Contestaţie la executare. Decizia nr. 1470/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1470/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 1470/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Noiembrie 2015
Președinte - G. C.
Judecător - I. E. B.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1470/2015
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de contestatoarea G. E. – R. împotriva încheierii din data de 05.08.2015 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ 15, în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat I. C. A. pentru apelant, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că s-a înaintat dosarul de fond nr._ 15 al Judecătoriei Iași, la filele 54 și 55 din acest dosar regăsindu-se dovezile de comunicare ale încheierii apelate.
Raportat la dovezile de comunicare ale încheierii apelate, instanța constată apelul declarat în termen.
Având cuvântul, apărătorul apelantei precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte probe de administrat sau cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă apărătorului apelantei cuvântul pe fondul cererii de apel.
Avocat I. solicită admiterea apelului promovat împotriva încheierii Judecătoriei Iași din data de 05.08.2015. Arată că a criticat încheierea instanței de fond sub două aspecte. Un prim aspect se referă la omisiunea instanței de a se pronunța asupra unui caz de suspendare obligatorie a executării silite prevăzut de art. 719 alin.4 pct. 1 N.C.P.C. Deși această situație a fost susținută oral în fața instanței la momentul la care s-a discutat suspendarea, având în vedere că inițial, la momentul la care s-a formulat contestația la executare nu avea la dispoziție înscrisurile din dosarul în baza căruia a fost emisă decizia nr. 253 de către A.N.A.F., a revenit și a invocat și acest motiv suplimentar de suspendare care a fost consemnat ca atare în încheierea de ședință și se regăsește în consemnările grefierului de ședință. Analizând încheierea pronunțată de Judecătoria Iași la data de 05.08.2015 a observat faptul că nu s-a analizat sub nicio formă motivul obligatoriu de suspendare pe care l-a susținut și dovedit, motiv pentru care înțelege să-l susțină. Astfel, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă citate ne regăsim în situația unui caz obligatoriu de suspendare a executării silite atunci când înscrisul în baza căruia se execută nun este potrivit legii executoriu. Ori, în motivele contestației la executare se arată faptul că decizia de atragere a răspunderii solidare încheiată de A.J.F.P. Iași cu privire la contestatoare nu constituie un titlu executoriu întrucât, pe de o parte nu a fost comunicată conform procedurii speciale prevăzută în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 127/2014 care prevede trei modalități complementare de efectuare a comunicărilor evidențiind în mod special faptul că documentul a fost emis de un organ fiscal necompetent. Arată că, a invocat și a dovedit faptul că debitorul principal, . SYSTEMS SRL, avea schimbat sediul social din Iași în București încă din cursul anului 2009, situație care, conform normelor edictate, atrăgea competența de efectuate a analizei și de emitere a deciziei de către organul fiscal competent din Municipiul București. Apreciază că din actele de la dosar, astfel cum se regăsesc la acest moment, pentru că, după data de 05.08.2015 s-au sesizat cei de la A.J.F.P. și au prezentat dosarul în baza căruia a fost emisă decizia, că însăși funcționarii din cadrul acestei unități aveau cunoștință despre modificarea sediului dar, au dat dovadă de o pasivitate care a dus la emiterea unui act vădit nelegal. Astfel, se susține că, atât timp cât contribuabilul nu a înregistrat la organul fiscal competent de pe raza Municipiului București cererea prin care să aducă la cunoștință schimbarea sediului, competența de administrate fiscală a acestui contribuabil aparține organului fiscal de la sediul inițial. Ori, această situație este contrazisă de o altă procedură specială reglementată de Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.526/2004, dispoziții care, în art. 2 din Anexa 1 la acest ordin, presupun modificarea din oficiu a domiciliului fiscal al contribuabilului la inițiativa organului fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul și-a stabilit ulterior domiciliul fiscal. Raportat la obligațiile expres prevăzute de lege în sarcina organului fiscal competent, această modificare trebuia să se realizeze în perioada imediat următoare anului 2009 când a fost modificat sediul social al societății, cu consecința firească ca la nivelul lunii noiembrie 2014 A.J.F.P. Iași să nu mai aibă competența legală de emitere a deciziei contestate.
Avocat I. precizează că o a doua critică adusă încheierii din 05.08.2015 vizează interpretarea discreționară adusă de instanța de fond noțiunii de motive temeinice care ar justifica în accepțiunea legiuitorului luarea măsurii excepționale a suspendării executării silite, rezumându-se instanța de fond doar în a observa faptul că nu s-a invocat în concret ce prejudiciu s-ar crea contestatoarei în măsura în care s-ar proceda în continuare la executare în ceea ce o privește pe aceasta și invocându-se posibilitatea legală de formulare a unei cereri de întoarcere a executării silite ulterior pronunțării unei soluții în cauză. Ori, această interpretare a cadrului legal cu care a fost investită, de către instanța de judecată, lipsește de substanță dispoziția normativă ce permite unei persoane interesate să formuleze o asemenea cerere indiferent de efectul legal pe care l-ar avea în viitor o cerere de întoarcere a executării silite. Arată că, atât în fața primei instanțe cât și în fața acestei instanțe a invocat faptul că, prin continuarea executării silite se poate produce un prejudiciu iminent în patrimoniul contestatoarei în condițiile în care formele de executare începute în cadrul dosarului execuțional de către A.J.F.P. Iași nu privesc doar poprirea ci și executarea silită imobiliară. Prin valorificarea unui eventual bun din patrimoniul contestatoarei până când se va ajunge la o soluție atât în ceea ce privește contestația la executare cât și contestația promovată conform dispozițiilor speciale împotriva Deciziei nr. 253/2014 ar crea în mod evident un prejudiciu contestatoarei.
Referitor la prima critică, avocat I. solicită a se avea în vedere și faptul că, potrivit acelorași dispoziții ale Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 127/2014 Decizia nr. 253/2014 este executorie în măsura în care în afară de faptul că ar fi fost eliberată de un organ competent nu ar fi fost contestată în termen legal. Ori, din actele de la dosar, se poate observa faptul că s-a inițiat atât procedura administrativă de contestare prevăzută în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 127/2014 iar între timp a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iași dosarul nr._ prin care contestatoarea a înțeles să investească instanța de contencios administrativ cu soluționarea contestației formulată împotriva Deciziei nr. 253/2014. Solicită cheltuieli de judceată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin încheierea pronunțată la data de 05.08.2015 de Judecătoria Iași în dosarul nr._ 15 s-au dispus următoarele:
„Respinge, ca fiind neîntemeiată, cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoarea G. E. R., cu domiciliul în Trinidad si Tobago#39, Bandoo ST Union Village, Claxton Bay, CNP_, prin mandatara Avocat A. C. I., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat A. C. I., cu sediul în Iași, .. 4, ., cabinet nr. 10, județul Iași în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI IAȘI - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI, cu sediul în Iași, .. 26, județul Iași.”
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut:
„Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ 15 la data de 24 aprilie 2015, contestatoarea G. E. R., prin mandatar avocat I. A. C., a solicitat, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI IAȘI - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI, suspendarea executării silite pornite în baza titlului executoriu nr._ din 06.04.2015.
Contestatorul a solicitat suspendarea executării, motivat de faptul că titlul executoriu în baza căruia a fost declanșată executarea nu a fost comunicat în condiții de legalitate.
Cererea de suspendare a executării a fost legal timbrată, contestatorul făcând dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în valoare de 50 lei, dar și dovada consemnării cauțiunii în valoare de 4.515,6 lei.
Din dispoziția instanței, Intimata a înaintat copia certificată pentru conformitate cu originalul a dosarului de executare silită.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Având în vedere că prezenta cerere de suspendare executare silită, formulată alăturat contestației la executare înregistrate sub nr._ 15, privește o executare silită începută la data de 06.04.2015, data emiterii somației de executare nr._ din 06.04.2015, date fiind dispozițiile art. 25 Cod procedură civilă și având în vedere că suspendarea executării silite este o procedură judiciară incidentă, ocazionată de respectiva executare silită, instanța apreciază că cererea de față este supusă regulilor de procedură cuprinse în Noul Cod de procedură civilă, și anume prevederilor art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 718 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.”
Astfel, după cum rezultă din dispozițiile legale anterior menționate, suspendarea executării silite reprezintă o chestiune incidentă, o măsură vremelnică și excepțională, care are rolul de a preîntâmpina producerea unor grave prejudicii, ce ar putea fi determinate de continuarea executării.
În prezenta cauză, contestatorul a invocat în principal apărări care țin de fondul cauzei. A invocat că executarea silită se face în baza unui titlu executoriu care nu fost comunicat niciodată în condiții de legalitate. Așadar, nu a fost indicat în mod concret nici un motiv de natura să atragă suspendarea executării silite, afirmând doar în linii generale că ar putea fi prejudiciat, dacă s-ar continua executarea silită, susțineri care în lipsa unor probe certe, nu sunt de natură să reprezinte temeiuri suficiente pentru a suspenda executarea silită, neavând un caracter urgent și de natura a preîntâmpina producerea unor grave prejudicii .
În mod evident executarea silită diminuează patrimoniul debitorului, aspect ce ține însă de esența executării silite. Plata unor sume de bani către creditor, prin înființarea unor popriri nu prejudiciază ireparabil sau greu reparabil patrimoniul contestatorului, recuperarea sumelor de bani fiind facilă pe calea întoarcerii executării silite, evident, în eventualitatea admiterii contestației la executare.
F. de aceste împrejurări, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite, cerere formulata de contestatoarea G. E. R. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI IAȘI - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal contestatoarea G. R. E. care a criticat soluția primei instanțe pentru următoarele aspecte: nu s-a analizat incidența dispozițiilor art. 719 alin. 4 pct. 1 N.C.p.c. referitoare la suspendarea obligatorie a executării silite în cazul în care înscrisul care se execută nu este potrivit legii executoriu, arătând că decizia nr. 253 a fost emisă de un organ fiscal necompetent și nu a fost comunicată cu respectarea procedurii speciale, iar referitor la îndeplinirea condiției motivelor temeinice se arată că atât timp cât bunurile contestatoarei sunt supuse unei iminente valorificări, se justifică măsura suspendării provizorii a executării silite.
Intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare.
În faza apelului nu s-au administrat probe.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de apelul și la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce succed:
Referitor la suspendarea executării, art. 708 din noul Cod de procedura civila dispune ca, pana la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea părtii interesate si numai pentru motive temeinice, instanța competenta poate suspenda executarea.
De la această regulă exista si excepții reglementate de art. 708 alin. 4N.C.p.c., pct. 1 al acestui articol stabilind în sensul că suspendarea executării este obligatorie si cauțiunea nu este necesara daca hotărârea sau înscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu.
Analizând actele dosarului, în procedura suspendării provizorii a executării silite, instanța de apel constată că, la acest moment, nu se poate reține că incidența art. 708 alin. 4 pct. 1 N.C.p.c .
Astfel, decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 253/19.11.2014 prezintă caracter executoriu având în vedere dovada demersurilor efectuate pentru a se realiza comunicarea conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală și nu se poate stabili că ar fost emisă de un organ fiscal necompetent, în considerarea dispozițiilor Ordinului 419/2007 referitor la modificarea domiciliului fiscal.
Această susținere reprezintă, cum a reținut instanța de fond, o apărarea care urmează a fi analizată în soluția ce se va pronunța pe fondul cauzei.
In ceea ce privește a doua critică din cererea de apel, Tribunalul constată că ca si aceasta este neîntemeiata, având in vedere ca nu s-a dovedit caracterul grav și iminent al prejudiciului ce s-ar putea produce contestatoarei prin continuarea executării silite, nefiind depuse la dosarul cauzei probe certe din care sa rezulte cele susținute de către contestatoare în sensul existenței bunurilor care ar fi supuse unei iminente valorificări.
Față de toate cele reținute, Tribunalul urmează a respinge apelul formulat de apelanta G. E. R. împotriva încheierii din 05.08.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, încheiere pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta G. E. R. împotriva încheierii din 05.08.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, încheiere pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.11.2015
Președinte, G. C. | Judecător, I. E. B. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehnored.C.G.
4ex./19.11.2015
Jud. fond: N. M.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 1216/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1065/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
