Fond funciar. Decizia nr. 1856/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1856/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 873/239/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Septembrie 2013
Președinte - C. S.
Judecător C. A.
Judecător S. F.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1856/2013
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul I. D. D. împotriva sentinței civile nr. 846/11.07.2012 pronunțate de Judecătoria H. în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și C. L. Șipote pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenului, având ca obiect fond funciar anulare hot. .> La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 11.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 18.09.2013, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 846/11.07.2012 a Judecătoriei H., s-a respins excepția tardivității promovării plângerii invocată de pârâta C. Județeană Iași.
S-a respins plângerea promovată de petentul I. D. D. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași și C. L. Șipote de fond funciar, împotriva hotărârii nr. 1436 din 12.05.2009, poziția 42 din Anexa la hotărârea emisă de comisia județeană, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că petentul I. D. D. a chemat în judecată pe pârâtele C. Locala Șipote și C. Județeană Iași de fond funciar, solicitând anularea hotărârii nr.1436 din 12.05.2009, poziția 42 din Anexa la hotărâre și reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 4,45 ha teren situată pe raza comunei Șipote, județul Iași.
Instanța de fond a reținut față de excepția tardivității formulării plângerii, în temeiul art.137 Cod procedură civilă, următoarele:
Hotărârea atacată a vizat 160 persoane care sunt înscrise în anexa la hotărâre iar pârâta comisia județeană susține că plângerea petentului este tardivă deoarece nu a formulat contestație împotriva soluției propuse de comisia locală iar într-o asemenea situație termenul pentru formularea plângerii curge de la afișarea hotărârii la sediul consiliului local, conform art. 27 din HG 890/2005.
Instanța nu a fost de acord cu acest punct de vedere raportat la dispozițiile art. 53 din Legea 18/1991 care prevede că plângerea împotriva hotărârii comisiei județene se introduce în termen de 30 zile de la data comunicării prin scrisoare recomandată. Având în vedere exprimarea categorică a textului, instanța de fond a apreciat că singurul moment în care începe să curgă termenul de introducere a cererii este acela în care hotărârea comisiei județene a fost comunicată persoanei îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dacă o astfel de comunicare nu s-a realizat, cum este în speța de față, persoana îndreptățită și nemulțumită poate formula oricând plângere, fără a i se putea opune excepția tardivității, motiv pentru care excepția a fost respinsă.
Pe fondul plângerii, instanța de fond a constatat că petentul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ce a fost înregistrată la comisia locală la data de 21.09.2005 sub nr.165-fila 15 verso, pentru suprafața de 600 mp teren intravilan și 3,75 ha teren extravilan Șipote.
C. locală a propus invalidarea cererii petentului deoarece parte din terenul solicitat se regăsește în titlurile de proprietate ale persoanelor care au edificat case pe acesta (suprafața de 0,61 ha intravilan), alte suprafețe se regăsesc în rolul agricol al altor persoane iar pentru alte suprafețe nu a depus acte doveditoare.
C. județeană a analizat cererea petentului și a considerat că aceasta nu este întemeiată deoarece nu s-au depus acte prin care să se realizeze dovada proprietății.
Petentul a depus în susținerea cererii sale de reconstituire următoarele înscrisuri: doua declarații autentice de martori, titlu de proprietate, certificat eliberat de Arhivele Statului, acte de stare civilă, roluri agricole.
Din cererea de reconstituire depusa la comisia locală rezultă că petentul a formulat aceasta cerere în calitate de moștenitor al defunctului I. N. D., tatăl său. Din certificatul nr.1817 din 1.04.1993 emis de Direcția Generală a Arhivelor Statului rezultă că în anul 1951 I. N. D. era înscris cu suprafața totală de 7,71 ha în . suprafață, petentului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 3,26 ha și i s-a emis titlul de proprietate nr._/9.11.1999.
Din declarația autentică a martorului S. P. rezultă că aceste suprafețe de teren solicitate de petent-6000 mp intravilan, 7500 mp în tarlaua G. și_ mp pășune în extravilanul satului Chișcăreni, tarlaua Bonuri, I. Vechi nu erau înscrise în rolul agricol.
Declarațiile martorilor nu îndeplinesc condițiile impuse de art.6 alin.1 indice 3 din Legea 1/2000 deoarece reconstituirea nu se poate realiza pe vechile amplasamente, multe din terenurile solicitate de petent fiind înscrise în rolul altor persoane sau în titlurile de proprietate emise altor persoane. În plus, nu s-a realizat dovada ca martorii care au dat aceste declarații autentice sunt proprietari vecini sau moștenitorii acestora pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
Acest teren solicitat de petent nu era înscris în rolul agricol al autorului lui, împrejurare menționată de martorul S. P. în declarația sa. În plus, conform dispozițiilor art.6 alin.1 indice 2 din Legea 1/2000,documentele emise de arhivele statului, neînsoțite de titlurile de proprietate, au o valoare declarativă cu privire la proprietate. În consecință, pentru a avea valoare probantă cu privire la proprietate, acest înscris trebuia asociat, coroborat și cu alte mijloace de probă, însă, așa cum s-a subliniat anterior, declarațiile martorilor nu îndeplinesc condițiile impuse de lege.
În plus, instanța de fond a constatat că petentul nu a făcut dovada vechiului amplasament al terenului solicitat, toate aceste împrejurări enumerate conducând instanța la concluzia că plângerea petentului este neîntemeiată.
Față de aceste considerente, plângerea petentului a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul I. D. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a motivat că instanța de fond a respins excepția tardivității la primul termen de judecată și a respins și plângerea fără a da posibilitatea petentului să ia la cunoștință de punctul de vedere al pârâtelor și de documentația în baza căreia C. Județeană de Fond Funciar Iași a invalidat cererea, astfel că nu a putut administra probe noi.
S-a precizat că petentul nu a fost asistat sau reprezentat de un avocat, fiind aplicabile dispozițiile art. 138 alin. 42 Cod procedură civilă, motiv pentru care a solicitat casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare pentru a putea administra probe.
Intimatele nu au depus întâmpinare.
În recurs s-a administrat proba cu acte.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că prin Hotărârea nr. 1436/2009 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Iași, s-au validat propunerile Comisiei Locale de Fond Funciar Șipote privind un număr de 160 de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pe raza comunei Șipote, iar cererea nr. 165/2005 a petentului din această anexă la hotărârea Comisiei Județene a fost invalidată pentru suprafața de 4,45 ha cu motivul - lipsă acte doveditoare.
Tribunalul constată că petentul I. D. D. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la data de 19.09.2005, înregistrată sub nr. 165, pentru suprafața de 4,45 ha pe raza comunei Șipote, localitatea Chișcăreni, respectiv intravilan 0,600 ha și extravilan 3,75 ha, declarând că i-a fost reconstituit prin titlul de proprietate nr._/1999 suprafața de 3 ha 2600 mp în extravilan Șipote și intravilan Chișcăreni.
Potrivit certificatului nr. 1817/1993 emis de Direcția Arhivelor Statului, I. N. D., autorul petentului, era înscris cu suprafața de 7,70 ha, iar potrivit rolului agricol al mamei petentului, I. D. M., aceasta figura înscrisă cu suprafața de 2,90 ha.
De asemenea, petentul împreună cu surorile sale P. E. și R. E. au formulat cerere de reconstituire după defuncții părinți I. D. și M., pentru suprafața de 8,04 ha la data de 18.03.1991, fiind validată pe numele lui I. D. și P. E. suprafața de 5,22 ha.
Potrivit adresei emisă de Primăria comunei Șipote (fila 97 dosar recurs), terenul solicitat de petent este nedeclarat, neregăsindu-se în registrul agricol al părinților acestuia, iar petentul îl deține în fizic.
Potrivit dresei nr. 165/2006 a Primăriei comunei Șipote, s-a menționat că petentul nu este propus spre validare întrucât suprafața de 0,61 ha intravilan se regăsește în titlurile de proprietate ale altor persoane, iar suprafața de 0,12 ha se află în registrul agricol al lui I. M..
De asemenea, potrivit declarației autentificate dată de S. P., petentul a deținut suprafața de 6000 mp teren în vatra satului Chișcăreni, 7500 mp în tarlaua Gavriloaiei și_ mp extravilan Chișcăreni cu care s-a înscris în CAP în 1962.
Din actele depuse la dosar rezultă că tatăl petentului este I. D., născut în 1900, având ca părinți pe N. și E. și decedat în noiembrie 1955, iar potrivit rolului agricol din anul 1955 acesta figura cu suprafața de 7,10 ha.
Având în vedere toate aceste documente, pentru buna administrare a cauzei se impune efectuarea unei expertize topo - cadastrale conform art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, care să stabilească, raportat la rolurile agricole ale defuncților părinți D. și M., precum și la titlurile de proprietate și validările pe numele petentului și a celorlalte două moștenitoare și certificatul emis de Arhivele Statului, dacă s-a reconstituit întreaga suprafață de teren a autorilor petentului acestuia sau celorlalți moștenitori.
De asemenea, expertul va preciza dacă pe vechiul amplasament al autorilor petentului sunt emise titluri de proprietate altor persoane, dacă se poate stabili o corespondență între suprafețele de teren din certificatul emis de Arhivele Statului și cel din cererea petentului, de 4,45 ha pe raza comunie Șipote, care a fost invalidată și care este suprafața de teren pe care petentul o deține în fizic.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite recursul, va casa în parte sentința și va reține cauza spre rejudecare în vederea administrării probei cu expertiză topo – cadastrală.
Va menține dispoziția referitoare la respingerea excepției tardivității plângerii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de petentul I. D. D. împotriva sentinței civile nr. 846/11.07.2012 a Judecătoriei H., sentință pe care o casează în parte.
Reține cauza spre judecare în fond în vederea administrării probei cu o expertiză topo cadastrală.
Fixează termen de judecată la data de 06.11.2013, pentru când vor fi citate părțile.
Menține dispoziția referitoare la respingerea excepției tardivității plângerii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2013.
Președinte, C. S. | Judecător, C. A. | Judecător, S. F. |
Grefier, D. M. B. |
Red. S.F.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./05.11.2013
Judecător fond L. V.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1858/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1861/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
