Uzucapiune. Decizia nr. 68/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 1121/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 24 Ianuarie 2014
PREȘEDINTE – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – D. I.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 68/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către B. V. I. împotriva sentinței civile nr. 6908 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați fiind P. T. M., P. T. R., T. T. M., I. T. E., C. L. C. De Fond Funciar C., C. Județeană Iași De Fond Funciar, având ca obiect uzucapiune contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 17 ianuarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6908 din 29.04.2013 a Judecătoriei Iași, s-a respins ca inadmisibilă contestația in anulare formulata de contestatorul B. I. împotriva sentinței civile nr._/10.06.2011 pronunțate de Judecătoria Iași în dosarul nr._ și s-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Aspectele învederate de contestator în cuprinsul contestației în anulare nu fac trimitere la nereguli referitoare la procedura de citare sau competența instanțelor.
Din dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că trebuie îndeplinite două condiții pentru admisibilitatea contestației în anulare de drept comun:
a) hotărârea atacată să fie irevocabilă, în condițiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ.
Cum textul nu face nici o distincție, rezultă că hotărârea irevocabilă poate să fi fost pronunțată și în primă instanță.
Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile doar hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, nerecurate.
Sentința civilă_/10.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, a fost pronunțată în primă instanță, este fără drept de apel, fiind supusă numai recursului, însă împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul din prezenta cauză, recurs ce a fost soluționat de
Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 600/2012, pronunțată în dosarul nr._ .
În condițiile în care împotriva sentinței atacate cu contestație în anulare a fost formulat recurs, rezultă că aceasta nu este o hotărâre irevocabilă.
Se poate formula contestație în anulare împotriva unei sentințe, dar doar dacă respectiva sentință a fost dată în condiții de neregularitate (condițiile de neregularitate vizate fiind strict cele prevăzute de art. 317 C. proc. civ.) și neregularitățile au fost invocate pe cale apelului și recursului, dar nu au fost analizate de instanța de apel sau de recurs.
b) motivele contestației în anulare să nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului;
Ori de câte ori partea are la dispoziție cel puțin una din căile de atac de reformare comune și nu a folosit-o, contestația în anularea este inadmisibilă.
Contestația în anulare devine admisibilă, conform art. 317 alin. final C. proc. civ., dacă neregularitățile au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
În prezenta cauză, contestatorul a avut la dispoziție calea de atac a recursului, cale de atac de care a și uzat, însă nu a invocat neregularități privind procedura de citare sau competența.
În raport de toate aceste considerente instanța de fond a constatat că prezenta contestație în anulare este inadmisibilă, sens în care instanța a respins cererea formulată de contestatorul B. V. I. în contradictoriu cu intimații P. T. M., P. T. R., T. T. M., I. T. E., C. LOCALA C. DE FOND FUNCIAR, C. JUD. IAȘI DE FOND FUNCIAR de anulare a sentinței civile nr._/10.06.2011 pronunțate de Judecătoria Iași în dosarul nr._ . S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul B. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Se critică hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr._ (sentința civilă nr._/10.06.2011 și decizia civilă nr. 600 din 1.03.2012) motivat de faptul că îi încalcă dreptul de proprietate privată. Recurentul enumeră pe câteva pagini motivele sale de nemulțumire cu privire la cele dispuse de instanță prin aceste hotărâri, invocând în drept legea 18/1991, lg. 247/2005, legea uzucapiunii și alte legi ale proprietății private. Se solicită și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Se mai arată faptul că a plătit în permanență impozit (alături de ceilalți moștenitori) precum și faptul că instanța – în acele hotărâri – a acordat ceea ce nu s-a cerut, incluzând un teren de 6705 mp, teren ce este doar proprietatea sa și nu se învecinează în fizic cu terenul agricol din proprietatea intimaților. Expertiza G. nu este corectă, acesta neținând cont de actele de proprietate ale moștenitorilor autorului B. I. V..
În final a se ține cont și de motivele contestației în anulare invocate la fond.
Ulterior s-a mai depus o completare a motivelor contestației în anulare. Printr-un memoriu ulterior s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare, nu au fost solicitate probatorii.
Recursul a fost formulat în termen, motivat, semnat, legal timbrat conform rezoluției instanței de recurs.
La dosar nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs, dar și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va reține că recursul este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Motivele invocate de contestator – la fond – privesc aspecte legate de temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești pronunțate în dosarul civil nr._ (sentința civilă nr._/10.06.2011 și decizia civilă nr. 600 din 1.03.2012); se arată faptul că hotărârile pronunțate sunt nelegale și netemeinice motivat de faptul că îi încalcă dreptul de proprietate deoarece la data eliberării titlului de proprietate nr._/2004 pe numele moștenitorilor lui P. T. intervenise uzucapiunea în favoarea moștenitorilor lui B. V..
De asemenea, se mai arată că instanța de recurs – la pronunțarea deciziei civilă nr. 600/2012 - nu a cercetat motivele de recurs referitoare la obligarea intimaților C. LOCALA C. DE FOND FUNCIAR, C. JUD. IAȘI DE FOND FUNCIAR la prezentarea de documente relevante pentru corecta stabilire a situației de fapt, a ignorat actele de proprietate ale moștenitorilor lui B. V., invocând și modul defectuos de administrare a probatoriului în condițiile în care declarațiile martorilor au fost contradictorii, iar experții care au efectuat proba cu expertiza topometrică nu au avut în vedere actele dosarului.
Reține tribunalul faptul că soluția dată la fond de către instanța de judecată este corectă raportat la următoarele considerente:
Conform art. 317 C.pr.civ. legiuitorul a prevăzut anumite situații în care se poate apela la această cale extraordinară de atac: astfel, hotărârile irevocabile pot fi atacate pe această cale atunci când procedura de chemare a părții, pentru ziua când se judecă pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
De asemenea, în cuprinsul art. 318 C.pr.civ., se arată faptul că hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța a omis să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare; nu este deschisă pentru motive ce țin de greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii, aceste motive ținând de reformarea hotărârii, posibilă în recurs dar nu și în cadrul contestației în anulare. Ea tinde la anularea unei hotărâri definitive, nu pentru că judecata nu a fost bine făcută în fond, ci pentru că s-au săvârșit erori materiale în legătură cu anumite forme procedurale, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului.
Contestația în anulare ca o cale de retractare, iar nu de reformare a soluției atacate, vizează numai hotărârea instanței de recurs și nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Contestația în anulare, în deplin acord cu Constituția României, dă deplină satisfacție exigențelor privind accesul liber la justiție, pe care îl asigură în limite rezonabile, cât și dreptul la un proces echitabil (C.C., decizia nr. 672/2006).
Legiuitorul, în cuprinsul art. 317 C.pr.civ., a indicat în mod expres și limitativ în ce situații se poate formula contestație în anulare: „…1.cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta”, nici una din aceste condiții nefiind aplicabilă în situația de față.
În cauză nu poate fi vorba nici de contestația în anulare specială prevăzută de art. 318 teza 1 C.pr.civ. În sensul textului de lege „greșeală materială” înseamnă greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite. Greșelile instanței de recurs ce au deschis calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt, și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale (T.Suprem, secția civilă, decizia nr. 58/A/1988, C.S.J., secția de contencios administrativ, decizia nr. 1182/2002).
Or, motivele invocate de către contestator privesc aprecierea greșită a probelor, respectiv interpretarea greșită a legii. În aceste condiții, deși în motivarea contestației în anulare se vorbește de greșeli materiale, tribunalul reține faptul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 al.1 C.pr.civ. Acest articol se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ca respingerea greșită ca tardiv a unui recurs, anularea greșită ca netimbrat, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționată de aceeași instanță (CSJ, secția de contencios administrativ, decizia nr. 341/1997).
În ceea ce privește a două teză a art. 318 C.pr.civ. tribunalul reține faptul că, pentru ca o contestație în anulare să poată fi admisă în baza acestei dispoziții, trebuie îndeplinite următoarele condiții: instanța de recurs să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de casare iar această omisiune să se fi produs din greșeală. Dacă neanalizarea a avut caracter deliberat (cum ar fi cele legate de desfășurarea ședinței de judecată la ultimul termen, nu suntem în prezența art. 318 al.2 C.pr.civ.).
Mergând mai departe cu acest raționament, tribunalul reține faptul că, în situația în care contestatorul a fost nemulțumit de modul în care instanța de judecată a răspuns acestor motive, nu este îndreptățit să verifice corectitudinea argumentelor cu care anumite motive au fost respinse și, în funcție de rezultatul acestei analize, să schimbe eventual hotărârea pronunțată – în acest sens este și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de pr. Intelectuală, decizia nr. 1772/2008.
Mai reține tribunalul faptul că, în nici un moment, contestatorul recurent nu a înțeles să critice soluția dată de instanța de fond raportat la cele reținute în cuprinsul considerentelor – în considerarea soluției de respingerea a contestației în anulare ca inadmisibilă, reiterând doar anumite motive de nemulțumire cu privire la fondul cauzei sale – uzucapiunea.
Pentru aceste motive, față de dispozițiile art. 318 și 320 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de către contestatorul B. I. împotriva sentinței civile nr. 6908 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o va menține.
Față de dispozițiile art. 274 C.pr.civ. și de soluția dată se va respinge și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către contestatorul B. I. împotriva sentinței civile nr. 6908 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria
Iași pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 24.01.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, C. D. | Judecător, I. D. |
Grefier, G. I. |
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
2 EX – 10.02.2014
JUD. FOND – T. G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 65/2014. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 85/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
