Pretenţii. Decizia nr. 1740/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1740/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 35968/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 10 Decembrie 2014
Președinte - P. T.
Judecător - E.-C. P.
Judecător - A. M. C.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1740/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent A. C. și pe intimat ASOCIAȚIA DE P.. T. V. . R., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 26.11.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 03.12.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10.12.2014, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 5869/12.04.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:
„Respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Admite in parte acțiunea, asa cum a fost modificata formulată de către reclamanta Asociațiade proprietari T. V. .>cu sediul in Iasi, .. 19, .. B, parter si domiciliul procesual ales la C. av C. Dumitrina din Iasi, .. 24 A, ., . contradictoriu cu pârâta A. C., domiciliata în mun. Iași, . ., ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de :
- 1761,66 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei 10._;
- 4.072,55 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 12._;
Constata inaplicabilitatea disp. Legii 175/2010 .
Respinge ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta in contradictor cu A. R. cu domiciliul in Iasi, ., ..
Obliga pirita A. C. la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in cuantum de 978 lei.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
„În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune privitor la penalitatile de intirziere aferente perioadei 12._ pretinse de reclamantă, instanța constată că excepția este neîntemeiată cursul prescriptiei incepind sa curga de la data nasterii dreptului la actiune . In conditiile in care prezenta actiune a fost formulata la data 11.2011, in termenul de prescriptie instanta constata exceptia prescriptiei invocata ca neintemeiata motiv pentru care o va respinge.
Analizind actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii au obligația de a achita cota de contribuție care le revine în cadrul cheltuielilor asociației, iar în caz de neplată sau de întârziere în efectuarea plății în termenul stabilit, proprietarul este obligat să plătească și o penalitate în cuantumul stabilit prin hotărârea adunării generale a asociației, conform cu dispozițiile art. 49 din același act normativ.
Conform art. 12 lit A, d) din Hotarirea nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 230/2007 proprietarii membri ai asociatiei au dreptul de a contesta la presedintele asociatiei de proprietari modul de calcul al cotei de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, in termen de 10 zile de la afisarea listei de plata. Piritele nu au contestat modul de calcul al cotei de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari.
Asa cum rezulta din expertiza contabila efectuata in cauza, cheltuielile de intretinere aferente perioadei 10._ sint de 1761,66 lei iar penalități de întârziere aferente perioadei 12._ sint de 4.072,55 lei.
În conformitate cu prevederile art. 379 alin.3 din codul de procedură civilă creanța este certă atunci când existența ei rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 379 alin.4 din Codul de procedură civilă, creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice fie emanând de la debitor, fie recunoscute de el, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță.
În ceea ce privește caracterul exigibil al creanței, instanța reține dispozițiile art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, dispoziții potrivit cărora cotele de contribuție la cheltuielile asociației trebuie să fie plătite în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată.
Prin urmare in temeiul art. 46 si art 50 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, avind in vedere si concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza instanța urmează a admite in parte actiunea formulata de către reclamanta și în consecință, va obliga pârâta A. C. la plata către reclamantă a sumei de 1761,66 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei 10._ si 4.072,55 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 12._;
Referior la solicitarea piritei de a sa face aplicarea disp. legii 175/2010 privitoare la scutirea proprietarului la plata penalitatilor restante, instanta o va respinge ca nefondata, pirita nefacind dovada indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute de legea art. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si anume ca figura in evidentele asociatiei cu restante la cheltuielile de intretinere si penalitati de intirziere, ca a achitat integral restantele la cheltuielile de intretinere si ca venitul realizat pe membru de familie se situeaza sub nivelul de 1000 lei, prevazut de actul normativ mentionat.
Pentru aceste motive, instanta va admite in parte acțiunea ins sensul celor mai sus aratate.
F. de cererea reclamantei de renuntare la insusi dreptul pretins impotriva piritei A. R., instanta, in temeiul disp. art. 247 al.1 C proc civ va respinge ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta in contradictor cu A. R..
In temeiul disp. art. 274 C proc civ.obliga pirita A. C. la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in cuantum de 978 lei.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. C., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că în mod greșit instanța de fond a respins cererea prin care a solicitat aplicarea dispozițiilor Legii nr. 175/2010, în condițiile în care a depus la dosarul cauzei înscrisuri doveditoare din care reieșea îndeplinirea condițiilor art. II din actul normativ menționat. La data de 23.07.2010 debitul către Asociația de Proprietari era de 3631,37 lei, iar până la 23.07.2011 s-a achitat suma de 200 lei la casieria Asociației și 3.973 lei la CET Iași (aspect reținut la fila 11 din raportul de expertiză depus la Judecătoria Iași la termenul de judecată din 07.12.2012).
A formulat cerere de radiere a penalităților (copie de pe cererea a fost depusă la termenul de judecată din 14.12.2012), însă reprezentanții asociației au refuzat aplicarea acestei dispoziții legale, solicitând achitarea unor cheltuieli de judecată care nu au fost niciodată acordate de instanțele de judecată (onorarii de avocat solicitate în dosarele nr._, respectiv_/245/2010 de pe rolul Judecătoriei Iași). În aceste condiții, defunctul A. A. și ulterior A. C. nu au mai avut posibilitatea să achite la casieria reclamantei cheltuieli de întreținere aferente perioadei noiembrie 2010 – ianuarie 2012, ceea ce a generat calcularea penalităților de întârziere.
Instanța de fond a constatat inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 175/2010, deși în cuprinsul raportului de expertiză depus la data de 07.12.2012, doamna expert A. D. menționează că la data de 23.07.2010 erau îndeplinite condițiile prevăzute de Legea 175/2010 – fila 11 raport, situație în care penalitățile de întârziere aferente sumei de 1.761 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere neachitate, sunt în cuantum de 1.457,10 lei.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată solicitate. Consideră că instanța trebuia să facă aplicarea art. 246 Cod procedură civilă și să dispună compensarea acestora având în vedere că pretențiile admise sunt disproporționate față de cele solicitate prin cererea de chemare în judecată.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
S-au administrat probe noi în recurs, respectiv înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză, tribunalul constată că reclamanta Asociația de Proprietari T. V. .> a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtele A. C. si A. R., să dispună obligarea acestora la plata sumei de 3161,66 lei cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 10._, 8153,44 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 12._ si 100 lei fond rulment.
Tribunalul constată ca fiind vădit neîntemeiate criticile recurentei, instanța de fond stabilind în mod corect situația de fapt în urma unei analize atente a probelor administrate și printr-o aplicare riguroasă a prevederilor legale incidente în materie.
Relativ la criticile legate de neaplicarea prevederilor Legii nr. 175/2010, tribunalul notează că acestea sunt vădit neîntemeiate. Ansamblul probator administrat la fond și în recurs relevă faptul că la data la care s-a formulat de către recurentă cererea de scutire de la plata penalizărilor (08.02.2011) recurenta avea un debit la întreținere de 788 lei. Această situație de fapt rezultă din cuprinsul raportului de expertiză contabilă întocmit la fond (fila 206).Tribunalul notează că la data formulării cererii prevăzute de Legea 175/2010 recurenta nu întrunea condițiile pentru aplicarea Legii 175/2010.
Relativ la susținerile recurentei privind cheltuielile de judecată, tribunalul, analizând actele dosarului, constată că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1600 lei onorariu avocat, conform chitanțelor din 07.02.2011 și 19.10.2011 (filele 84 și 264 dosar fond).
Prin urmare, se constată că în mod legal și temeinici instanța de fond a obligat pârâta, în aplicarea art. 274 Cod procedură civilă, la plata sumei de 978 lei cheltuieli de judecată (din totalul de 1600 lei) proporțional cu măsura în care au fost admise pretențiile reclamantei.
Deși recurenta a invocat art. 246 și incidența compensării, tribunalul reține că nu au relevanță cheltuielile de judecată efectuate de recurentă la instanța de fond pentru onorariul de expert atât timp cât se putea proceda la compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți doar în ipoteza în care și pârâta ar fi dedus judecății primei instanțe pretenții proprii, ipoteză care nu se regăsește în speța dedusă judecății.
În considerarea celor anterior expuse, tribunalul urmează, în baza art. 312 Cod procedură civilă, a respinge recursul și a menține sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta A. C. împotriva sentinței civile nr. 5869/12.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta A. C. să plătească intimatei suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata în recurs.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2014.
Președinte, P. T. | Judecător, E.-C. P. | Judecător, A. M. C. |
Grefier, F. L. I. Pentru grefier aflat în C.O., semnează Grefierul șef al Secției I Civilă |
Red. E.C.P.
Tehn. M.M.D.
2 ex./03.08.2015
Judecător fond A. F. S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1514/2014. Tribunalul IAŞI | Succesiune. Decizia nr. 1742/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|








