Întoarcere executare. Decizia nr. 571/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 571/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 31673/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Aprilie 2014
Președinte - M. C.
Judecător - S. F.
Judecător - C. R.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 571/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent B. M. și pe intimat D.E.F.P.L. IAȘI DIN C. PRIMĂRIEI IAȘI, având ca obiect întoarcere executare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16.04.2014, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2383/11.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul B. M. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA ECONOMICĂ A FINANȚELOR PUBLICE LOCALE IAȘI.
S-a dispus restituirea către reclamant a sumei de 7820 lei, poprită de către D. IAȘI în perioada 01._, actualizată cu indicele de inflație de la data popririi fiecărei sume în parte și până la achitarea efectivă a debitului.
S-a admis capătul accesoriu de cerere și a fost obligată pârâta să achite reclamantului dobânda legală aferente sumei de 7820 lei de la data pronunțării sentinței civile nr._/06.06.2012, în dosarul nr._/245/2012 al Judecătoriei Iași și până la achitarea efectivă a debitului.
S-au respins pretențiile reclamantului cu privire la acordarea de daune materiale și daune morale.
S-a admis în parte cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 293 lei reprezentând taxe judiciare de timbru aferente capătului de cerere privind întoarcerea executării silite.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamantul B. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA ECONOMICĂ A FINANȚELOR PUBLICE LOCALE IAȘI, întoarcerea executării silite prin restituirea sumei de 7820 lei poprite nelegal de către D. Iași în perioada 01.2011 – 08.2012, actualizarea sumei de 7820 lei cu rata inflației, plata dobânzii legale calculate de la data popririi fiecărei sume și până la achitarea efectivă a debitului, precum și daune morale de_ lei, cu cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut că prin sentința comercială nr. 284/S/13.05.2009, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, irevocabilă, reclamantul a fost obligat în solidar cu numita B. N. să achite suma de_, 41 lei.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei nr. 489/07.02.2011, pronunțată în dosarul nr._, că la data de 7 septembrie 2010 A. a încasat în contul creanței o sumă într-un cuantum superior celui stabilit prin titlul executoriu, emis pentru_, 41 lei.
Tot în considerentele deciziei mai sus-menționate s-a reținut că este întemeiată critica referitoarea la executarea silită pentru aceeași sumă solicitată de către A. și de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Locale Iași, întrucât titlul executoriu este reprezentat de sentința comercială emisă pentru suma de_, 41 lei.
De asemenea, instanța de fond a constatat că, prin sentința civilă nr._/06.06.2012, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2012, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul B. M. in contradictoriu cu intimata D.E.F.P.L. Iași și au fost anulate toate actele de executare din cadrul dosarului de executare nr.147005I/29.02.2009, în care s-au emis somația si titlul executoriu nr._/30.04.2010.
Deci, prin sentința mai sus-menționată instanța a dispus anularea executării silite înseși, constatând că suma datorată fusese recuperată anterior, astfel cum reținuse și Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 404 ind. 1 C. proc. civ., motiv pentru care instanța de fond a admis cererea reclamantului privind întoarcerea executării silite, sens în care a obligat pârâta să restituie către reclamant suma de 7600 lei, sumă încasată ca urmare a popririi nelegal înființate.
Instanța de fond a constatat că patrimoniul debitorului a fost prejudiciat și cu valoarea comisionului perceput pentru operațiunile specifice popririi de către terțul poprit, Casa Teritorială de Pensii Iași. Acest comision trebuie restituit reclamantului de pârâtă, întrucât din culpa acesteia a fost înființată și executată o poprire nelegală, motiv pentru care instanța de fond a obligat pârâta să achite reclamantului suma de 220 lei, reprezentând cuantumul total al comisionului perceput de terțul poprit.
Instanța de fond a admis și capătul de cerere accesoriu cu privire la acordarea dobânzii legale, dar numai de la data pronunțării sentinței civile nr. nr._/06.06.2012, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2012, dată de la care practic pârâta a cunoscut împrejurarea că executarea silită este nelegală și că trebuie să restituie sumele poprite de terțul poprit și virate în contul ei.
Practica si doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se sustine ca în aceasta situatie exista doua daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art. 1088 alin 1 Cod civil, cealalta art. 998 Cod civil.
Astfel, pe lânga dobânda legala ca dauna moratorie, creditorul poate pretinde si alte daune ce au caracter compensatorii si care sunt menite sa acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creantei datorata inflatiei, dupa ce aceasta a ajuns la scadenta. Valoarea acestuia din urma prejudiciu ar consta în diferenta dintre valoarea nominala a creantei si valoarea sa reala la data executarii. Actualizarea în functie de rata inflatiei este fundamentata pe natura si scopurile diferite ale celor doua institutii ; dobânda este pretul lipsei de folosinta, iar actualizarea cu rata inflatiei urmareste pastrarea valorii reale a obligatiei banesti.
Prin acordarea dobânzii se urmărește sancționarea debitorului pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumbă, pe când prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a plății efective a sumei datorate.
Actualizarea se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, în timp ce dobânda urmărește acoperirea beneficiului nerealizat.
Cu privire la sumele poprite lunar, precum și cu privire la comisionul lunar perceput de terțul poprit instanța de fond a dispus și actualizarea acestora cu indicele de inflație, calculat prin raportare la intervalul dintre data reținerii fiecărei sume în parte și plata efectivă a debitului.
Instanța de fond a reținut că prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a plății efective a sumei datorate, or contestatorul a fost lipsit de sumele poprite din chiar momentul realizării operațiunii de indisponibilizare a acestor sume de către terțul poprit.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 3701, 59 lei, instanța de fond a constatat că reclamantul solicită această sumă cu titlu de daune materiale, precizând că din cauza executării silite nelegale nu a reușit să achite la timp ratele la un credit contractat cu BANCA ROMÂNEASCĂ SA, astfel încât banca i-a calculat penalități în cuantum de 3701, 59 lei.
La data de 22.05.2007 reclamantul B. M. a încheiat cu BANCA ROMÂNEASCĂ SA contractul de credit nr._ pentru suma de_ lei.
Potrivit înscrisului emis de bancă, intitulat „Detalii Client”, B. M. înregistrează penalități de întârziere de 3701, 59 lei.
Reclamantul nu a dovedit că aceste penalități au fost percepute ca urmare a achitării cu întârziere sau a neachitării ratelor de credit scadente în intervalul de timp în care s-a desfășurat executarea silită desființată de către instanță prin sentința civilă nr._/06.06.2012, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2012, astfel încât chiar dacă s-ar reține că există fapta ilicită a pârâtei și că această faptă a determinat imposibilitatea achitării unor rate de credit cu consecința calculării unor penalități, nu se poate stabili pe baza probelor administrate de reclamant că ratele neachitate sunt cele scadente în intervalul cât a fost executat silit de către pârâtă.
Pentru toate aceste considerente, prima instanță a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata daunelor materiale în cuantum de 3701, 59 lei.
În ceea ce privește cererea de acordare a daunelor morale, prima instanța a admis-o pentru următoarele motive:
Aprecierea prejudiciului moral se realizeaza sub aspectul efectelor negative suferite de persoana ce se pretinde prejudiciată pe plan fizic si psihic. Aprecierea prejudiciului moral nu se rezuma la determinarea "pretului" suferintei fizice si psihice, ci inseamna aprecierea multilaterala a tuturor consecintelor negative ale prejudiciului si a implicatiei acestuia pe toate planurile vietii sociale ale persoanei vatamate. Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana prejudiciată pe plan fizic, psihic, social, profesional si familial din ceea ce ar insemna o viata normala, linistita si fericita pentru aceasta in momentul respectiv, dar si in viitor in societatea respectiva.
Pentru acordarea daunelor morale, este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, pentru dovedirea producerii unor suferințe morale, a impactului concret asupra persoanei vătămate pentru determinarea de la caz la caz, a existenței și a cuantumului acestora.
În cauză, prima instanță a reținut din declaratia martorului P. C. că în perioada cât a durat executarea silită, reclamantul a avut probleme familiale și la serviciu.
Martorul nu a indicat exact despre ce executare silită este vorba, în cauză existând două executări silite care l-au vizat pe contestator, motiv pentru care această afirmație a martorului este lipsită de substanță și de putere doveditoare.
A mai declarat martorul că în intervalul cât a durat executarea silită (din nou, fără a indica acest interval) contestatorul a suferit de depresie.
În ceea ce privește această afirmație a petentului instanța o poate interpreta cel mult în sensul că în acea perioadă contestatorul a fost supărat, întrucât diagnosticul unei depresii trebuie să aparțină unui specialist și să fie dovedit corespunzător.
De asemenea, martorul a mai declarat că în acel interval contestatorul nu a mai participat la viața socială din cauza lipsei banilor.
Supărarea de care face vorbire martorul este un sentiment firesc in cazul în care apar probleme de natură financiară, fără a avea insă o asemenea amploare încât să afecteze echilibrul fizic si psihic al contestatorului . din comun, care să impună despăgubirea sa suplimentară pentru acest inconvenient. De altfel, aspectul financiar al problemei este rezolvat chiar prin prezenta hotărâre, prin obligarea intimatei la restituirea sumei poprite și la plata despăgubirilor.
În ceea ce privește viața socială a contestatorului, instanța apreciază că această împrejurare nu jusitifică reținerea unui prejudiciu moral care să necesite a fi reparat pecuniar de către intimată.
Astfel, nefiind dovedite consecintele profund dăunătoare suferite pe plan fizic si psihic de contestator ca urmare a indisponibilizării unor sume de bani ca urmare a acțiunii intimatei, instanța de fond a respins cererea de obligare a intimatei la plata daunelor morale.
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată”, instanța va obliga intimata, în măsura culpei procesuale deținute, la plata către contestator a sumei de 293 lei reprezentând taxe judiciare de timbru aferente capătului de cerere privind întoarcerea executării silite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. M., motivând că în mod greșit prima instanță a respins capătul de cerere vizând acordarea daunelor material precum si a celor morale.
S-a motivat că din actele depuse de către reclamant reieșea în mod clar legătura de cauzalitate dintre penalitățile acumulate și executarea silită pornită pe nedrept împotriva sa, ceea ce nu îndreptățea instanța de fond decât să adopte o soluție în sensul admiterii cererii și obligarea pârâtei la achitarea daunelor materiale reprezentând contravaloarea penalităților acumulate.
De asemenea, s-a motivat că respingerea cererii privind acordarea daunelor morale este lipsită de conținut, aceasta rezumându-se la enunțarea unei definiții a prejudiciului moral fără a face referire concretă la particularitățile prezentei cauze și fără a indica care sunt în fapt acele elemente care fundamentează convingerea că prejudiciul suferit de către reclamant nu este de natura acelora susceptibile a fi reparate prin acordarea unor daune morale.
In mod greșit, instanța de fond a apreciat că probatoriile administrate în prezenta cauză nu au fost apte a face proba producerii unor suferințe morale, a impactului concret pe care 1-a avut executarea silită pornită pe nedrept împotriva subsemnatului.
S-a motivat că nu se poate stabili un curs de schimb "lacrimi"/lei, sănătatea și viața persoanelor fiind elemente inestimabile ce nu au valoare de înlocuire, astfel că este firesc să se ofere anumite compensații bănești care ar fi în măsură să ofere suficiente satisfacții pentru a crea o alinare suferințelor de natură morală cauzate.
Este pe deplin justificată acordarea unor compensații materiale recurentului ale cărui posibilități de viață familială și socială au fost alterate ca urmare a executării silite îndreptate în mod injust împotriva acestuia.
S-a motivat că aprecierea instanței nu poate fi decât rezultatul unui raționament greșit, al unui refuz de a analiza fapta ilicită săvârșită de către pârât, (care a înțeles să îl execute pe recurent fără a avea vreun temei legal) în ansamblul său, ținând cont nu numai de consecințele juridice pe care această faptă le-a avut ci și de implicațiile pe care aceasta le-a avut pe plan uman-afectiv, consecințe ce nu pot fi ignorate.
Ori, pentru un om obișnuit, efectele unui asemenea incident au fost mai mult decât semnificative.
A fi nevoit să plătești sume de bani pe care nu le datorezi, pentru a nu fi nevoit să suporți ulterior consecințe mai grave, nu e puțin lucru. A fi pus în imposibilitatea de a-ți onora obligațiile asumate., în speță creditul pe care recurentul îl contractase de la Banca Românească, imposibilitate ce s-a datorat aceleași executări ce 1-a vizat în mod injust, a contribuit de asemenea la ruperea echilibrului vieții acestuia.
S-a motivat că schimbarea rolului de întreținător al familiei cu cel de întreținut nu este nici ea lipsită de însemnătate. Ba mai mult, acesta a adus cu sine un sentiment de frustrare și de neputință care s-a reflectat în viața familială și socială a contestatorului.
Pentru un om obișnuit, a cărui viață s-a desfășurat în parametri normali, o viață simplă, dar trăită în acord cu normele legale și de conviețuire socială, a te vedea supus pe nedrept rigorilor legale, fiind supus executării, a fi nevoit să ajungi în fața instanței pentru a ti se restabili un drept ce ți-a fost pe nedrept încălcat, produce consecințe și pe plan emoțional.
S-a precizat că daunele morale pot compensa, alina într-o oarecare măsură suferința produsă, prin a crea în mintea celui prejudiciat convingerea că nedreptatea la care a fost supus a fost înțeleasă și blamată de către cei chemați să îi apere drepturile.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că prin sentința comercială nr. 284/S/13.05.2009, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, irevocabilă, reclamantul a fost obligat în solidar cu numita B. N. să achite suma de_, 41 lei, ce reprezintă creanța debitoarei S.C. BOVITIN S.A. preluată prin cesiune de creanță către A. de la Banca Agricolă, iar prin decizia 489/2011 Înalta Curte de Casație și Justiție (dosar nr._ ) a admis recursul declarat de B. M. împotriva sentinței 110/2011 a Curții de Apel București – Secția VI Comercială, a admis contestația la executare a contestatorului B. M. și a anulat formele de executare prin poprire instituite de A. prin adresele 519/2010 și_/2010 pentru suma de_,41 lei.
Prin sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Iași (dosar nr._/245/2012) s-a admis contestația la executare formulată de B. M. și s-au anulat toate actele de executare din dosarul de executare nr._/29.02.2009 în care s-au emis somația și titlu executoriu nr._/30.04.2010.
Potrivit adeverinței emisă de Casa Teritorială de Pensii Iași, de la fila 6 dosar fond, Primăria Iași – D.E.F.P.L. a dispus reținerea lunară din pensia recurentului a sumei de 380 lei începând cu ianuarie 2011 până la recuperarea sumei de_ lei, iar în baza adresei de înființare a popririi nr._/23.02.2011 A.F.P. Iași a înființat o reținere lunară din pensia aceluiași recurent în sumă de 50 lei începând cu aprilie 2011 până la recuperarea debitului de 500 lei.
De asemenea, prin adresa de înființare a popririi. Conform Ordinului 47/2011, pentru debitoarea A. s-a înființat o reținere lunară din pensia recurentului în sumă de 200 lei începând cu luna august 2011 până la recuperarea debitului în sumă de 5550 lei.
Potrivit acestui document totalul sumelor reținute a fost pe perioada ianuarie 2011 și până în august 2012 de 7600 lei + comision 220 lei.
Instanța de fond a dispus întoarcerea executării silite pentru suma de 7820 lei și acordarea de dobânzi legale de la data pronunțării sentinței_/2012 a Judecătoriei Iași.
Nemulțumirea contestatorului vizează neacordarea daunelor materiale și morale în prezenta cerere.
În ce privește daunele morale, în mod corect prima instanță a dispus respingerea acestora întrucât adeverințele și rețetele medicale privind efectuarea unui tratament de către recurent, emise în lunile mai 2012 și septembrie 2011, respectiv octombrie 2012, nu produc o legătură de cauzalitate cu cererea prezentă cât timp pe adeverințe se menționează ca fiind un tratament cronic, iar popririle au avut loc în perioada ianuarie 2011 – august 2012.
Depoziția martorului nu este explicită față de perioada în care s-au reținut sume de bani prin poprire, iar starea de neputința si neparticiparea la viața sociala nu justifica o compensație materiala
În ce privește daunele materiale, sub forma penalităților pe care recurentul le datorează ca urmare a imposibilității achitării la termen a ratelor aferente creditului contractat la Banca Româneasca se retine ca acest credit este contractat la data de 22.05.2007, având o rată lunară de 507,59 lei, iar recurentul nu a depus dovezi că a avut de achitat penalități și care este cuantumul acestora raportat la rata lunară.
Intimata a emis somația și titlul executoriu în luna aprilie 2010, iar contestatorul a obținut anularea formelor de executare instituite de A. pentru suma de_,41 lei prin decizia nr. 489/2011 a Î.C.C.J., irevocabilă la 07.02.2011, iar actele de executare emise de intimata D. Iași în dosarul de executare,_/2009 au fost anulate prin sentința_ a Judecătoriei Iași la data de 06.06.2012.
Recurentul nu a făcut dovada că în perioada martie 2011 – august 2012 a achitat penalități la contractul de credit bancar încheiat la 22.05.2007 cu Banca Românească.
Pentru aceste considerente tribunalul va respinge recursul și va menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de recurs formulată de reclamantul B. M. împotriva sentinței civile nr. 2383/11.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în sedință publică azi 16.04.2014.
Președinte, M. C. | Judecător, S. F. | Judecător, C. R. |
Grefier, F. L. I. |
Red. S.F.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./09.10.2014
Judecător fond T. G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 570/2014. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 572/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
