Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 1170/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1170/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 1170/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 28 Septembrie 2015
Președinte - P. T.
Judecător C. D.
Grefier F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1170/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA,PRIN DIRECȚIA SILIVICĂ IAȘI și pe intimat A. Ș., având ca obiect cerere de valoare redusă .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 28.09.2015, când:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de fata:
Prin sentința civila nr. 649/03.03.2015 pronunțata de Judecătoria P. s-au hotărât următoarele:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A. Ș., invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamanta R. Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Iași, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul A. Ș., ca fiind ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Ia act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:
Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) N.C.proc civilă, potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a pricinii, cu privire la excepția invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Întrucât cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 15.12.2014, ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil, iar contractul s-a încheiat tot ulterior intrării în vigoare a acestuia, urmează ca instanța să stabilească legea aplicabilă în cauză având în vedere succesiunea de legi intervenită.
Pentru a stabili legea aplicabilă în cauză, instanța va avea în vedere prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71 / 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil potrivit cărora „ contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”.
Deoarece contractul a fost încheiat ulterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea se va circumscrie prevederilor noului cod civil intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011, nefiind aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
Față de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 1270 alin. 1 din noul cod civil, în vigoare la data încheierii contractului dintre părți, conform căruia „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, care desemnează principiul relativității efectelor actului juridic civil. Potrivit principiului enunțat, actul juridic civil produce efecte numai față de autorul sau autorii lui, fără a putea să profite ori să dăuneze terțelor persoane.
În cauză, raportat la contractul de prestări servicii de pază a pădurii nr._/07.12.2010, care stă la baza pretențiilor reclamantei, instanța reține că aceasta a fost semnat de pârât, dar nu în calitate de parte contractantă, ci de reprezentant a proprietarului Amitricioaiei C.. Prin urmare, convenția încheiată nu a dat naștere la drepturi subiective și obligații pârât, acesta nemanifestându-și voința în acest sens.
Or, potrivit art. 36 Noul Cod de procedură civilă “calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății (...)” .
Întrucât convenția invocată în susținerea pretențiilor este semnată de pârât, dar doar în calitate de reprezentant al beneficiarului, iar calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic obligațional dedus judecății, instanța în temeiul art. 40 alin. (1) N.C.proc civilă va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, invocată din oficiu, și, în consecință, va respinge cererea formulată de către reclamantă în contradictoriu cu aceast pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Ca urmare a contractului, pârâtul, în calitate de reprezentant, a tratat doar în fapt, pe când în drept reclamanta a contractat cu proprietarul și, prin urmare, toate efectele legale active sau pasive ale actului încheiat de pârâtul reprezentant se resfrâng asupra proprietarului pe care l-a reprezentat. În consecință, deoarece pârâtul reprezentat a contractat în numele și pe seama propritarului, nu s-au creat raporturi juridice între reclamant și pârât.
Prin urmare, constatând că nu există identitate între pârât și subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății, instanța va respinge acțiunea, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere caracterul accesoriu al capătului de cerere privitor la acordarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 1031 al. 1 raportat la 451 alin.1 și 4531 alin. 3 din Noul cod de procedură civilă, precum și în virtutea principiului accesorium sequitur principale (accesoriul urmează principalul), instanța urmează să respingă și acest capăt de cerere, ca neîntemeiat. În virtutea principiului, disponibilității va lua act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta R. Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Iași, solicitând respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului, întrucât aceasta este semnatarul și beneficiarul Contractului de servicii de pază a pădurii nr._/7.12.2010 încheiat cu RNP - Romsilva, prin Direcția Silvică Iași - Ocolul Silvic P. Iloaiei, în calitate de prestator al serviciului de pază a pădurii pentru suprafața de 0,5 ha teren forestier, serviciul de pază fiind efectuat în perioada anilor 2011-2013.
Se arata că potrivit art. 51 din Codul silvic aprobat prin Legea nr. 46/2008, proprietarii de păduri sunt obligați să asigure paza pădurii împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a pasionatului și a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condițiile legii, paza fondului forestier fiind asigurată de personalul silvic specializat, iar serviciul de pază a pădurii a fost efectuat în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Codul silvic aprobat prin Legea nr. 46/2008 și art. 1 alin. 7, respectiv art. 2 lit. A) pct. 27 din Anexa la HG nr. 229/2009, potrivit cărora ocoalele silvice de stat din structura RNP - Romsilva « sunt de interes public și pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, și pentru alte proprietăți, pe bază de contracte ».
Sustine apelanta ca potrivit disp. art. 1539, 1540 cod civil vechi și art. 2018 Noul cod civil, intimatul poarta raspunderea neindeplinirii obligatiei de plata asumata prin contractul incheiat cu reclamanta.
Intimatul nu a formulat întâmpinare .
Analizând actele dosarului, raportat la susținerile parților, tribunalul retine următoarele:
La data de 07.12.2010 intre Directia Sivica Iasi și proprietarul Amitricioaiei C., prin reprezentant Amitricioaiei S. s-a încheiat contractul de prestari servicii silvice pentru paza pădurii nr._/2010. Acest contract a fost semnat de pârâtul Amitricioaiei S. în calitate de reprezentant al proprietarului Amitricioaiei C. și nu în calitate de parte contractanta.
Proprietarul Amitricioaiei C. a decedat la data de 29.09.2003, iar conform certificatului de mostenitor nr. 3/23.03.2005 eliberat de Biroul Notarului Public L. R. U., intimatul Amitricioaiei S. nu are calitatea de mostenitor a defunctului întrucât a renuntat la succesiune.
Prin urmare, in mod corect a retinut prima instanta că nu există identitate între pârât și subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății, pârâtul neavand calitate procesuală pasiva în cauza. Astfel, pârâtul Amitricioaiei S. a semnat contractul de prestari servicii silvice în calitate de reprezentant al proprietarului Amitricioaiei C. și nu în calitate de parte contractanta.
În considerarea celor aratate se retine ca sustinerile apelantei potrivit carora intimatul a fost beneficiarul contractului de prestari servicii silvice pentru paza pădurii sunt neîntemeiate întrucât acesta nu are nici calitatea de mostenitor al proprietarului Amitricioaiei C..
Pentru motivele expuse, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat, urmând a fi respins și păstrata sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamantul R. Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Iași împotriva sentinței civile nr. 649/03.03.2015 a Judecatoriei P., pe care o păstrează.
Definitiva.
Pronunțata in ședința publica azi, 28.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
T.P. D.C.
GREFIER,
I.F.L
Red./tehnored: T.P.
4 ex./25.11.2015
Jud. fond: O. A. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1209/2015. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 1216/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
