Situaţie juridică minor. Decizia nr. 277/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 277/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 10079/99/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Mai 2013
Președinte - C. C. S.
Judecător M. M.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 277/2013
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de apelanta D. C. L. împotriva sentinței civile nr.9710/26.11.2010 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul M. C. D., având ca obiect situație juridică minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului recursului au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 9710/26.11.2010 a Judecătoriei Pitești, jud. Argeș, s-a admis cererea formulată de reclamantul M. C. L., s-a dispus reîncredințarea minorei M. B. E., născută la data de 08.04.1996, spre creștere și educare reclamantului, s-a dispus obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în procent de 25 % din venitul net lunar începând cu data de 17.03.2010 și până la majorat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
„Reclamantul M. C. D. a chemat în judecată pe pârâta D. C. L., solicitând reîncredințarea minorei M. B. E., născută la data de 08.04.1996, obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că prin sentința civilă 5359/23.12.2003, dosar 5947/2003, pronunțată de Judecătoria Pitești, căsătoria dintre părți a fost desfăcută prin divorț, iar minora a fost încredințată spre creștere și educare pârâtei cu obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere până la majoratul minorei.
Prin sentința civilă nr.1459/18.04.2005, dosar_, pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a admis acțiunea reclamantului și i s-a încuviințat legături personale cu minora, la domiciliul său.
Reclamantul a arătat că pârâta nu-i poate asigura minorei condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare, fizic, emoțional, afectiv și educativ, aceasta manifestând un comportament necorespunzător față de minoră, jignind-o și lovind-o de nenumărate ori, eliberându-i-se în acest sens un certificat medico-legal.
Probele administrate în cauză, arată că minora a fost încredințată spre creștere și educare mamei, dar aceasta nu s-a ocupat așa cum se cuvine de îngrijirea minorei, lipsind foarte des de acasă, mai mult, o lovea și o jignea în nenumărate rânduri.
În luna ianuarie 2010 reclamantul a venit în domiciliul pârâtei, la solicitarea minorei, deoarece fusese din nou lovită de către pârâtă, a luat minora la domiciliul său, unde se află și în prezent, ocupându-se de creșterea și educarea sa.
În conformitate cu prevederile art. 44 Cod familie „în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinți, sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii.
Prin sentința civilă 9025/2010, dosar_/280/2010 minora a fost încredințată pe cale de ordonanță președințială reclamantului, până la soluționarea irevocabilă a prezentului dosar având același obiect, iar pârâta a fost obligată la plata pensiei de întreținere în procent de 20 %, începând cu data de 10.06.2010 și până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar.
Față de acordul exprimat de pârâtă în prezentul dosar, instanța constată că minora poate fi reîncredințată spre creștere și educare reclamantului, deoarece s-au schimbat împrejurările care au stat la baza încredințării inițiale și dispune de toate condițiile necesare pentru creșterea, educarea, pregătirea profesională luând în considerare interesul minor, atașamentul acesteia față de pârâtă, vârsta, sexul și consimțământul pârâtei ca minora să fie reîncredințată spre creștere și educare reclamantului.
Ancheta socială efectuată în cauză relevă că, reclamantul are condiții optime de creștere și educare a minorei, având un mediu propice pentru dezvoltarea copilului.
Instanța constată că s-au modificat împrejurările care au determinat încredințarea minorei spre creștere și educare pârâtei, motiv pentru care, în baza art. 44 Cod familie instanța va admite cererea formulată de reclamant și va reîncredința pe minora M. B. E., născută la data de 08.04.1995, spre creștere și educare reclamantului.
În conformitate cu prevederile art. 94 Cod familie, pensia de întreținere se acordă în raport cu nevoia celui care o cere, și cu posibilitățile celui ce urmează a o plăti.
Când pensia de întreținere se acordă de părinte ea se stabilește până la o pătrime pentru un copil.
Verificând actele instanța constată că pârâta este încadrată în muncă și realizează venituri.
În baza art. 86-94 și 101 Cod familie, instanța va obliga pe pârâtă la plata pensiei de întreținere în procent de 25 % din venitul net lunar începând cu data de 17.03.2010 și până la majorat.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta D. C. L..
Prin decizia civilă nr. 338 din 14 mai 2012 a Tribunalului Iași s-a respins apelul promovat de către pârâta D. C. L. contra sentinței civile nr. 9710/26.11.2010 a Judecătoriei Pitești, sentință pe care a păstrat-o.
Pentru a hotărî astfel, a reținut următoarele:
Analizând motivele de apel raportat la probatoriile administrate în cauză, tribunalul constată că potrivit art. 86 și 101 din Codul familiei întreținerea presupune acoperirea unor nevoi de hrană, îmbrăcăminte, locative, nevoi legate de sănătate și dezvoltare specifică vârstei, nevoi educaționale și de recreere.
Minora B. E. s-a aflat anterior pronunțării hotărârii de fond în întreținerea apelantei unde a fost obișnuită cu un standard ridicat de vârstă și confort la care au contribuit ambele părți, intimatul cu mai puțin întrucât veniturile sale lunare sunt mai reduse decât ale apelantei.
Din discuțiile purtate în Camera de consiliu cu minora și din adeverința nr. 559/12.08.2011 emisă de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, adeverința nr. 887/10.10.2011 emisă de Empire Education Rou S.R.L. rezultă că aceasta urmează cursuri de dans și de limbă engleză, beneficiază de meditații suplimentare și a avut nevoie de aparat dentar.
Copilul recunoaște că mama îi mai dă și alți bani decât pensia de întreținere, împrejurare ce poate fi asimilată cu o recunoaștere implicată a apelantei că minora necesită venituri suplimentare și că ea este dispusă să i le acopere.
Pe de altă parte, nevoile copilului trebuie apreciate într-un cadru mai larg, avându-se în vedere standardul de viață și de confort cu care acesta a fost obișnuit și pe care părinții și-l permit în continuare. Faptul că unul dintre părinți are venituri cu mult mai mari decât nevoile stricte de întreținere ale copilului reprezintă un beneficiu pentru acesta, minorul urmând să se bucure de acest confort material ca și atunci când părinții nu ar fi despărțiți.
Este evident în interesul minorei să beneficieze de pregătiri suplimentare, de oferta extracuriculară spre care aceasta exprimă interes și aptitudini, de corecții dentare sau oftalmologice, nevoi ce i-au fost asigurate anterior și de care nu trebuie privată în chip sancționator pentru că opțiunea sa a fost să-i fie încredințată tatălui.
Tribunalul constată, în concluzie, că vârsta minorei, nevoile sale de viață, dar și posibilitățile materiale ale mamei permit stabilirea unei pensii orientată spre maximul permis de lege, motiv pentru care apreciază ca apelul este nefundat.
Pe cale de consecință, în baza art. 296 Cod procedură civilă urmează ca sentința primei instanțe să fie păstrată ca fiind legală și temeinică.”
Împotriva acestei decizii a declarat recurs D. C. L. pentru următoarele motive:
- instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile legale ce privesc stabilirea pensiei de întreținere și cuantumul acesteia, raportat la interesele copilului, atunci când a acordat maximul procentului legal și nu a și nu a avut în vedere circumstanțele concrete ale cauzei relevate de materialul probator.
A susținut prin motivele de apel și concluziile scrise că instanța nu trebuia să confunde nevoile reale pe care un copil de vârsta fiicei părților le are cu satisfacerea diferitelor capricii materializate în cheltuieli voluptorii.
În realitate reclamantul urmărește un câștig personal folosindu-se de influența asupra minorei de a obține un trai decent pe baza muncii recurentei.
În esență susține că procentul de 25% din salariul său nu este folosit în interesul copilului iar pensia de întreținere este prea mare în raport de nevoile curente ale minorei.
Prin întâmpinare, intimatul M. C. D. a solicitat respingerea apelului motivat de faptul că și la această vârstă nevoile minorei sunt ridicate, aceasta necesitând meditații particulare, cursuri de dans, canto și tenis de câmp.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri și a fost audiată minora.
Curtea de apel, constatând că numai unul din judecătorii ce au făcut parte din completul de judecată a semnat minuta, a invocat excepția nulității hotărârii în raport de dispozițiile art. 258 Cod procedură civilă, excepție ce a fost soluționată cu prioritate conform dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă.
Prin decizia nr.1390/2012 Curtea de apel a admis recursul declarat de D. C. – L. împotriva deciziei civile nr. 338/2012 din 14.05.2012 a Tribunalului Iași, decizie pe care a casat-o și a trimis cauza la Tribunalul Iași pentru rejudecare.
Apelul este întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit art.86 alin.l din Codul familiei, obligatia de intretinere existi intre parti si copii, potrivit alin.3 din acelasi articol, descendentul, cat timp este minor, avand drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care, se afla. Obligatia de a contribui la cheltuielile privind intretinerea copilului minor, reprezinta asadar aspectul patrimonial al indatoririlor parintesti legate de cresterea si ingrijirea minorului.
Potrivit art.94 C.fam.,cand intretinerea este datorata de parinte,ea se stabileste pana la o patrime din castigul din munca al parintelui, pentru un singur copil.
Din adeverința depusa la dosarul cauzei sub numarul 815/26.10.2010 rezultă că apelanta obtine venituri nete cu caracter de continuitate in medie lunara de 9451 lei, de la locul sau de munca respectiv SN Nuclear Electrica S.A. Mioveni
Instanța de fond a stabilit pensia de intretinere in sarcina acesteia un procent de 25 % din veniturile nete obtinute, procent ce este însă în dezacord cu nevoile reale ale minorei.
Apelanta trebuie sa-i ofere minorei o pensie de intretinere . si in deplina concordanta cu nevoile specifice unui copil de varsta sa, avand in vedere ca aceasta beneficiaza firesc si de intretinere din partea tatalui sau .
Cu toate acestea, asa cum evidentiaza inscrisurile aflate la dosarul cauzei (fila 14 dosar fond) veniturile nete ale paratei -apelante față de care a fost aplicat procentul de 25 % de catre instanța de fond sunt in cuantum de 9451 lei, iar media lunara a veniturilor nete realizate de catre tatal reclamant — intimat este de 1550 lei. Ca urmare, pensia de intrepnere pe care urmeaza sa o primeasca minora este cu mult mai mare decat venitul lunar realizat de catre tatal acesteia.
Mai mult decat aceasta, din probele administrate in cauza nu se evidențiaza atitudini deosebite din partea minorei si nici rezultate scolare de excepție ,care sa necesite costuri materiale suplimentare .
Minora are dreptul la pensie de intretinere din partea mamei sale. însă interesul superior al minorei si asigurarea conditiilor corespunzatoare de crestere,educare si intrerinere in raport de nevoile concrete ale minorei fata de varsta acesteia, aspirariile minorei, respectandu-se in acelasi timp si nevoile materiale ale paratei - apelante se poate realizy în condiții optime prin aplicarea unui procent de 20 % din veniturile nete ale paratei in favoarea minorei cu titlu de pensie de intretinere lunara
Se apreciaza ca prin stabilirea acestui procent de 20 % lunar din veniturile nete ale paratei cu titlu de pensie de intretinere, este satisfacut interesul superior al minorei, dreptul acesteia de a beneficia de conditii corespunzatoare de crestere si educare, nevoile permanente de dezvoltare specifice varstei si aspiratiilor minorei si in acelasi timp sunt satisfacute si respectate si nevoile materiale ale paratei.
Față de cele reținute si in raport de disp.art.296 C.pr.civ. tribunalul urmeaza sa admita apelul, sa schimbe în parte sentința in sensul obligarii paratei la pensie de intretinere in cuantum de 20 % in favoarea minorei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul promovat de către pârâta D. C. L. împotriva sentinței civile nr. 9710/26.11.2010 a Judecătoriei Pitești, sentință pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Obligă pârâta la plata pensiei de întreținere în procent de 20 % din venitul net lunar, în favoarea minorei M. B. E., născută la data de 08.04.1996, începând de la data pronunțării acestei decizii și până la majorat.
Păstrează celelalte dispoziții ce nu contravin prezentei decizii.
Definitivă.
.Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2013.
Președinte, C. C. S. | Judecător, M. M. | |
Grefier, D. C. |
Red./Tehnored. S.C.C.
4 ex./ 10.07.2013
Jud. Fond. V. F.
| ← Supraveghere specializată. Sentința nr. 2246/2013. Tribunalul... | Actiune în constatare. Decizia nr. 1425/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
