Succesiune. Decizia nr. 532/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 532/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 7664/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Iunie 2014
PREȘEDINTE – T. P.
JUDECĂTOR – M. M.
JUDECĂTOR – A. C.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 532/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către P. E. împotriva sentinței civile nr. 7968/24.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimații P. I., P. V., având ca obiect succesiune ieșire din indiviziune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. C. pentru recurentă, intimatul P. V., lipsă fiind intimatul P. I..
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată cauza la primul termen de judecată. În temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă material, general, teritorial să soluționeze prezenta cerere. Supune dezbaterilor calificarea căii de atac incidentă în cauză.
Avocat C. C. pentru recurentă, având cuvântul, precizează că în cauză, calea de atac incidentă este cea a apelului.
Intimatul P. V., legitimat cu buletin de identitate . nr._, CNP_, având cuvântul, precizează că lasă la aprecierea instanței calificarea căii de atac incidentă în cauză.
Instanța, raportat la valoarea obiectului litigiului și la dispozițiile art. 282 și 2821 Cod procedură civilă, califică drept apel calea de atac în prezenta cauză, urmând ca pricina să se ia în componența primilor doi membri au completului de recursuri. Constată apelul formulat în termen, motivat, netimbrat.
Avocat C. C. pentru apelantă, învederează instanței că partea pe care o reprezintă nu-și permite să achite taxa de timbru astfel cum a fost stabilită, urmând a se proceda în consecință.
Instanța, față de precizările formulate de apărătorul ales al apelantei, din oficiu invocă excepția netimbrării apelului și acordă cuvântul în dezbateri pe această excepție.
Avocat C. C. pentru apelantă, având cuvântul, solicită a se lua act că partea nu achită taxa de timbru, urmând a se admite excepția și a se dispune anularea ca netimbrată a cererii de apel.
Intimatul P. V. având cuvântul, solicită admiterea excepției.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 7968/24.05.2013 Judecătoria Iași a dispus:
„Admite acțiunea formulata de reclamantul Padureanu I., domiciliat in Iasi,.,.,., in contradictoriu cu parații Padureanu V., domiciliat in Iasi,.,.,., judetul Iasi și Padureanu E., domiciliată in Iasi,.,.,etaj 4,..
Constată că părțile se află în indiviziune asupra apartamentului nr. 11 situat în mun. Iași, .,.,. în valoare totală de 34.000 euro ( 148.325 lei ).
Dispune sistarea stării de indiviziune în următoarea modalitate:
Atribuie pârâtei Padureanu E., apartamentul nr. 11 situat în mun. Iași, .,.,. (148.325 lei ).
Obligă pe parata Padureanu E. să plătească reclamantului Padureanu I. suma de_ lei cu titlu de sultă( sumă echivalentă cotei de 3/8 din succesiune).
Menține dreptul de uzufruct viager rezervat paratului P. V., cu privire la imobilul situat în Iasi,.,.> Constată că restul cotei de 5/8 din imobil aparține pârâtei P. E. prin dobândire de la P. V..
Compensează onorariile de avocat și obligă pârâta Padureanu E. să plătească reclamantului suma de 2225 lei ( taxă de timbru si timbru judiciar aferentă cotei de 5/8).
Instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 06.03.2012 sub nr. de dosar nr._, reclamantul P. I. a chemat în judecată pe pârâții P. V. și P. E. solicitând instanței ieșirea din indiviziune asupra apartamentului situat în Iași și atribuirea în natură către reclamant, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul arată că P. M. a decedat la data de 2.07.2011, în Iași, iar masa succesorală rămasă de pe urma acesteia se compune dintr-un imobil apartament situat în Iași, ., ., ., construcție funerară compusă din două cripte situată în cimitirul Sf. P. și P. din Iași precum și dreptul de concesiune asupra terenului aferent locului 16.
Moștenitorii cu vocație la moștenire sunt P. I. în calitate de descendent și P. V. în calitate de soț supraviețuitor.
După decesul lui P. M., au realizat la notar partajul succesoral potrivit certificatului de moștenitor nr. 137/2011, rămânând însă în indiviziune numai cu privire la imobilul situat în Iași, ., ., ..
Pârâtul P. V. a înstrăinat cota sa din dreptul de proprietate asupra imobilului din Iași, . fiicei sale dintr-o căsătorie anterioară, respectiv pârâta P. E..
Potrivit art. 1143 Noul Cod Civil, fost art.728 cod civil, ieșirea din indiviziune nu poate avea loc decât între toți coindivizari.
Raportat la cotele legale ce se cuvin se solicită ieșirea din indiviziune cu privire la imobil.
În drept, se invocă art. 954, 1143, 669-686 cod civil și art. 673 ind. 3, art. 673 ind. 4, 673 ind. 5, art. 673 ind. 6, art. 673 ind. 9, art. 673 ind. 10 alin. 1 C.pr.civ.
În dovedirea pretențiilor, reclamantul a solicitat așa cum s-a menționat în acțiune administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză în construcții privind evaluarea imobilului la care ulterior a renunțat, achiesând la valoarea stabilită de comun acord 34.000 euro.
În condițiile art. 114 ind. 1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, pârâților le-a fost comunicată copie de pe cererea de chemare în judecată și de pe înscrisurile depuse de reclamant, cu mențiunea că poate să depună întâmpinare, astfel că pârâtul P. V. a uzat de posibilitatea prevăzută de lege și a depus la dosarul cauzei (fila 15) întâmpinare.
În fapt, pârâtul arată că a fost proprietar pe acest imobil alături de soția sa, a locuit și locuiește și după decesul acesteia în apartament. De asemenea, este singurul bun imobil pe care îl deține fizic, precum și faptul că a înstrăinat cota sa succesorală către pârâta P. E., rezervându-și un drept de uzufruct viager.
Consideră că este îndreptățit să i se atribuie în natură acest bun imobil întrucât a suportat și toate cheltuielile cu înmormântarea soției sale cât și celelalte cheltuieli ocazionate cu pomenirile ulterioare.
În lumina celor de sus prezentate solicită să fie admisă în parte cererea și pe cale de consecință să se dispună ieșirea din indiviziune în ceea ce privește apartamentul din Iași, ., ., . și atribuirea imobilului menționat pârâtului, precum și soluționarea cheltuielilor de judecată.
În drept, pârâtul a invocat disp. art. 115-118 C.pr.civ.
Analizând actele dosarului, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 2.07.2011 a decedat P. M. și masa succesorală se compune din imobilul situat în Iași, ., ., ..
Ulterior, pârâtul P. V. a înstrăinat cota sa indiviză de 5/8 din imobil numitei P. E., așa cum rezultă din acțiune.
Instanța, apreciind ca fiind legal, pertinente și concludente, în baza art. 167 c.pr.civ. a încuviințat pentru reclamant și pârâți proba cu înscrisuri.
Referitor la partajarea și ieșirea din indiviziune cu privire la acest imobil, instanța urmează ca în urma actului de vânzare cumpărare mai sus menționat, pârâții dețin în mod efectiv câte 5/8, iar reclamantul cota de 3/8 din imobil, însă dat fiind opțiunea pârâtei de a i se atribui apartamentul, la care a achiesat ulterior și reclamantul la concluzii pe fondul cauzei, pe cale de consecință, se va atribui în totalitate imobilul către pârâta P. E. cu obligația de a plăti sulta corespunzătoare către reclamant.
Ca atare, prin prisma dispozițiilor art. 6731-67314 c.pr.civ. și art. 728 Cod civil și a probelor administrate în cauză, la cererea părților, respectiv înscrisurile sus enunțate, în baza art. 728 Cod civil și art. 673 indice 1 și urm. C.pr.civ. s-a admis acțiunea formulată de P. I. și dispus conform dispozitivului prezentei sentințe în considerarea și a următoarelor argumente.
Aplicând aceste dispoziții legale, la situația de fapt dedusă judecății, instanța reține că reclamantul în indiviziune și pârâtei P. E. le revine câte 3/8 și respectiv 5/8 din imobilul sus-menționat.
Față de dispozițiile art.129 din codul de procedură civilă potrivit căruia „judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedus judecății”, instanța fiind investită cu acțiune de ieșire din indiviziune de ambele părți, iar prin disp. art. 741 Cod civil se consacră principiul că la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea fiecărui copărtaș pe cât se poate aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare evitându-se cât va sta în putință îmbucătățirea, peste măsură a imobilelor și divizarea unor unități gospodărești.
Potrivit dispozițiilor art. 742 Cod civil „inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani”.
Cum prin natura imobilului din prezenta cauză s-a statuat imposibilitatea partajării în natură și pentru a se asigura o deplină egalizare între părți (coindivizari), în sensul că prin împărțire fiecare dintre ei urmează să primească întocmai partea de bunuri la care este îndreptățit și totodată solicitat, motive pentru care, instanța a procedat ca atare conform și dispozițiilor art. 673 indice 5 alin. 2 și art. 673 indice 9 Cod procedură civilă.
Motivat de aceste aspecte nu poate fi acceptată atât cererea reclamantului cât și a pârâtei de a i se fi atribuit imobilul sus menționat și obligarea lor la plata unei sulte către pârâtă, deoarece regula este împărțeala în natură,însă coroborat și cu imposibilitatea imobilului de a fi partajat în natură în două loturi distincte, cerere la care de altfel reclamantul a renunțat la concluzii pe fondul cauzei
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel P. E. solicitând repunerea în termenul de recurs ( apel). A precizat în esență apelanta că domiciliul ei este în Iași, . C. „Blocul Tineretului” apt. 22 și nu la domiciliul indicat cu rea credință de către reclamant.
În cauză i s-a pus în vedere apelantei să achite taxa de timbru în cuantum de 2287 de lei, atât în procedura regularizării cât și pentru primul termen de judecată, obligație procesuală pe care nu și-a îndeplinit-o.
Instanța constată următoarele:
Potrivit dispoziț. art. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Aceste taxe sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice. În conformitate cu art. 23 din același act normativ taxele de timbru se datorează și în calea de atac a apelului. Art. 33 prevede că taxele de timbru se plătesc anticipat, cererea de chemare în judecată trebuind să fie timbrată sau măcar parțial timbrată. Coroborând aceste texte de lege cu textul art. 34 din OUG nr. 80/2013, care sancționează cu anularea în parte a cererii în cazul neachitării taxelor de timbru pentru toate capetele de cerere, Tribunalul constată că în cauză se impune aplicarea sancțiunii anulării ca netimbrată a cererii de apel formulată în cauză.
Față de toate aceste considerente, Tribunalul va dispune în sensul mai sus arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de pârâta P. E. împotriva sentinței civile nr. 7968/24.05.2013, sentință pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20.06.2014.
Președinte, Judecător,
T. P. M. M.
Grefier,
I. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1026/2014. Tribunalul IAŞI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
