Partaj judiciar. Decizia nr. 1865/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1865/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 37162/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Decembrie 2014
Președinte - O. I.
Judecător C. E. C.
Judecător C. I.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1865/2014
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurenta R. M. și pe intimații C. V. P. și S. O., având ca obiect partaj judiciar - ieșire din indiviziune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 11.12.2014, 18.12.2014 și apoi pentru astăzi, 22.12.2014, când:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași a fost admisă acțiunea privind ieșirea din indiviziune de pe terenul cuprins în TP nr._/14.06.2000, formulată de reclamantul C. V. P. în contradictoriu cu pârâtele R. M. și S. O..
S-a constatat că masa partajabilă se compune din suprafața de 4 ha 4800 m.p. teren, în valoare totală de 91.707,31 lei, situată în intravilanul satului Cristești, . . titlului de proprietate nr._/14.06.2000, conform îndreptățirii defunctului C. V., emis pe numele C. P., C. I. și C. E., fii autorului, teren compus din:
- suprafața de 4 ha 2944 m.p. situată în extravilanul comunei H., din care: 9984 m.p. în T62, P 971/28, 9800 m.p. în T112, P 1582/1, 8600 m.p. în T 46, P 752/27, 1 ha în T72/2, P 1157/2/30, 3360 m.p. în T61, P 956/2, 1200 m.p. în T 61, P 966/1/44;
- suprafața de 1856 m.p., situată în intravilanul satului Cristești, ., P137.
S-a constatat că R. M. este moștenitoarea lui R. I., decedat la data de 26.12.1996, iar C. V. P. și S. O. sunt moștenitorii coindivizarei C. E., decedată la data de 02.11.1994.
S-a constatat că reclamantului și pârâtei S. O. le revine, împreună, o cotă de 2/3 din masa partajabilă, iar pârâtei R. M. îi revine o cotă de 1/3 din masa partajabilă.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a atribuit în indiviziune, reclamantului C. V. P. și pârâtei S. O., lotul 1 din varianta 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, în suprafață totală de 29.844 m.p. teren.
S-a atribuit în deplină proprietate pârâtei R. M. lotul 2 din varianta 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, în suprafață totală de 14.956 m.p. teren.
A fost admisă cererea conexă formulată de expert ing. G. C. și a fost obligat reclamantul să plătească în contul acestuia o diferență de onorariu de expert în cuantum de 1000 lei.
A fost admisă în parte cererea accesorie formulată de reclamantul C. P. privind obligarea pârâtei R. M. la plata cheltuielilor de judecată și a fost obligată pârâta R. M. să plătească reclamantului suma de 531,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a constatat că, până la data pronunțării, reclamantul a achitat din diferența de taxa de timbru datorată potrivit încheierii executirii de acordare a ajutorului public judicar, prin eșalonare, din 22.01.2013, în cuantum de 2749,22 lei, doar suma de 393 lei, rămânând obligat, potrivit aceleiași încheieri, pentru suma de 2356,22 lei.
Pentru a se pronunța astfel, a reținut instanța de fond că la data de 29.03.2013 a fost pronunțată încheierea de admitere în principiu cre face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin această încheierea s-a dispus admiterea în principiu a cererii privind ieșirea din indiviziune, s-a constatat că masa partajabilă se compune din suprafața de 4 ha 4800 m.p. teren, în valoare totală de 91.707,31 lei, situată în intravilanul satului Cristești, . . titlului de proprietate nr._/14.06.2000, conform îndreptățirii defunctului C. V., emis pe numele C. P., C. I. și C. E., fii autorului, teren compus din suprafața de 4 ha 2944 m.p. situată în extravilanul . 9984 m.p. în T62, P 971/28, 9800 m.p. în T112, P 1582/1, 8600 m.p. în T 46, P 752/27, 1 ha în T72/2, P 1157/2/30, 3360 m.p. în T61, P 956/2, 1200 m.p. în T 61, P 966/1/44) și din suprafața de 1856 m.p. situată în intravilanul satului Cristești, ., P137. De asemenea, s-a constatat că R. M. este moștenitoarea lui R. I., decedat la data de 26.12.1996, iar C. V. P. și S. O. sunt moștenitorii coindivizarei C. E., decedată la data de 02.11.1994, precum și faptul că reclamantului și pârâtei S. O. le revine, împreună, o cotă de 2/3 din masa partajabilă, iar pârâtei R. M. îi revine o cotă de 1/3 din masa partajabilă.
A mai reținut prima instanță că raportul de expertiză ing. G. C. a propus două variante de lotizare a terenului supus partajului, reclamantul și pârâta S. O. optând pentru prima variantă, iar pârâta R. M. pentru cea de-a doua. Comparând cele două variante de lotizare instanța de fond a constatat că, în lipsa acordului de voință între reclamant și pârâta S. O., pe de o parte și pârâta R. M., pe de altă parte, varianta 1 de lotizare este preferabilă întrucât, în această variantă suprafețele de teren sunt fărâmițate mai puțin, pârâta R. M. primind în mod compact suprafața de teren intravilan care, în varianta 1 este divizată, așa cum se poate observa în anexa 2b de o manieră care nu ar mai permite un eventual partaj în natură între cei doi copărtași ce, în prezent, au decis să rămână în indiviziune. Mai mult, terenul situat în intravilan, ca poziționare și valoare economică (în lipsa contestării valorilor reținute potrivit expertizei anuale a notarilor publici), este superior terenului din extravilan. De asemenea, în varianta 2 de lotizare, care ține exclusiv seama de dorința pârâtei R. M. de a primi în proprietate suprafețe de teren din fiecare parcelă, este extrem de fărâmițată și suprafața de teren din T46, . formate având o lățime de numai 6,14/6,71 m.p. teren.
Prima instanță a mai reținut că în varianta 1 de lotizare pârâta R. M. primește, pe lângă suprafața de teren intravilan, proprie exploatării în orice modalitate, și alte două suprafețe de teren, de dimensiuni generoase, mult mai facil de exploatat în trup compact. De asemenea, pârâta a arătat că nu contestă valoarea totală a terenului, în raport cu valoarea diferită a diverselor parcele, neformulând nici obiecțiuni clare și nici cereri de probatorii suplimentare pentru a se putea aprecia sau presupune că loturile formate de expert nu au valoare egală; de altfel, nici pârâta R. M. nu a susținut o atare obiecțiune.
Având în vedere disp. art.728 alin. 1 Cod civil, precum și manifestarea de voință a părților, instanța a admis cererea de partaj succesoral și ieșire din indiviziune și a dispus ieșirea din indiviziune a reclamantului și a pârâtelor, cu privire la terenul identificat anterior.
În conformitate cu disp. art. 741 Cod civil, la formarea loturilor, în vederea împărțelii în natură, trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât posibil, „aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare”, când cotele indivize moștenite sunt de valoare egală, fiind necesar însă să fie evitată, pe cât posibil, „îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor”. De asemenea, în art. 6739 Cod procedură civilă sunt enumerate o . criterii pe care instanța le va avea în vedere la formarea și atribuirea loturilor, textul de lege indicând printre acestea, acordul părților, mărimea-cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor.
În consecință, instanța de fond a optat pentru varianta 1 din raportul de expertiză topo-cadastrală ing. G. C., în varianta rectificată potrivit răspunsului de la fila 184 dosar, terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr._/14.06.2000 fiind împărțite în două loturi, ținându-se seama de cotele indivize ce se cuveneau fiecăreia dintre părți și de manifestarea de voință a reclamantului și a pârâtei S. O., în sensul de a rămâne în indiviziune. Instanța de fond a reținut, totodată, că valoarea totală a terenului în suprafață de 4 ha 4800 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr._/14.06.2000, este de 91.707,31 lei, reclamantului și pârâtei S. O. revenindu-le împreună o suprafața de 29.844 m.p. teren, în echivalent valoric de_,21 lei și pârâtei R. M. o suprafață totală de 14.956 m.p. teren, în echivalent valoric de_,10 lei.
Având în vedere că loturile au valoare egală, instanța de fond a reținut că nu se impune în cauză compensarea prin sulte.
Constatând că în cauză nu a fost achitată diferența de onorariu de expert, instanța de fond a apreciat că cererea conexă formulată de expert ing. G. C. este întemeiată, obligând pe reclamant să plătească în contul acestuia o diferență de onorariu de expert în cuantum de 1000 lei.
Având în vedere că prin încheierea dată în cameră de consiliu la 22.01.2013, reclamantului i-a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar, dispunându-se eșalonarea taxei de timbru în cuantum de 2749,22 lei și plata acesteia în 7 rate lunare a câte 392,75 lei și că, până la data pronunțării, reclamantul a achitat din această sumă doar prima rată, în cuantum de 393 lei, instanța a constatat că acesta rămâne obligat, potrivit aceleiași încheieri, pentru suma de 2356,22 lei.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța de fond a reținut că în procesele de partaj, părțile având calități duble, nu se poate reține în sarcina lor o „culpă procesuală”, în interpretarea de speță a art. 274 Cod procedură civilă, acestea trebuind să suporte cheltuielile de judecată în mod proporțional cu cota pe care au dobândit-o la partaj. În cauza dedusă judecății, până la data pronunțării prezentei hotărâri, reclamantul a făcut dovada antamării următoarelor cheltuieli: 395 lei taxă de timbru și timbru judiciar, 800 lei onorariu de avocat și 500 lei onorariu provizoriu de expert. Având în vedere cota parte din masa indiviză care se cuvine pârâtei R. M., ce se solicită a fi obligată la cheltuieli, instanța de fond a reținut că aceasta îi datorează reclamantului o sumă proporțională cu cota sa parte din cheltuielile de judecată pe care le-a dovedit, astfel încât, cererea accesorie cu acest obiect formulată de reclamantul C. P. a fost admisă în parte, pentru suma de 531,6 lei.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta R. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, pârâta a susținut că prin întampinarea formulată a precizat că este de acord cu acțiunea reclamantului Caruntu V. P. privind ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de_ m.p., situat pe raza ., înscris în TP nr._/14.06.2000. De asemenea, a arătat că i se cuvine o cotă de 1/3 din suprafața de teren de_ m.p., în calitate de unică moștenitoare a părinților săi Caruntu I. și Caruntu E., solicitând, în consecință, formarea loturilor, ca efect al împărțelii și atribuirea fiecărei părți a unui lot de teren din fiecare parcelă înscrisă în titlul de proprietate. A mai precizat faptul că o asemenea operațiune ar fi echitabilă, deoarece toate loturile sunt comod partajabile în natură, au valori, categorii de folosință și funcționalități diferite. Or, prin sentința recurată, în mod eronat instanța de fond a considerat preferabilă varianta I de lotizare, solicitată de reclamant și pârâta S. E.. Mai susține recurenta că instanța de fond a făcut o aplicare ad literam și selectivă a criieriilor prevăzute de art. 6739 Cod procedură civilă, ajungând astfel să pronunțe o hotărâre inechitabilă, arbitrală și nelegală. Instanța supremă, într-o decizie de speță (C.S.J., secția civilă, decizia nr. 2726/1991), a reținut că niciun criteriu din cele anterior amintite nu trebuie absolutizat sau aplicat cu prioritate, ci el trebuie confruntat cu cele invocate de părți. Mai mult, criteriile prevăzute în art. 6739 Cod procedură civilă sunt prevăzute cu caracter exemplificativ, nu limitativ, practica și doctrina oferind o pleiadă de alte criterii pe care o instanța le poate lua în calcul de la caz la caz, în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice. Criteriile determinate de instanță și considerate ca fiind aplicabile situației supusă judecății trebuie coroborate și aplicate în consecință în vederea obținerii unei împărțeli echitabile.
Mai susține recurenta că prin greșita aplicare a criteriului valoric și a celui privitor la natura bunurilor, instanța de fond a omis să facă și o aplicare coroborată a criteriului conform căruia trebuie să se țină cont la împărțeală și de faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor. De asemenea, instanța de fond trebuia să țină cont de faptul că o suprafață de teren de 1/3 din ..p. este ocupată și folosită de mai bine de 2 ani de vărul său Caruntu P., cu acceptul său și al reclamantului, care a turnat pe acel teren o fundație betonată pentru locuință și a montat un cântar industrial pentru masa lemnoasă. Tot astfel, o parte din . tarlaua 62 în suprafață de 9984 m.p. este afectată de investiții ale aceluiași Caruntu P., care a construit un depozit de lemne și a ridicat gard pe toate cele 4 laturi. Datorită faptului că între ea și Caruntu P. există un mandat tacit, dar și un mandat autentic cu privire la administrarea și folosința acestor parcele, prin atribuirea în totalitate a acestor parcele reclamantului, ieșirea din indiviziune ar fi în mod real inechitabilă și păguboasă atât pentru ea cât și pentru vărul său.
Mai susține recurenta că instanța de fond a reținut că varianta solicitată de ea nu este benefică datorită fărâmițării excesive a parcelelor de teren, lucru prohibit și de disp. art. 741 Cod procedură civilă, fără a lua însă în calcul suprafața mare de teren supusă împărțelii. Astfel, s-a pus problema divizării unor parcele care au 8000 –_ m.p., aceste suprafețe mari de teren permițând în mod real o divizare tripartită, ce ar conduce la o atribuire de loturi egale valoric și cantitativ pentru fiecare coindivizar. Art. 741 Cod procedură civilă prevede ca la formarea și compunerea loturilor să se dea bunuri de aceeași valoare și natură, pe cât posibil. În speță, acest lucru este posibil, varianta de lotizare propusă de ea având rolul de a satisface în mod concret atât rigorile legii cât și dorința de nepărtinire și echitate a principalilor pioni implicați în acest proces.
Recurenta precizează că cerința unei juste împărțeli nu a fost satisfăcută de instanța de fond nici prin modul în care parcelele au fost repartizate în loturi în varianta propusă de reclamant. Din cele 3 suprafețe de teren care au fost incluse în lotul său, doar una este în intravilan (., cu suprafața de 1856 m.p. vie). Deși nu au fost contestate valorile de circulație a terenurilor prevăzute în expertiza anuală a notarilor publici, terenul situat în intravilan ca poziționare și valoare economică este net superior terenului din extravilan. Astfel, suprafața de teren de 9984 m.p., . 62, se află între 4 case și are 2 deschideri la drum; suprafața de teren de 3360 m.p., . 61, se află între 2 drumuri și are case în vecinătate; suprafața de teren 1200 m.p. ., tarlaua 61, reprezintă o vie aflată între case. Astfel, cele 3 suprafețe de teren, atribuite reclamantului și pârâtei S. O., deși în titlul de proprietate figurează ca fiind în extravilan, se află în perimetrul construibil al localității, sunt racordate la utilități (energie electrică și gaz metan) datorită demersurilor sale, fiind net superioare ca valoare și poziționare celorlalte suprafețe aflate în extravilan și care i-au fost atribuite ei. Pentru aceste motive, consideră recurenta ca fiind preferabilă varianta de lotizare propusă de ea, cu atât mai mult cu cât ar duce la imposibilitatea apariției unor astfel de situații de inechitate.
Pentru toate aceste considerente, recurenta a solicitat admiterea recursului.
În dovedirea recursului, recurenta a solicitat proba cu înscrisuri.
Intimatul C. V. P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului. În motivarea poziției sale procesuale, intimatul a susținut că prin raportul de expertiză s-au propus două variante de lotizare a terenului, el și pârâta S. O. optând pentru prima variantă, iar pârâta R. M. pentru cea de-a doua variantă. Instanța de fond, comparând cele două variante de lotizare și având în vedere lipsa acordului de voință dintre părți, a constatat în mod temenic și justificat că varianta I de lotizare este preferabilă întrucât, în această variantă, suprafețele de teren sunt fărâmițate mai puțin, recurenta R. M. primind în mod compact suprafața de teren intravilan. Mai mult, în varianta 1 de lotizare, recurenta a primit, pe lângă suprafața de teren intravilan, proprie exploatării în orice modalitate, și două suprafețe de teren, de dimensiuni suficient de mari, care pot fi exploatate în trup compact. Mai susține intimatul că instanța de fond a respectat disp. art. 741 și art. 6739 Cod procedură civilă.
Cât privește susținerile recurentei referitoare la faptul că 1/3 din ..p. este folosită și ocupată de un văr al acesteia, care a turnat o fundație de beton pentru o locuință și care a montat un cântar industrial pentru masa lemnoasă, intimatul susține că acestea nu sunt reale. Vărul recurentei, Caruntu P., nu are nici un drept să construiască fără autorizație de construcție și pe un teren aflat în indiviziune, al cărui proprietar nu este. De altfel, recurenta nu a dovedit aceste susțineri.
În consecință, intimatul a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
În recurs a fost depus la dosar un raport de expertiză extrajudiciară de către recurentă.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, raportat la motivele de recurs invocate și la dispozițiile legale aplicabile, instanța constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă, reclamantul C. V. P. a chemat în judecată pe pârâtele R. M. și S. O., solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 4,48 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr._/14.06.2000, emis pe numele C. P., C. I. și C. E., solicitând instanței să stabilească cotele ce se cuvin părților în calitate de copărtași și să lichideze starea de indiviziune.
Prin sentința civilă recurată instanța de fond a admis acțiunea, a constatat faptul că masa partajabilă se compune din suprafața de 4,48 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr._/14.06.2000 emis pe numele C. P., C. I. și C. E., precum și faptul că pârâta R. M. este moștenitoarea lui R. I. decedat la data de 26.12.1996, iar reclamantul C. V. P. și pârâta S. O. sunt moștenitorii coindivizarei C. E. decedată la data de 02.11.1994. De asemenea, prin sentința civilă recurată s-a constatat că reclamantului și pârâtei S. O. le revine, împreună, o cotă de 2/3 din masa partajabilă, iar pârâtei R. M. îi revine o cotă de 1/3 din masa partajabilă.
Cu privire la compunerea masei de împărțit, la calitatea și la cotele ce le revin părților nu au fost formulate critici de către recurentă prin cererea de recurs, aceasta criticând doar varianta de lotizare aleasă de prima instanță.
Referitor la atribuirea efectivă a loturilor, instanța de recurs reține că prin sentința civilă recurată s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, atribuind în indiviziune, reclamantului C. V. P. și pârâtei S. O., lotul 1 din varianta 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, în suprafață totală de 29.844 m.p. teren, iar pârâtei R. M. lotul 2 din varianta 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, în suprafață totală de 14.956 m.p. teren.
Astfel, suprafața totală de 4,48 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr._/14.06.2000 este compusă din suprafața de 4,2944 ha teren situată în extravilanul . și din suprafața de 1856 m.p. teren situată în intravilanul satului Cristești, ., în T 3, P 137. Suprafața de 4,2944 ha teren situată în extravilanul . din următoarele suprafețe de teren: suprafața de 9984 m.p. în T62, P 971/28, suprafața de 9800 m.p. în T112, P 1582/1, suprafața de 8600 m.p. în T 46, P 752/27, suprafața de 1 ha în T79/2, P 1157/2/30, suprafața de 3360 m.p. în T61, P 956/2 și suprafața de 1200 m.p. în T 61, P 966/1/44.
Prin sentința civilă recurată, s-a atribuit reclamantului C. V. P. și pârâtei S. O., lotul 1 din varianta 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, în suprafață totală de 29.844 m.p. teren, respectiv s-au atribuit următoarele suprafețe de teren: suprafața de 9984 m.p. în T62, P 971/28, suprafața de 5300 m.p. în T 46, P 752/27, suprafața de 1 ha în T79/2, P 1157/2/30, suprafața de 3360 m.p. în T61, P 956/2 și suprafața de 1200 m.p. în T 61, P 966/1/44.
De asemenea, prin aceeași sentință s-a atribuit pârâtei R. M. lotul 2 din varianta 1 a raportului de expertiză ing. G. C., așa cum a fost rectificată prin „completarea la raport”, în suprafață totală de 14.956 m.p. teren, respectiv s-au atribuit următoarele suprafețe de teren: suprafața de 9800 m.p. în T112, P 1582/1, suprafața de 3300 m.p. în T 46, P 752/27 și suprafața de1856 m.p. teren situată în intravilanul satului Cristești, ., în T 3, P 137.
În consecință, instanța de recurs reține că instanța de fond a atribuit părților suprafețe de teren compacte, optând pentru varianta de lotizare 1 propusă de expert motivat de faptul că în această variantă suprafețele de teren ar fi mai puțin fărâmițate.
Potrivit disp. art. 741 Cod civil, „La formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Se va evita însă, cât va sta prin putință, îmbucătățirea peste măsura a eritajelor și diviziunea exploatațiunilor”.
Potrivit disp. art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă, „instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”, iar potrivit disp. art. 6739 Cod procedură civilă, „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.
Astfel, prin dispozițiile legale menționate, este consacrat principiul partajării în natură și al formării unor loturi, pe cât posibil, egale ca întindere și valoare.
Prin cererea de recurs, recurenta a invocat încălcarea acestui principiu de către instanța de fond, susținând că cerința unei juste împărțeli nu a fost satisfăcută de prima instanță prin modul în care parcelele au fost repartizate în loturi în varianta propusă de reclamant. Astfel, s-a susținut că din cele 3 suprafețe de teren care au fost incluse în lotul său, doar una este în intravilan (., cu suprafața de 1856 m.p. vie). Totodată însă, din suprafețele de teren atribuite reclamantului, suprafața de teren de 9984 m.p., . 62, se află între 4 case și are 2 deschideri la drum; suprafața de teren de 3360 m.p., . 61, se află între 2 drumuri și are case în vecinătate; suprafața de teren 1200 m.p. ., tarlaua 61, reprezintă o vie aflată între case. Astfel, cele 3 suprafețe de teren, atribuite reclamantului și pârâtei S. O., deși în titlul de proprietate figurează ca fiind în extravilan, se află în perimetrul construibil al localității, sunt racordate la utilități (energie electrică și gaz metan) datorită demersurilor sale, fiind net superioare ca valoare și poziționare celorlalte suprafețe aflate în extravilan și care i-au fost atribuite ei. De asemenea, recurenta a invocat și ocuparea unor suprafețe de teren de către numitul C. P., fiul reclamantului. Aproximativ aceleași aspecte au fost invocate de către recurentă și prin întâmpinarea formulată în prima fază procesuală.
Or, cu ocazia soluționării cauzei în prima fază procesuală nu au fost verificate toate aceste aspecte invocate de către pârâta – recurentă, care a solicitat împărțirea fiecărei parcele și, implicit, atribuirea de loturi egale valoric și cantitativ.
Totodată, instanța de recurs constată că pentru analiza criticilor formulate de recurentă privind modalitatea de partajare a terenului, de stabilire a valorii masei și de formare a loturilor cuvenite părților, este necesară administrarea de probe noi, respectiv expertiză tehnică în specialitatea topografie cadastru și expertiză evaluatorie. Astfel, instanța de recurs apreciază că pentru justa soluționare a cauzei se impune efectuarea unei noi expertize topo – cadastrale, prin care să se propună variante de lotizare care să corespundă exigențelor legale, respectiv să cuprindă loturi aproximativ egale valoric și cantitativ, fără însă a se ajunge, în același timp, la o fărâmițare excesivă a terenurilor. De asemenea, instanța de recurs apreciază că este necesar ca expertul să verifice susținerile recurentei (dacă unele suprafețe de teren sunt în perimetrul construibil al localității și dacă sunt racordate la utilități, dacă există investiții) și să formuleze propuneri de lotizare ținând cont și de aceste aspecte invocate. În condițiile în care recurenta a invocat și faptul că unele suprafețe de teren ar avea o valoare mai mare (ca urmare a poziționării sau utilităților), instanța de recurs reține că pentru justa soluționare a cauzei se impune și efectuarea unei expertize evaluatorii, care să stabilească valoarea concretă a fiecărei suprafețe de teren înscrisă în titlul de proprietate nr._/14.06.2000.
Instanța de recurs, raportat la principiul partajării în natură și al formării unor loturi, pe cât posibil, egale ca întindere și valoare, mai reține și faptul că doar varianta 2 de lotizare propusă de expert G. C. atribuie loturi în natură, din fiecare parcelă înscrisă în titlul de proprietate. Însă, instanța de recurs se află în imposibilitatea de a da eficiență variantei 2 de lotizare propusă de către expert G. C. (cum solicită recurenta), întrucât prin această variantă s-a partajat o suprafață de teren mai mare decât cea înscrisă în titlul de proprietate. Astfel, deși, conform titlului de proprietate, în T61, P 956/2 este înscrisă o suprafață de 3360 m.p. teren, în varianta 2 de lotizare propusă de expert s-au format, cu privire la această suprafață, trei loturi de 1257 m.p. teren fiecare. În consecință, s-a propus împărțirea unei suprafețe de 3771 m.p. teren, deși în T61, P 956/2 este înscrisă doar o suprafață de 3360 m.p. teren.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, având în vedere faptul că proba cu expertiză nu poate fi administrată în această fază procesuală conform disp. art. 305 Cod procedură civilă, instanța, în baza disp. art. 312 alin. 1 – 3 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa în parte sentința instanței de fond, în privința modalității de ieșire din indiviziune și va reține cauza spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize topo cadastrale și a unei expertize evaluatorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta R. M. împotriva sentinței nr._/24.09.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o casează în parte în privința modalității de ieșire din indiviziune.
Reține cauza pentru rejudecare în vederea administrării probei cu expertiză evaluatorie și expertiză topografică.
Amână cauza la termenul ce urmează a fi stabilit urmare a desființării completului R 13 și repartizării dosarului unui alt complet de judecată.
Menține dispozițiile sentinței recurate ce nu contravin prezentei decizii privind compunerea masei partajabil, calitatea părților și cotele succesorale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
I.O. C.C.E. I.C. B.D.M.
Red./tehnored. C.C.E.
2 ex., 06.03.2015
Judecător fond: Z. – L. M. – O.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1171/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-12-2014, Tribunalul... → |
|---|
