în cererea inițială au solicitat suma de 5000 lei, cu ocazia depunerii concluziilor scrise, în data de 01.10.2012, după închiderea dezbaterilor, au mărit cuantumul acestora.
Instanța de fond a admis cererea de majorare a cuantumului daunelor morale de i 5000 lei la_ lei, după închiderea dezbaterilor, cerere inserată de intimate în concluziile scrise.
Critică Sentința recurată privind constatarea de către Instanță, a faptului că reclamantele au dreptul la daune morale pentru următoarele considerente: daunele morale reprezintă atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei Municipiului lași, ci trebuie să fie dovedite daunele morale suferite.
Sub acest aspect, reclamantele sunt obligate să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității.
Or, în cauza prezentă, acest lucru nu s-a realizat, ba mai mult, prin cele arătate mai sus, dar si pe fond prin întâmpinare, intimatele s-au folosit si se folosesc de spațiul închiriat și au beneficiat de calitatea de chiriaș, atât în fapt, cât si de drept.
Anexează la prezentul recurs următoarele înscrisuri:
• Copii după Adresele nr._/12.10.2009;_/13.04.2010 privind aprobarea și acordul pentru reparații la imobilul din ..11;
• Copii după Adresa nr._/2011 prin care i se pune în vedere intimatei O. M. L. să respecte normele de conviețuire în comun,precum și faptul că d-l B. nu a fost găsit în ..11;
• C. după Adresa nr._/20.12.2011 către Comisariatul jud.pentru Protecția Consumatorilor lași în care se arată că la toate verificările făcute la imobilul din ..11,d-l B. C. nu a fost găsit la adresă;
• C. după Adresa F.A.1/12.01.2012 către intimata O. M. L. din care reiese că d-l B. C. nu a fost găsit la adresa din ..11,precum și precizarea că,la toate acțiunile intreprinse de DAPPP,inclusiv de salubrizare a curții,intimata O. M. L. a fost găsită la adresă;
• C. după Adresa nr.7539,_/21.02.2012 din care reiese că d-l B. C. nu a fost găsit la adresă la verificarea în teren,întrucât are repartiție pentru o cameră și dependințe în ..32;
• C. după Declarația dată de către d-l B. C. din data de 20.09.2012, din care reiese că actuala locatară a imobilului pe care l-a deținut nu are drept asupra unei magazii,precum și mențiunea că nu s-a adresat niciodată administrației publice locale prin petiții,sesizări sau reclamații;
• C. după Sentința civilă nr._/2011, pronunțată în Dosarul nr._/245/2009, în care intimata O. M. L. s-a folosit de calitatea de chiriașă,atât în fapt,cât și de drept pentru a obține prin instanță obligarea Municipiului lași și Consiliul local iași a imobilului din ..11;
• Copii după plângerile d-nei Urcănescu I. prin care arată că,vecina acesteia, O. M.,în data de 22.09.2010 i-a dărâmat partea din față a gardului,i-a luat lemnele și a montat un gard de plasă,înregistrate cu nr._/15.10.2010 și_/05.11.2010;
• C. după Adresa nr._/_/10.11.2010 către intimata O. M. L. prin care i se pune în vedere repunerea gardului pe vechiul amplasament pe porțiunea vecinătății cu terenul deținut cu chirie de către d-na Urcănescu I.;
• C. după Adresa nr._/23.11.2011 către intimata O. prin care este invitată la încheierea actului de închiriere,respectarea normelor comune de conviețuire în comun și păstrarea curățeniei în curte;
• C. după Actul de constatare nr._/03.02.2011 privind împrejmuirile de la imobilul din ..11; refuzul d-nei O. M. L. a actului adițional nr.1 la contractul de închiriere și dezordine existentă la fata locului,precum și împrejmuirile care trebuiesc dezafectate;
• C. după Adresa nr._/01.09.2011- referitor la somația privind curățenia din ..11, prin care intimata O. M. L. trebuia să inițieze unele acțiuni;
• C. după Actul de constatare cu nr._/19.10.2011, încheiat cu ocazia salubrizării spațiului curții din .. 11, din care reiese opoziția și încercările de intimidare ale intimatelor;
• C. după Adresa nr._/26.09.2011 privitor la modificarea suprafeței de teren și remăsurarea acesteia de către .;
• C. după Adresele din 20.01.2012 și nr._/08.02.2012 prin care se aduce la cunoștință intimatei O. M. L. a măsurătorilor la spațiul de locuit de către .;
• C. după Adresa nr.3322/29.02.2012 din partea . către DAPPP, în care se arată că s-a discutat telefonic cu fiica intimatei O. M. L.,iar la deplasarea în teren nu au fost găsite acasă și nici nu au mai răspuns la apelurile telefonice efectuate ulterior;
• C. după cererea de chemare în judecată în cadrul Dosarului nr._ și copie după Sentința civilă nr.8453/2012 pronunțată în dosar.din care rezultă că intimatele se folosesc de imobil prin investițiile realizate;
• C. după cererea de chemare în judecată formulată în Dosarul nr._/245/2009, din care reiese faptul că reclamanta recunoaște calitatea de reclamant și că domiciliază la adresa din .. 11;
• C. după prima pagină și pagina 14 din Decizia civilă nr.3495/2011 a Tribunalului lași, în care la pagina 14 se face referire la valoarea juridică a concluziilor scrise.
Legal citate, intimatele au formulat întâmpinare.
S-au depus acte în dovedirea, respectiv combaterea cererii de recurs.
Verificând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs invocate, raportat la dispozițiile legale în vigoare, tribunalul constată următoarele:
După cum arată și intimatele O. M. L. și A. L. – Ș. în întâmpinarea depusă în fața instanței de recurs, Primarul mun. Iași nu are nici un drept să critice evacuarea pârâtului B. C., atât timp cât Acesta nu a declarat recurs împotriva sentinței civile contestate, fiind singurul în drept a se apăra, acesta fiind chemat în judecată, prin cerere, personal la interogatoriu.
Sentința civilă nr._/12.10.2012, privind evacuarea pârâtului B. C. a rămas irevocabilă, prin nedeclararea recursului de către acesta.
Raportat la probatoriul administrat, instanța de fond a apreciat corect evacuarea chiriașului B. C. din imobilul pe care intimatele l-au închiriat de la M. Iași, la 01.09.2009, având în vedere înseși înscrisurile lui B. C. depuse în instanță (întâmpinare și concluzii scrise), dar și adresele prin care intimatele și B. C. i-au solicitat Municipiului Iași, prin DAPPP, să le rezolve problema locativă blocată de ocuparea abuzivă a spațiului din .. 32.
Cât privește critica referitoare la obligarea recurentului la plata sumei de 7031 lei, reprezentând contravaloare chirie achitată de către intimate, reține tribunalul că instanța de fond a reținut corect art. 8.13 din contractul de închiriere între B. C. și locatar, precum și împrejurarea că încasarea chiriei de la intimatele din prezenta cauză ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză, raportat și la art. 1635, 1636 și 1637 Cod civil.
Actele și susținerile recurentei, referitoare la plata chiriei nedatorate în cauză de către intimate, nu au suport probator, acest capăt de cerere fiind corect apreciat de către Judecătoria Iași.
Daunele morale au fost corect acordate de instanța de fond, întemeiată fiind doar critica referitoare la cuantumul acestora.
Daunele morale solicitate de reclamantele-intimate s-au apreciat, atât după solicitările acestora verbale cât și cele scrise într-un cuantum stabilit de instanță pentru a compensa disconfortul, umilințele, stresul și cheltuielile suplimentare pentru trei ani de stat pe la rude și cunoștințe, cu bunurile împrăștiate, prin balcoane sau garaje, acestea degradându-se în cea mai mare măsură.
Reține tribunalul că locuința reprezintă o importanță deosebită pentru orice persoană dându-i sentimentul de stabilitate atât de necesar pentru a-și desfășura preocupările profesionale. Această locuință este o locuință socială, intimatele îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege, având în vedere și veniturile modeste.
Sănătatea acestora a avut de suferit în această perioadă, drept pentru care, conform certificatului medical, prin care O. M. a suferit un atac cerebral, fiind internată la urgență, în iulie 2011, la Spitalul de Neurochirurgie Iași.
Instanța de fond a apreciat corect că recurenta nu și-a îndeplinit prima și cea mai importantă clauză contractuală din contractul de locațiune, art.5.1 din contract, respectiv „să pună la dispoziție locuința în stare normală de funcționare", drept pentru care a dispus restituirea chiriei plătite cu plata de daune morale.
Conform Codului civil, răspunderea delictuală este reglementată de art. 1349, care stipulează la alineatul (1) că „Orice persoană ore "îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "Cel care, având discernământ, incalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare Integral ".
Totodată, din economia dispozițiilor art. 1357 Cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă.
Mai mult, din coroborarea art. 1391 cu art. 253 Cod civil, este reglementată posibilitatea reparării patrimoniale chiar și a prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge. Mai mult decât atât, obligația generală de a nu aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți este o obligație de rezultat, fiind evident că atunci când se săvârșește o astfel de faptă, vinovăția există, în lipsa unor cauze exoneratoare, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul moral rezultând expres din însăși săvârșirea faptei. Nici autoritatea administrativă și nici funcționarul vinovat nu se vor putea exonera de răspundere prin proba lipsei de vinovăție,deoarece autoritățile publice trebuie să depună o diligentă maximă în aprecierea elementelor de fapt și de drept care fundamentează emiterea actului administrativ sau neîndeplinirea lui.
Referitor la dovedirea existenței unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, instanța a dispus acordarea de despăgubiri pentru prejudicial moral, reținând că instituția pârâtă-recurentă se face vinovată de neexecutarea unei obligații locative, fapta ilicită îmbrăcând forma inacțiunii, recurenta încălcând grav obligațiile contractuale care o obligau să asigure folosința locuinței sociale. Legătura de cauzalitate dintre prejudiciul moral și fapta săvârșită rezultă ex re . Cât privește întinderea prejudiciului este evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța s-a pronunțat acordând despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.
Cât privește cuantumul acestora însă, tribunalul constată că reclamantele – intimate au solicitat inițial 5000 lei, iar cu ocazia depunerii concluziilor scrise, după încheierea dezbaterilor, l-au mărit la 15.000 lei.
Conform art. 146 Cod procedură civilă, „concluziile scrise nu sunt destinate să suplinească concluziile orale ale părților, deoarece s-ar încălca principiul oralității și contradictorialității dezbaterilor.
Valoarea juridică a concluziilor scrise este doar aceea de a fixa elementele de bază ale apărării, formularea în cuprinsul lor a unor alte cereri, neavând nici o semnificație juridică”.
Astfel, sub acest aspect, tribunalul va admite recursul pârâtului Primarul municipiului Iași și va modifica cuantumul daunelor morale la suma de 5000 lei, cum au solicitat reclamantele-intimate prin cererea inițială cu care a fost investită instanța de fond.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul formulat de pârâtul Primarul Municipiului Iași și va modifica în parte sentința Judecătoriei Iași, cuantumul daunelor morale la care va fi obligat pârâtul fiind de 5000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de M. Iași prin reprezentanți legali împotriva sent.civ nr._/12.10.2012 a Judecătoriei Iași,sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pârâtul la plata către reclamante a sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă..
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.05.2013.
Președinte, A. M. | Judecător, S. C. C. pentru judecător aflat în C.O. semnează vicepșreședintele instanței | Judecător, R. C. pentru judecător aflat în C.O. semnează vicepreședintele instanței |
Grefier, G. I. A. pentru grefier aflat în C.O. semnează grefier șef secție civilă |
Red. M.A.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./07.08.2013
Judecător fond S. E. C.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1261/2013. Tribunalul IAŞI | Reziliere contract. Decizia nr. 1341/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
