Revendicare imobiliară. Decizia nr. 148/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 148/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 24368/245/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 28 Februarie 2014
Președinte - I. D.
Judecător C. D.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 148/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe apelant ACEOCOIȚEI M., apelant ACEOCOIȚEI C. și pe intimat C. M., intimat S. F. C., intimat T. M., având ca obiect revendicare imobiliară .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 07.02.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, la cererea apărătorilor părților de a se amâna pronunțarea pentru a depune la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 14.02.2014, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 21.02.2014 când, din aceleași motive, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr._/ 24.11.2010 pronunțată de Judecătoria Iași s-a dispus admiterea în parte a cererii reclamanților C. M., T. M. și S. F. C., în contradictoriu cu pârâții Aceocoitei C. și Aceocoitei M.. Au fost respinse capetele de cerere privind obligarea pârâților să lase în liniștita posesie si deplina proprietate suprafața de 614 m.p și sa ridice construcțiile realizate pe aceasta suprafața de teren. S-a stabilit ca linie de hotar între proprietatea reclamanților și a pârâților punctele 40, 41, 42, 43 din planul de situație aflat la fila 94 dosar ca parte integranta din expertiza topo realizata de expert G. Constnatin .
Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a reținut următoarele:
Reclamanții dețin în proprietate conform Titlului de proprietate_/2002 suprafața de 7 ha și 5089 mp și invoca faptul ca pârâții au ocupat fără drept suprafața de 614 mp teren înscris în acest titlu și identificat în tarlaua 166 .>
Pentru a lămuri situația de fapt instanța a admis efectuarea expertizei topo; în concluziile sale expertul arată următoarele: în fapt reclamanții dețin suprafața de 1483m.p. Pârâții au prezentat titlul de proprietate nr._ prin care fac dovada proprietății (din terenul aflat în litigiu)pentru suprafața de 400m.p.fiind situată în sector cadastral 166 . ca vecinătăți; Nord-I. I., Est-IAS Bucium, Sud-Teren stat,Vest-. vânzare cumpărare nr.2885 din 23 11.2004 prin care fac dovada proprietății pentru suprafața de 400m.p.fiind situată în sector cadastral 166,. )și vecinătățile Nord-I. I., Est-Pl (6902/l/4), Sud-Pl (6902/1/4).
Studiind actele prezentate de pârâți se poate observa faptul că în contractul de vânzare cumpărare nr.2885 se specifică faptul că T. M. vinde suprafața de 400 m.p.ce a fost reconstituită conform titlului de proprietate nr._/92 pârâților, dar s-a prezentat și titlul de proprietate nr._ ,cu același număr dar eliberat la date diferite iar terenul menționat în titlurile respective au numere topo diferite.
În fapt pârâții dețin suprafața de 1050m.p.(s-au extins spre albia R Vămășoaia) susținând faptul că au stăpânit fără acte de proprietate mai bine de 25 ani o suprafață de circa 505 m.p situată în intravilanul extins al Mun Iași . tarlaua 166 ..
Dacă se ține cont de numerotarea cadastrală rezultă faptul că trupurile de teren menționate în actele de proprietate nu se suprapun, dar . să fie în partea de nord, iar . sudică în teren terenul nu este deținut astfel.
Prin suprapunerea planului cadastral cu documentațiile cadastrale rezultă faptul numerotarea cadastrală din titlurile de proprietate întocmite părților este greșită și nu poate fi folosită la identificarea trupurilor de teren aflată în litigiu.
În planul de situație anexa 2 s-a reprezentat suprafața de teren deținută de pârâți în baza actului de vânzare cumpărare având suprafața de 400m.p. fiind delimitată de punctele 10,11,30,31,18 iar suprafața de 650m.p. deținută fără acte este delimitată de punctele 11,13,14,15,22,21,20,19,18,31,30,11.
Instanța de fond, luând act de concluziile expertului, retine ca in fapt suprafața de teren revendicata de reclamanți nu este deținuta de pârâți ca exista erori in titlul de proprietate al părților, erori de care reclamanții au avut cunoștința după realizarea expertizei topo .
În condițiile în care se face dovada ca suprafața revendicata de reclamanți nu este ocupată de pârâți iar invocarea după prima zi de înfățișare a faptului ca pârâții ar ocupa o alta parcelă, constituie o modificare de acțiune cu încălcarea dispozițiilor art. 132 Cod procedură civilă instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 cod civil raportat la dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă, a respins acest capăt de cerere.
În ce privește cererea reclamanților ca pârâții sa își ridice construcțiile realizate pe terenul reclamanților instanța de fond, pentru considerentele mai sus arătate, întrucât nu s-a făcut dovada ca pârâții au ocupat și ridicat construcții pe suprafața de 614 mp teren situat in tarlaua 166 . conformitate cu dispozițiile art. 1169 Cod civil a respins si acest capăt de cerere.
Pentru cel de al treilea capăt de cerere - grănițuirea suprafețelor de teren deținute de părți, instanța de fond a luat act ca în raportul de expertiză, expertul arată ca suprafața de teren ce ar trebui să îl dețină pârâții este delimitata de punctele 10, 11 12, 13, 14, 43, 42, 41 ,40 așa cum a fost identificata în planul de situație atașat la expertiza topo realizata de expert G. Constnatin fila 96 dosar .
În aceste condiții instanța de fond a constatat ca linia de hotar dintre cele doua proprietăți este arătată de punctele 40, 41, 42, 43 din același plan de situație
În conformitate cu dispozițiile art. 854 Cod civil instanța de fond a admis acest capăt de cerere.
Părțile au atacat aseastă sentință.
Pârâții– apelanți consideră hotărârea primei instanțe netemeinică și nelegală sub următoarele aspecte:
- instanța de fond nu s-a pronunțat asupra obiecțiunilor formulate de parte;
- în mod greșit a reținut instanța de fond concluziile expertului și anume că între terenul ce figurează în T.P. nr._/2002 și terenul care s-a înstrăinat în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2885/23.11.2004 există diferențe și numerotarea cadastrală este greșită;
- de asemenea, greșit a reținut instanța de fond că terenul pe care ar trebui să-l rețină pârâta este prezentat în anexa 3 ( punctele 10,11,12,13, 14,,43,42,41,40) iar linia de hotar o stabilește ca fiind cea din anexa 3 (punctele 40,41.,42.43) amplasamentul real și corect al terenului fiind prezentat în anexa 2. Astfel linia de hotar între proprietatea părților este prezentată în această anexă de între punctele 18, 19, 20, 21, 22, 15 ;
- între considerentele hotărârii și soluția pronunțată există contradicții.
În drept, pârâții - apelanți invocă dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și art. 3041 C.pr.civ.
Reclamanții apelanți critică hotărârea instanței de fond considerând-o netemeinică și nelegală.
Motivând cererea de apel, reclamanții arată că situația reținută de prima instanță este contrară realității și datelor oferite de O.C.P.I., deoarece pentru suprafața revendicată – de 614 m. p. situată în intravilanul municipiului Iași ( zona Bucium) - ei sunt titulari ai dreptului de proprietate, având titlul de proprietate nr._ /22.11.2002, iar pârâții recurenți intimați exercită posesia asupra acesteia fără a avea și calitatea de titulari ai dreptului de proprietate.
În drept, reclamanții – apelanți invocă dispozițiile art. 282 și următ. C.pr.civ.
La 21.06.2010 Tribunalul Iași s-a pronunțat asupra apelurilor declarate de reclamanții C. M., T. M., S. F. C. și de pârâții Aceocoitei Marinele și Aceocoitei C. împotriva sentinței civile nr._/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria Iași, dispunând prin decizia civilă nr. 346 admiterea apelurilor, schimbarea sentinței civile în tot în sensul admiterii cererii reclamanților C. M., T. M., S. F. C. în contradictoriu cu pârâții Aceocoiței C. și Aceocoiței M., luându-se - în baza art. 271 Cod procedură civilă - act de tranzacția încheiată de părți.
Prin decizia Curții de Apel Iași nr. 612/8.12.2010 s-a admis recursul declarat de Aceocoitei Marinele și Aceocoitei C., fiind casată decizia Tribunalului Iași iar cauza trimisă spre rejudecare. S-a reținut faptul că Tribunalul Iași nu a procedat la verificarea condițiilor legale pentru ca tranzacția părților să fie producătoare de efecte juridice și să conducă la stingerea litigiului.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Iași la data de 18.01.2011; în perioada 28.02._12 dosarul a fost suspendat conform art. 244 al pct. 1 C.pr.civ.
Instanța de apel a încuviințat la data de 23.01.2012 proba cu acte iar la 8.10.2012 proba cu expertiză topo-cadastrală ce a fost administrată în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, instanța de apel reține următoarele:
Obiectul acțiunii este „revendicare, grănițuire și obligația de a face – ridicare construcții.
Terenul în discuție este de 650 mp și este situat în intravilan Iași, tarlaua nr. 166, .; reclamanții au mai solicitat stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile și obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor realizate pe terenul menționat.
Potrivit art. 480 Cod civil ( în vigoare la data nașterii litigiului): „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut”. Art. 998-999” Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. (Cod civil 767, 1014, 1162, 1198, 1435, 1483, 1902).” „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.”
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoașterea dreptului său de proprietate și restituirea lucrului .
Primele 3 motive de apel formulate de pârâții apelanți vor fi analizate odată cu fondul cauzei privind strict expertiza (ce a fost refăcută în apel) și fondul cauzei ce urmează a fi analizat prin prisma noii lucrări efectuată în dosar.
În ceea ce privește ultimul motiv de apel tribunalul îl va respinge ca neîntemeiat (este, practic, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ.) reținând faptul că nu se poate vorbi de existența unei contradicții între considerentele sentinței civile apelate și dispozitivul acesteia.
De asemenea, motivele de apel invocate de reclamanții apelanți vor fi analizate prin prisma noului probatoriu efectuat în apel.
Reclamanții au invocat în sprijinul acțiunii formulate dreptul de proprietate izvorât din T.P. nr._/22.11.2002 (fila 5 fond) iar pârâții – prin întâmpinarea formulată la fond – au invocat dreptul de proprietate recunoscut prin T.P. nr._/10.12.1992 (fila 32 fond), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2885/23.11.2004 (fila 33 fond), arătând că mai stăpânesc fără acte 505, 25 mp de teren situat în intravilanul extins al mun. Iași, ., tarlaua nr. 166, ./4; pe acest din urmă teren au ridicat o . construcții raportat la faptul că Inspectoratul de Construcții a dispus sistarea lucrărilor pentru lipsa actelor de proprietate.
Din T.P. emis pe numele reclamanților reiese faptul că în intravilan, tarlaua nr. 166, . este trecută suprafața de 2114 mp cu următoarele vecinătăți: la nord – Pr. L., la Est – HC 6885 – R. Vămășoaia, la sud – F. 6902/3 ȘI LA VEST – . de proprietate emis pârâților reiese faptul că acestora li s-a emis T.P. doar pentru extravilan – tarlaua 166, . de 400 mp cu următoarele vecinătăți: la nord – I. I., la Est – I.A.S. Bucium, la sud – F. 6902/3 ȘI LA VEST – .> Prin contractul de vânzare autentificat pârâții au cumpărat 400 mp teren situat în intravilanul municipiului Iași, ., jud. Iași, T 166, ./3), categoria de folosință arabil, cu nr. cadastral_. Se arată în cuprinsul contractului faptul că terenul a fost dobândit de vânzătoarea T. M. prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor conform T.P. nr._/1992. Prin încheierea de rectificare nr. 7452/26.11.2004 s-a dispus rectificarea adresei unde este situat imobilul, respectiv ..
Mai reține tribunalul faptul că în cuprinsul Ordonanței de scoatere de sub urmărire penală dată în dosarul nr. 7144/P/2007 la data de 19.03.2008 se arată faptul că ( plângerea penală fiind formulată de reclamanții din prezenta cauză împotriva pârâtului pentru infracțiunea prevăzută de art. 220 Codul penal în ceea ce privește suprafața de 2144 situată în T 166, .): „Din declarația învinuitului ACEOCOITEI C. rezultă că deține titlu de proprietate pentru o suprafață de 400 mp, dar a împrejmuit cu gard o suprafață de 905 mp și că numai și familia lui a exercitat acte de posesie asupra suprafeței de teren îngrădită. În anul 2004 învinuitul precizează că a venit la el C. M. care i-a spus că îi ocupă o suprafață de teren, fără a preciza exact. Învinuitul a mai precizat că este de acord să părăsească suprafața de teren pentru care nu are titlu de proprietate (f. 81-82).”.
La fond expertul a arătat faptul că numerele cadastrale din titlurile de proprietate sunt greșite (aspect ce reiese din suprapunerea planului cadastral) motiv pentru care nu pot fi folosite la identificarea trupurilor de teren aflate în litigiu.
De asemenea, din adresa emisă de OCPI Iași – depusă la fila 113 în copie – reiese faptul că suprafața de 650 mp identificată de expert ca fiind deținută de pârâți fără acte este situată în ., număr cadastral_. Se mai arată faptul că dimensiunile de pe conturul imobilului deținut de pârâți conform documentației tehnice cu nr. cadastral_ nu corespund cu cele din fișa suprafețelor primite în proprietate nr. 691 care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/1992 (fiind enumerate ulterior).
Se mai reține sentința civilă nr._/13.09.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ (irevocabilă la 4.10.2011) prin care s-a dispus rectificarea T.P._/22.11.2002 emis de numele reclamanților în sensul că la nord vecinii sunt Aceocoitei C., Aceocoitei N. M. și I. I. (astfel la filele 82 și 83 au fost depuse două acte: Titlul de proprietate și fișa de punere în posesie, acte emise cu rectificările menționate din sentința civilă irevocabilă.
La 8.10.2012 s-a dispus efectuarea unei expertize topo cadastrale, aceasta fiind depusă la filele 198-235. Având în vedere faptul că expertiza nu a fost avizată, faptul că s-au acordat numeroase termene (perioada 18.02.2013-7.02.2014) pentru a fi avizată această lucrare – fără nicio finalitate – precum și raportat la faptul că lucrarea întocmită de expertul consultant numit la cererea apelanților reclamanți (filele 245-284) a fost avizată de către OCPI Iași (filele 305-311), nu s-a mai acordat termen în acest sens.
Din lucrarea efectuată de expertul consultant C. C. – ce va fi avută în vedere de către tribunal raportat la faptul că a fost admisă de OCPI Iași prin procesul verbal de recepție nr. 2038/6.09.2013 - reiese următoarea situație de fapt: reclamanții dețin – din totalul de 2114 mp teren intravilan conform P.U.G.Iași situat în tarlaua 166, . – 1483 mp, restul de 631 mp fiind deținută astfel: 410 mp este deținută de pârât fără acte (terenul este înregistrat parțial la numărul de parcelă 1(6902/1/4) din tarlaua 166, din schița cadastrală_/2004 deși face parte din ., tarlaua 166 conform schiței anexă la fișa de punere în posesie 5217 M, eliberată pe numele moștenitorilor C. M.. Pe acest teren pârâtul a ridicat construcția C3 fără autorizație de construire. Suprafața de 108 mp este deținută, de asemenea, de pârât fără acte de proprietate, pe acest teren ridicând construcția C2 și o parte din fosa septică – fără autorizație de construire. Zona delimitată pe schița anexă de pct. 8, 9, 10, 21, 22 de 113 mp face parte din tarlaua 166, . însă este înregistrată la parcelă 1(6902/1/3) din tarlaua 166, deținută de pârât în baza schiței cadastrale nr._/2004.
Se mai arată faptul că reconstituirea pentru cei 2214 mp s-a făcut pe vechiul amplasament al lui C. M., cu precizarea că rolul activ nu poate indica cu precizie locul unde se află terenul. Suprafața de 631 mp se regăsește în rolul agricol, act ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate.
Linia de hotar dintre cele două proprietăți este aliniamentul 4, 5, 6, 7, 8, 9 împrejmuit cu gard în zona delimitată de pct. 7, 8, 9.
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect grănițuire, instanța reține că, potrivit art. 584 Cod civil, "orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa".
Condițiile speciale pentru introducerea acțiunii în grănițuire ce trebuie îndeplinite cumulativ sunt: inexistenta unei grănițuiri anterioare, fie convențională, fie pe cale judecătorească; existenta a doua fonduri contigue, proprietate privată, caracterul limitrof al terenurilor fiind de esența grănițuirii; cele două fonduri sa fie proprietatea distinctă a două persoane diferite.
Grănițuirea este un atribut al dreptului de proprietate care este imprescriptibil, iar exercitarea acestui drept constituie o facultate ce nu se stinge prin nefolosire.
Astfel, în ceea ce privește cererea de grănițuire tribunalul, raportat la aceeași lucrare de specialitate, va dispune admiterea cererii și va stabili ca linie de hotar între proprietatea reclamanților și a pârâților punctele 4,5,6,7,8,9 conform raportului de expertiză tehnică judiciară C. C. efectuat în rejudecarea apelurilor – lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre
In ceea ce privește cererea de de revendicare tribunalul reține faptul că regula „actori incumbit probatio” înscrisă în art. 1169 Cod civil se aplică și în materia dovedirii dreptului de proprietate. Față de dispozițiile art.1169 Cod civil instanța de control judiciar consideră că, în cauza de față apelanții reclamanți au făcut dovada îndeplinirii condițiilor pentru admiterea unei astfel de acțiuni .
Admiterea acțiunii în revendicare întemeiată pe art. 480 Codul civil este condiționată de îndeplinirea următoarelor cerințe: reclamantul să fie proprietarul bunului revendicat, pârâtul să aibă posesia acestuia, iar faptul ocupării să fie fără drept. Or, prin probatoriul administrat în fața instanței de fond, s-a dovedit că aceste cerințe sunt îndeplinite.
Față de această lucrare ce a fost admisă de OCPI Iași tribunalul reține faptul că nu există suprapuneri între cele două proprietăți ale părților, că 631 mp din terenul deținut de reclamanți este ocupat de pârâți fără acte de proprietate (aspect ce se coroborează cu cele cuprinse în Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală dată în dosarul nr. 7144/P/2007 la data de 19.03.2008 și cu adresa emisă de OCPI Iași – depusă la fila 113 în copie), urmând a fi admisă cererea de revendicare pentru acest teren.
În ceea ce privește obligarea pârâților intimați la ridicarea construcțiilor edificate pe acest teren, tribunalul reține:
Potrivit textului art. 492 Cod civil, construcțiile făcute asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa și sunt ale lui până ce se dovedește din contra.
Potrivit art. 494 C.civ., ridicarea sau desființarea plantațiilor si a construcțiilor poate fi solicitată de către proprietarul terenului numai in situația constructorului de rea-credință, si nu in aceea a constructorului de bună-credință.
In speță, funcție de data edificării sau demolării construcțiilor de către pârâți, se analizează buna sau reaua credință.
Astfel, instanța reține că pârâții au fost de rea credință, având în vedere că la momentul construirii imobilului cunoșteau faptul că dețin acest teren fără acte, motiv pentru care nu se emisese nici autorizație de construire. In aceste condiții, amplasarea unor noi construcții, prin ., este reținută a fi făcută cu rea credință, reclamanții având dreptul de a solicita ridicarea construcțiilor realizate prin încălcarea obligației de a nu face.
Așadar, pârâții au construit aceste imobile fără să respecte dispozițiile imperative ale Legii nr. 50/1991. Este adevărat că instanța nu are atribuții de constatare a contravențiilor la Legea nr. 50/1991 și de stabilire a sancțiunilor corespunzătoare dar instanța a fost învestită cu demolarea părții din fundația construită nelegal.Câtă vreme pârâții au construit fără a avea acte de proprietate pe terenul respectiv, motiv pentru care organul administrativ nici nu le-a eliberat autorizația de construire, în mod cert a existat rea-credință, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 494 alin. (2) coroborat cu art. 480 din Codul civil în vigoare la data introducerii acțiunii.
În consecință, față de faptul că au fost ridicate pe terenul de 631 mp ce aparține apelanților reclamanți construcțiile C2, C3, aflându-se și parte din fosa septică – fără a se deține autorizație de construire, se va admite și acest capăt de cerere.
Pentru aceste motive tribunalul va admite - conform art. 296 Cod pr. civilă - ambele apeluri (apelul pârâților fiind admis pentru critica adusă cererii de grănițuire).
În ceea ce privește cererile de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate, tribunalul va avea în vedere următoarele aspecte: se vor acorda reclamanților cheltuielile efectuate la fond cu următoarea precizare: cheltuielile pentru capătul de cerere privind grănițuirea se vor suporta de ambele părți; având în vedere că 1/3 din cheltuieli sunt pentru acest capăt de cerere, având în vedere faptul că reclamanții au efectuat la fond cheltuieli în cuantum de 4294, 3 lei (10+0,3+2231+3 taxe de timbru + 900 lei onorariu expert + 1150 lei onorariu de avocat; nu se are în vedere chitanța depusă la fila 109 emisă de un alt cabinet de avocatură decât cel ce a reprezentat părțile reclamante în cauză), tribunalul reține faptul că fiecare parte (reclamanții/pârâții) vor suporta 1/6 din această sumă (5/6 din 4294,3 reprezintă 3578,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la care vor fi obligați pârâții în solidar).
În ceea ce privește primul dosar de apel tribunalul reține că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. În al doilea dosar de apel tribunalul nu va avea în vedere onorariul achitat expertului întrucât această lucrare nu a folosit la pronunțarea prezentei decizii, nefiind avută în vedere de instanță. În ceea ce privește onorariul expertului consultant tribunalul reține faptul că plata acestuia nu este inclusă în cheltuielile de judecată astfel cum reiese și din O.G. 2/2000 (oricum atât apelanții cât și intimații au achitat aceeași sumă, ce ar fi fost – cel mult – compensată). În ceea ce privește cheltuielile din recurs se va avea în vedere suma achitată cu titlu de taxă de timbru, respectiv onorariu de avocat de recurenții pârâți fiind admis recursul acestora și trimisă cauza spre rejudecare prezentei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de reclamanții C. M., T. M., S. F. C. și de pârâții Aceocoitei Marinele și Aceocoitei C. împotriva sentinței civile nr._/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Admite acțiunea formulată de reclamanții C. M., T. M., S. F. C. în contradictoriu cu pârâții Aceocoitei Marinele și Aceocoitei C..
Obligă pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților suprafața de 631 mp teren, identificată în planul de situatie și delimitată de punctele 4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17 conform raportului de expertiză tehnică judiciară C. C. efectuat în rejudecarea apelurilor – lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Stabilește ca linie de hotar între proprietatea reclamanților și a pârâților punctele 4,5,6,7,8,9 conform raportului de expertiză tehnică judiciară C. C. efectuat în rejudecarea apelurilor – lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor C2, C3 și a acelei părți din fosa septică ce depășește granița (linia de hotar stabilit) între punctele 7-6.
Obligă pârâții la plata în solidar către reclamanți a sumei de 3578,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți în rejudecarea apelului și obligă C. M., T. M., S. F. C. să achite în solidar către Aceocoitei Marinele și Aceocoitei C. suma de 320,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în recurs.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.02.2014.
Președinte, I. D. | Judecător, C. D. | |
Grefier, D. C. |
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
7 EX – 24.03.2014
JUD. FOND – C. C.
| ← Anulare somaţie de plată. Decizia nr. 185/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 267/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
