Contestaţie la executare. Decizia nr. 81/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 81/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 16421/245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Ianuarie 2015
Președinte - C. A.
Judecător - C. D.
Grefier - I. B.
DECIZIANr.81
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant C. I. și pe intimat F. NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE M. ȘI MIJLOCII S.A. IFN, având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică ,lipsa părțile.
Componența nominală a completului de judecată A1, la termenul de astăzi, este modificată ca urmare a înlocuirii judecătorului A. M., conform dispozițiilor din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, cu judecătorul planificat pe lista de permanență, respectiv judecător C. D., conform procesului verbal întocmit de judecătorul delegat cu atribuțiile de soluționare a incidentelor procedurale.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul ca s-a înaintata la dosar ,prin serviciul registratură al tribunalului Iași, de către intimat, răspuns la memoriul depus la dosar de către apelant.
Instanța, în temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă material, general și teritorial în soluționarea cauzei. Constată apelul formulat și motivat în termen, semnat, netimbrat, motiv pentru care invoca excepția de netimbrare a apelului si rămâne în pronunțare cu privire la acest aspect.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 8942/24.06.2014 Judecătoria Iași a admis excepția de netimbrare a cererii, ridicată din oficiu de instanța de fond și a anulat ca netimbrată contestația la executare formulată de contestatorul C. I. în contradictoriu cu intimatul F. Național de Garantare a Creditelor Întreprinderi M. și Mijlocii.
Deliberând asupra excepției de față, instanța de fond a constatat următoarele:
I. Susținerile părților
1. Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 12.05.2014, cu numărul mai sus menționat, în antet, contestatorul C. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul F. Național de Garantare a Creditelor Întreprinderi M. și Mijlocii S.A. I.F.N., anularea formelor de executare din dosarul nr.2853/2013 al B. Asociați S. D. & S. C. I..
În motivare, contestatorul a arătat că se impune verificarea legalității și lămurirea întinderii titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin și că firma pentru care a fost avalizat se află în reorganizare.
În dovedirea cererii, a propus proba cu înscrisuri și a anexat somația cambială.
2. Intimatul a formulat întâmpinare la 22.04.2013 (f.62- ds.H.), prin care a solicitat respingerea pe fond a cererii.
II. Aspecte procesuale
Contestația fusese înregistrată la 20.02.2014 pe rolul Judecătoriei H. cu numărul de dosar_, iar prin sentința civilă nr.533/28.03.2014 a fost declinată competența către Judecătoria Iași.
Înainte de declinare, fusese respinsă cererea contestatorului de acordare ajutor public judiciar, prin încheierea din 14.04.2014 (f.58 - ds.H.), iar avocatul acestuia a arătat la ultimul termen (f.75) că nu intenționează să formuleze cerere de reexaminare.
Dosarul de executare fusese depus la 02.04.2014 (f.19 și urm. - ds.H.).
După înregistrarea cererii pe rolul acestei instanțe, i s-a pus în vedere contestatorului să achite o taxă de timbru în cuantum de 5494 lei în măsura în care înțelege să aducă și critici pe fond titlului executoriu sau o taxă de 1000 lei dacă prima ipoteză nu este valabilă.
Contestatorul nu a făcut nici o precizare și nici nu a plătit taxa de timbru.
III. Analiza excepției netimbrării
Conform art.197 C.pr.civ., netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Art.10 alin.3 din OUG 80/2013 arată că "în cazul în care prin contestația la executare silită se invocă, în condițiile art.712 alin.2 din codul de procedură civilă și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabilește potrivit art. 3 alin.1", adică la valoare.
În speță, instanța de fond a stabilit o taxă în cuantum alternativ, în funcție de precizările pe care urma să le facă reclamantul privind obiectul cererii, ținând cont de dispozițiile textului de mai sus, având în vedere că în cerere se limitase doar să facă trimitere la respectivul text de lege (art.712 alin.2 din C.pr.civ., deși menționase din eroare art.711 alin.2 din C.pr.civ.).
Având în vedere că petentul nu a făcut nici o precizare, dar nici nu a achitat vreo sumă dintre cele două alternative, în condițiile în care i se și respinsese o cerere de ajutor public judiciar de Judecătoria H., în fața căreia afirmase că nu va formula o cerere de reexaminare, instanța de fond a anulat contestația la executare ca netimbrată, în temeiul art.197 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel contestatorul C. I., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Apelantul a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa de timbru aferentă cererii de apel, în sumă de 20 lei.
Apelantul nu s-a conformat însă acestei obligații legale ce-i revenea, nu a făcut dovada achitării taxei de timbru pusă în vedere și nici nu a formulat nici o cerere în legătură cu aceasta.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de apel, intimatul a invocat și el excepția netimbrării.
Analizând cu prioritate excepția netimbrării cererii de apel, tribunalul reține următoarele:
Conform dispozițiilor art. 197 din Noul Cod de Procedură Civilă, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii.
Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, fără posibilitatea îngrădirii nelimitate a accesului liber la justiție.
Acest acces la justiție poate fi limitat prin impunerea de către stat a unei restricții financiare, dictate de exigențele unei bune administrări și funcționări a justiției, ca serviciu public.
În cauza Weissman și alții c. României, C.E.D.O. a apreciat că o limitare a accesului la justiție este conformă dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului dacă tinde către un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.
De asemenea, Curtea a stabilit că „dreptul de acces la o instanță" garantat de art. 6 din Convenție „se pretează unor limitări, deoarece, prin însăși natura sa, el impune o reglementare din partea statului, care poate să aleagă mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop". în această privință, Curtea reamintește în cauza Larco și alții c. României131 că ea nu a exclus niciodată ipoteza conform căreia interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o instanță.
Dreptul privind accesul liber la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, nu presupune gratuitatea acestuia, aspect stabilit de Curtea Constituțională, care a reținut că instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 din Constituție, potrivit căruia „cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice".
Prin urmare, stabilirea de către stat în sarcina justițiabililor a obligației de plată a unei taxe judiciare de timbru nu reprezintă o ingerință în dreptul de acces liber la justiție, în măsura în care scopul instituirii acesteia îl reprezintă buna funcționare a justiției, iar cuantumul său nu este excesiv, neimpunând justițiabilului o sarcină exorbitantă de natură a leza dreptul acestuia în substanța sa. Curtea europeană a statuat cu titlu de principiu în cauza Weissman și alții c. României că „suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor unui caz dat, înțelegând aici și solvabilitatea solicitantului și faza procedurii prin care restricția în chestiune îi este impusă, este un factor de care trebuie ținut cont pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție, sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns în așa măsură încât este afectat în însăși substanța sa".
Față de aceste considerente, având în vedere faptul că apelantul C. I. nu a achitat taxa de timbru în sumă de 20 lei aferentă cererii de apel formulată, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 197 și art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, va anula ca netimbrat apelul declarat de contestatorul C. I. împotriva sentinței civile nr. 8942/24.06.2014 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de contestatorul C. I. împotriva sentinței civile nr. 8942/24.06.2014 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2015.
Președinte Judecător Grefier
A.C. D.C. B.I.
Redactat: A.C.
4 ex/09.1.2015
Judecător de fond: Z. L. F. M., Judecătoria Iași
| ← Pretenţii. Decizia nr. 87/2015. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Hotărâre din 26-01-2015, Tribunalul... → |
|---|
