Pretenţii. Decizia nr. 1858/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1858/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 5201/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Septembrie 2013
Președinte - C. S.
Judecător - C. A.
Judecător - S. F.
Grefier - D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1858/2013
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentele D. P., D. E., D. I., D. G. și D. E. împotriva sentinței civile nr._/06.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimatul C. L. al Municipiului Iași, având ca obiect reziliere contract acțiune în pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 11.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 18.09.2013, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/08.06.2012, Judecătoria Iași a admis în parte capătul de cerere formulat de reclamantul Municipiul Iași în contradictoriu cu pârâta D. P. privind obligarea acesteia la plata sumei totale de 8787 lei reprezentând chirie și penalități de întârziere, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 8155 lei, din care 5180 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.03._12 și 2975 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 01.02._12.
A eșalonat plata sumei de 8155 lei în 6 rate lunare a câte 1359,16 lei, plătibile până pe data de 15 a fiecărei luni, începând cu luna iulie 2012.
A dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004 și evacuarea pârâtei D. P. și a familiei sale formată din D. E., D. E., D. I. și D. G., din locuința din Iași, ..36, jud. Iași, a acordat termen pentru executarea hotărârii cu privire la reziliere și evacuare la data de 15 decembrie 2012 și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește legea aplicabilă, deși reclamanta a invocat dispozițiile Codului civil în vigoare de la 01.10.2011, instanța de fond a constatat că raportul juridic litigios cade sub incidența normelor vechiului Cod civil, în vigoare până la data de 01.10.2011, potrivit art. 6 alin. 1 și 2 din Noul cod civil raportat la art. 102 din Legea 71/2011 care prevede că „contractul este suspus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”.
Instanța de fond a arătat că, în drept, sunt incidente prevederile art. 969 din vechiul Cod civil potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și ale art. 1073 din vechiul Cod civil conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
Instanța de fond a reținut că în speță sunt incidente și prevederile art. 1169 din vechiul Cod civil care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
De asemenea, s-a reținut că în cauză sânt incidente art. 20 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, modificat prin Legea 359/2009.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța de fond, având în vedere probatoriul administrat, a reținut următoarea situație de fapt:
În fapt, la data de 26.11.2004 între pârâta D. P., în calitate de locatar (chiriaș) și reclamantul C. L. AL MUNICIPIUL IAȘI – PRIN PRIMAR, în calitate de locator (chiriaș), s-a încheiat contractul de închiriere nr. 1101 asupra imobilului situat în Iași, Iași, .. 36. Durata închirierii a fost stabilită până la data de 08.04.2009.
Instanța de fond a apreciat că în cauză tolerarea folosinței locuinței, în continuare, după data împlinirii duratei închirierii, are semnificația unei prelungiri a raporturilor contractuale între părți.
Împreună cu pârâta, titularul contractului de închiriere menționat, în imobilul ce a format obiectul acestui contract locuiesc, în calitate de membri de familie, și pârâții D. E., D. I., D. G., D. E..
În conformitate cu dispozițiile art. 6 din contract, neplata la termen a chiriei atrage după sine perceperea majorărilor prevăzute de lege, pentru fiecare zi de întârziere de 0,06% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului scadent, și penalități de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună și/sau fracțiune de lună de întârziere, începând cu data de 1 a lunii următoare scadenței acesteia, până la data stingerii sumei datorate, acestea recalculându-se conform modificărilor survenite în legislația în domeniu.
De asemenea, părțile au convenit ca în caz de neplată a chiriei, potrivit prevederilor legii, proprietarul poate cere rezilierea contractului de închiriere și evacuarea chiriașului.
Din listele de plată depuse la dosarul cauzei de către reclamantă (filele 8-10), rezultă că pârâta nu a achitat chiria pentru locuința socială în perioada 01.02._12, înregistrându-se un debit total pentru aceasta perioada de 5812 lei, cu penalități de întârziere de 0,1% pe zi întârziere.
Pârâta D. E., fiica titularei de contract, D. P., se apără arătând că potrivit certificatului de handicap, pe care îl deține și a cărui copie a depus-o la dosar, ar fi scutită de la plata chiriei.
Instanța de fond, analizând actele dosarului, a reținut că, într-adevăr, potrivit articolului unic din Legea 359/2009, persoanele cu handicap beneficiază de următoarele drepturi: "b) scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia si care sunt in folosința acestor persoane." Beneficiază de prevederile alin.(2) si familia sau reprezentantul legal pe perioada in care are in îngrijire un copil, ori un adult cu handicap grav sau accentuat. Prevederile acestea au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2010, fiind adoptata legea nr.359 din 20 noiembrie 2009 care modifica art.20 alin.(2) lit.b) din Legea nr.448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Având în vedere că nu pârâta D. P., titulara de contract, are în îngrijire o persoană cu handicap, fiica acesteia, D. E., este persoană cu handicap accentuat, conform certificatului nr. 7239/31.05.2011, având în îngrijire pe pârâta D. P., nu sunt aplicabile dispozițiile mai sus menționate cu privire la scutirea de la plata chiriei.
Instanța de fond a apreciat că pârâta D. P. datorează sumele de 5812 lei cu titlu de chirie restantă pentru perioada 01.03._12. Conform chitanțelor din 23.01.2012 (f. 28) și respectiv, 30.01.2012 (f.28), s-a achitat suma de 750 lei, astfel încât debitul restant este de 5180 lei.
De asemenea, s-a reținut că pârâta datorează penalități de întârziere în cuantum 2975 lei pentru perioada 01.02._12, reținându-se că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate.
Față de aceste considerente, instanța de fond a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin 1 Codului civil de la 1864, debitorul fiind pus în întârziere prin notificările emise la 10.10.2011 și 09.01.2012.
Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 262 Cod procedură civilă, potrivit cărora în cazurile în care judecătorii pot da termen pentru executarea hotărârii, ei vor face aceasta prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând și motivele pentru care au încuviințat termenul.
Aceeași dispoziție a reținut-o instanța și în ceea ce privește sancțiunea rezilierii contractului, întemeiată pe art. 17 din cuprinsul contractului în cazul nerespectării obligațiilor ce le revin locatarilor, asumate la încheierea sa.
Astfel, instanța de fond a apreciat că gravitatea neexecutării trebuie justificată, iar pârâții au beneficiat de atribuirea locuinței sociale ce face obiectul contractului de închiriere în considerarea dificultăților locative întâmpinate de aceștia, astfel că a fost analizată cererea de reziliere a contractului și, pe cale de consecință, cea de evacuare a pârâților din locuință din perspectiva art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform căreia ” 1. Orice persoana are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului sau/și a corespondentei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.”
În acest context, fără a nega dreptul reclamantului, în calitate de proprietar al fondului locativ de locuințe sociale, de a solicita rezilierea contractului în cazul în care apreciază că locatarul nu își respectă obligațiile asumate prin contract, măsura fiind prevăzută de contract și justificată de protejarea dreptului său de proprietate, instanța de fond a avut în vedere faptul că pârâții au dreptul la o locuință, iar în cazul în care aceștia nu o pot procura, autoritățile locale le pot oferi o locuință socială, în condițiile legii, precum și faptul că unul dintre locatari este o persoană cu handicap.
Deoarece, așa cum a statuat Curtea de la Strasbourg în cauza McCann c. Regatului Unit, nr._/04, par. 50, 13 mai 2008), pierderea locuinței de către o persoană este o formă extremă a ingerinței în dreptul la respectarea domiciliului, instanța de fond a analizat proporționalitatea acestei măsuri în sensul jurisprudenței CEDO, având în vedere pe de o parte Hotărârea Cosic vs Croația pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în aplicarea Convenției, la 15.01.2009, ce se impune cu obligativitate judecătorului național, iar pe de altă partea situația concretă a pârâților.
Astfel, instanța a reținut că deși pârâții nu au respectat în totalitate clauzele contractului de întreținere, trebuie observat că așa cum rezultă din actele dosarului aceștia au dat dovadă de bună-credință, pârâta D. E. a mai făcut o plată în această perioada de 750 de lei.
De asemenea, unul dintre locatari este o persoană cu handicap, D. E., care are în întreținere pe titulara de contract D. P., ori în cazul acestei categorii de persoane, statul are o obligație pozitivă de a asigura o locuință și alte măsuri de protecție socială. Garanțiile prevăzute de Convenție impun ca ingerința în dreptul pârâtului la respectarea domiciliului să nu fie bazată doar pe lege, ci trebuie să fie și proporțională în lumina art. 8 par. 2 cu scopul legitim urmărit, având în vedere circumstanțele deosebite ale cauzei. Mai mult, nici o dispoziție legală din dreptul intern nu trebuie interpretată și aplicată într-o manieră incompatibilă cu obligația de a respecta Convenția (a se vedea Stanková c. Slovaciei), astfel că în aceste circumstanțe, măsura rezilierii și evacuării necondiționată apare ca nefiind proporțională cu exigențele CEDO, astfel că instanța de fond a dispus eșalonarea plății sumei de 8155 lei în 6 rate lunare a câte 1359,16 lei, plătibile până pe data de 15 a fiecărei luni, începând cu luna iulie 2012 și a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004 și evacuarea pârâtei D. P. și a familiei sale formată din D. E., D. E., D. I. și D. G., din locuința din Iași, ..36, jud. Iași, acordând însă termen pentru executarea hotărârii cu privire la reziliere și evacuare la data de 15 decembrie 2012.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții D. P., D. E., D. I. și D. E., solicitând desființarea în parte a acesteia, iar pe fond, respingerea acțiunii.
În motivarea cererii de recurs au arătat că, în fapt, prin cererea înregistrată sub nr._ C. L. lași a solicitat obligarea lor la plata sumei de 8787 lei din care 5812 lei cu titlu de chirie restantă pentru perioada 01.03._12 și penalități de întârziere în cuantum de 2975 lei pentru perioada 01.02._12, rezilierea contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004 și evacuarea noastră din imobilul situat în lași, ..36.
În baza contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004 ocupă spațiul cu destinație de locuință în calitate de chiriași, acest contract fiind prelungit potrivit legii, așa cum a reținut și instanța de fond.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 359/2009 persoanele cu handicap beneficiază de scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ - teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane. De asemenea, familia sau reprezentantul legal al acestor persoane, pe perioada în care au în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav sau accentuat, beneficiază de acest drept.
Recurenții consideră că instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că D. P., titulara contractului de închiriere, datorează sumele cu titlu de chirie și penalități de întârziere, reținând totodată faptul că au dat dovadă de bună credință
prin efectuarea unei plăți de 750 lei.
Recurenții consideră însă că instanța de fond nu a avut în vedere că titulara contractului de închiriere, D. P., este încadrată în grad de handicap grav, potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 6885/15.05.2012/_ și că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 359/2009.
Astfel, consideră că cel puțin începând cu data de 01.01.2010, dată la care a fost adoptată Legea nr. 359/2009, sunt scutiți de la plata chiriei pentru suprafața locativă ce face obiectul contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004, doar pentru perioada 01.03._10 putând fi obligați la plata contravalorii chiriei.
În ceea ce privește rezilierea contractului, consideră că este o sancțiune mult prea gravă, dat fiind situația lor materială. Nu neagă dreptul de proprietate al reclamantului dar, având în vedere că nu au posibilități materiale și nu-și pot procura o altă locuință, consideră că au dreptul la o locuință socială în condițiile legii, astfel că solicită respingerea cererii de evacuare.
De asemenea, recurenții au solicitat instanței să se aibă în vedere că datorită situației familiale s-a ajuns la nerespectarea în totalitate a clauzelor contractuale, nu din rea-credință și că sunt de acord să achite chiria datorată pentru perioada 01.03._10, solicitând respingerea celorlalte capete de cerere.
În drept au invocat dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă și au depus, în copie, certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 6885/15.05.2012/_ și certificatul de încadrare în grad de handicap nr.8578/29.05.2012/_.
Intimatul C. L. al Municipiului Iași a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, întrucât motivele invocate sunt neîntemeiate și nici nu se încadrează în motivele prevăzute de lege.
Analizând recursul de față, tribunalul reține următoarele:
Recurenții pârâți D. P., D. E., D. I., D. G. și D. E. au încheiat cu reclamantul contractul de închiriere nr. 1101/26.11.2004, prelungit prin efectele O.U.G. nr. 44/2009.
Prin cererea formulată inițial, reclamantul C. L. al Municipiului Iași i-a chemat în judecată pe D. P., D. E., D. I., D. G. și D. E. solicitând obligarea acestora la plata debitului în valoare de 8787 lei, reprezentând chirie restantă și penalități aferente, precum și rezilierea contractului de închiriere și evacuarea lor din locuința situată în Iași, .. 36.
Instanța de fond a admis în parte acțiunea, obligând-o pe pârâta D. P., titulara contractului de închiriere, la plata către reclamant a sumei de 8155 lei și a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004 și evacuarea pârâților D. P., D. E., D. E., D. I. și D. G. din spațiul situat în Iași, .. 36.
Pârâta D. P. a depus la dosarul de recurs „Certificatul de încadrare în grad de handicap” nr. 6885/15.05.2012/7400 eliberat de C. Județean Iași – Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Din acest certificat rezultă că pârâta – titulara contractului de închiriere are deficiență funcțională gravă – cu asistent personal, fiind valabil permanent și nefiind revizuibil.
Și pârâta D. E. a depus la dosar copie de pe „ Cerificatul de încadrare în grad de handicap” nr. 8578/29.05.2012/_ eliberat de C. Județean Iași – Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, din care rezultă că are o deficiență funcțională accentuată.
Conform dispozițiilor articolului I(unic) din Legea 359/2009 de modificare art. 20 din Legea nr.448/2006, persoanele cu handicap beneficiază de scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane.
Prevederile acestea au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, prin adoptarea Legii nr.359 din 20 noiembrie 2009 de modificare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Până la acea dată nu existau prevederi legale care să o scutească pe pârâta D. P. de la plata chiriei.
Mai mult, certificatul de încadrare în grad de handicap care o privește pe D. P. a fost eliberat în anul 2012 și din nici un înscris sau din alte probe aflate la dosar nu rezultă de când se află pârâta în această situație, astfel încât ea poate beneficia de prevederile Legii nr. 359/2009 doar de la data de 15.05.2012.
Față de aceste considerente, instanța de recurs constată că motivele de recurs referitoare la scutirea de la plata chiriei anterior datei de 15.05.2012 sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește însă motivele de recurs privind rezilierea contractului de închiriere și evacuarea pârâților, acestea sunt întemeiate.
După . prevederilor Legii 359/2009( și acțiunea a fost formulată după data de 01.01.2010), persoanele cu handicap sunt scutite de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane, astfel încât, în prezent, neplata chiriei nu poate să mai constituie motiv de reziliere a contractului de închiriere și, ca urmare, de evacuare a chiriașilor.
Pârâta D. P., titulara contractului de închiriere a depus la dosar, este adevărat că în faza recursului, certificatul prin care face dovada că este persoană cu handicap, beneficiind de prevederile legale anterior enunțate.
Față de aceste considerente, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 312, raportat la dispoz. art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, va admite recursul declarat de pârâții D. P., D. E., D. I., D. G. și D. E. împotriva sentinței civile nr._/08.06.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va modifica în parte, conform dispozitivului următor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Admite recursul declarat de pârâții D. P., D. E., D. I., D. G. și D. E. împotriva sentinței civile nr._/08.06.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o modifică în parte, astfel: Respinge cererile de reziliere a contractului de închiriere nr. 1101/26.11.2004 și de evacuare a pârâților.
Menține dispozițiile sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
S.C. A.C. F.S. B.D.M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1770/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1856/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
