Uzucapiune. Decizia nr. 2403/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2403/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 10129/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 15 Noiembrie 2013
PREȘEDINTE – A. C.
JUDECĂTOR – T. P.
JUDECĂTOR – M. M.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2403/2013
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către C. V. și C. E. împotriva sentinței civile nr. 1786/01.02.2013 a Judecătoriei Iași, intimați fiind S. R. Prin Ministerul Finanțelor București Reprezentat Prin A.N.A.F. -D.G.F.P. Iași, U. A. Teritorială Municipiul Iași Prin Primar, având ca obiect uzucapiune .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la dosar s-a înaintat prin serviciul registratură al Tribunalului Iași:
- la data de 02 noiembrie 2013 întâmpinarea formulată de intimatul S. R. Prin Ministerul Finanțelor București Reprezentat Prin A.N.A.F. -D.G.F.P. Iași în 10 exemplare, pentru comunicare;
- la data de 13 noiembrie 2013 întâmpinarea formulată de intimatul Municipiul Iași prin Primar, în 2 exemplare.
Instanța constată cauza la primul termen de judecată. În temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă material, general, teritorial să soluționeze prezenta cerere. Constată recursul formulat și motivat în termen, semnat, netimbrat. Din oficiu invocă excepția netimbrării recursului, având în vedere că de-și recurenții au fost citați cu mențiunea achitării taxei de timbru nu și-au îndeplinit această obligație și rămâne în pronunțare pe excepție.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1815/09.02.2010, Judecătoria Iași a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C. V. și E. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iași, reprezentat prin Primar ca neîntemeiată și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În temeiul art. 137 al. 1 Cod Procedură Civilă, instanța de fond a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru următoarele motive:
Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neîntreruptă a acestuia în termenul și condițiile cerute de lege.
Ea se manifestă ca o veritabilă sancțiune îndreptată împotriva adevăratului proprietar pentru faptul că acesta prin pasivitatea sa îndelungată, s-a desesizat de bun permițând . în posesia acestuia. Acțiunea în constatarea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii se îndreaptă împotriva proprietarului bunului în acest fel existând identitate între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Statului R. prin Ministerul Finantelor Publice în condițiile în care terenul în litigiu nu face parte din domeniul public sau privat al statului, acesta nu are legitimare procesuală pasivă în acțiunea în constatarea uzucapiunii promovată de reclamanți.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a respins cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, coroborând actele dosarului cu întregul material probator administrat în cauza, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 1890 Cod Civil, „ toate acțiunile reale se vor prescrie după 30 de ani fără ca cel care invocă această prescripție, să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua - credință.”
Efectul uzucapiunii de 30 de ani se produce dacă în acest termen s-a exercitat o posesie propriu zisă, iar nu o detenție precară și fără a exista vreunul din viciile posesiei.
Instanța de fond a reținut că depoziția martorului B. A. audiat în cauză relevă faptul că reclamanții au exercitat asupra terenului situat în Iași, . din 1980 până în prezent, o posesie continuă, netulburată, publică, și sub nume de proprietar.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar terenul a aparținut defunctului M. G., în baza certificatului de moștenitor nr. 150/1958 emis de notariatul de Stat Iași. M. G. a decedat în anul 1995, la data de 02.03.2012 fiind emis certificat de vacanță succesorală de pe urma acestuia, terenul intrând în proprietatea publică a municipiului Iași. Prin HCL nr. 293/29.11.2012 a fost aprobată completarea inventarului domeniului public al Municipiului Iași, însușit prin HCL nr. 72/2012 cu terenul în suprafață de 1000 mp, situat în ..
Instanța de fond a reținut că uzucapiunea nu se poate invoca în legătură cu bunurile care fac obiectul proprietății publice. În acest sens, art. 1844 cod civil prevede că ,, nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declarație a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privată, ci sunt scoase afara din comerț, în acest caz imprescriptibilitatea achizitivă fiind consecința fireasca a inalienabilității ce caracterizează regimul juridic al acestor bunuri( art. 135 al.5 teza întâi din Constituție).
Prin urmare, având in vedere ca terenul cu privire la care se solicită constatarea dreptului de proprietate în temeiul prescripției achizitive, face parte din domeniul public al municipiului, fiind imprescriptibil, instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs C. V. și C. E., considerând-o nelegală și netemeinică.
Instanța de recurs i-a citat pe recurenții C. V. și C. E., în mod legal, cu mențiunea achitării taxei de timbru în sumă de 1785 lei și a timbrului judiciar de 3 lei aferent recursului, obiectul cauzei fiind uzucapiune.
Analizând cu prioritate excepția insuficientei timbrări a acestui recurs, invocată din oficiu, instanța urmează să o admită.
În baza dispozițiilor art.114 ind.1 alin. 5 Cod procedură civilă, s-a dispus citarea recurenților reclamanți cu mențiunea de a achita taxa de timbru de 1785 lei și timbru judiciar de 3 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Recurenții au fost citați legal cu această mențiune pentru termenul din 15.11.2013 când li s-a pus în vedere să achite taxa de timbru și timbrul judiciar aferente cererii de recurs.
Având în vedere că recurenții nu s-au conformat obligației legale ce le revenea, tribunalul face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997, potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În aceste condiții, având în vedere dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, constatând că recursul declarat de reclamanții C. V. și C. E. împotriva sentinței civile nr. 1786/01.02.2013 a Judecătoriei Iași, este netimbrat, tribunalul îl va anula și va menține sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanții C. V. și C. E. împotriva sentinței civile nr. 1786/01.02.2013 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.11.2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
A.C. T.P. M.M. I.G.
Redactat: A.C.
2 ex/06.12.2013
Judecător de fond: S. A. F., Judecătoria Iași
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1995/2013. Tribunalul IAŞI | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2405/2013.... → |
|---|
