Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 74/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 74/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 40361/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Ianuarie 2015
Președinte - I. E. B.
Judecător - G. C.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 74/2015
Pe rol fiind judecarea apelului promovat de reclamanta Asociația de P. M. cel B. nr. 1 . sentinței civile nr. 9738/09.07.2014 a Judecătoriei Iași, în contradictoriu cu S. L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică și la prima și la a doua strigare a cauzei răspunde avocat T. R. pentru apelantă, lipsă fiind intimatul.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că este primul termen de judecată, procedura de citare cu părțile fiind legal îndeplinită și că intimatul nu a formulat întâmpinare.
Fiind primul termen de judecată instanță reține că Tribunalul Iași este competent din punct de vedere material și teritorial în soluționarea prezentului apel care este formulat în termen.
Avocat T. depune la dosar împuternicire avocațială și precizează că pentru apelantă nu mai are de formulat alte cereri, solicitând cuvântul la fond.
Având în vedere lipsa intimatului și faptul că dosarul a fost solicitat la amânări fără dezbateri, instanța lasă cauza la ordine pentru dezbateri pe fond.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică și la prima și la a doua strigare a cauzei răspunde avocat T. R. pentru apelantă, lipsă fiind intimatul.
Nemaifiind alte probe de administrat sau cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă apărătorului apelantei cuvântul în susținerea apelului.
Avocat T. solicită admiterea apelului pentru toate aspectele pentru care sentința instanței de fond a fost criticată. Apreciază că în mod greșit s-a considerat de către instanța de fond că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a formula o cerere pe această procedură, a cererilor cu valoare redusă. Consideră că sunt îndeplinite condițiile art. 1025 Cod procedură civilă iar prima instanță greșit a apreciat că ar fi necesară condiția existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, în opinia sa făcându-se confuzie cu cerințele unei ordonanțe de plată. Ori, cererea a fost introdusă în conformitate cu cerințele art. 1025 și următ. Cod procedură civilă.
Avocat T. apreciază că instanța de fond avea la îndemână, dacă aprecia că cererea nu era posibil a fi judecată potrivit acestei proceduri speciale, art. 1026 Cod procedură civilă. Ori, instanța de judecată nu a pus în vedere acest aspect reclamantului și nici a trecut la judecata cererii pe drept comun. Apreciază că hotărârea instanței de fond are autoritate de lucru judecat atât în ceea ce privește cererea cu valoare redusă dar și în ceea ce privește cererea pe drept comun pe care apelanta nu o mai poate formula în condițiile pronunțării și rămânerii definitive a sentinței atacate. Pentru toate motivele arătate, detaliate și în cererea de apel, solicită a se constata că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, că cererea trebuia judecată pe drept comun, în condițiile în care se aprecia că nu îndeplinește cerințele art. 1025 Cod procedură civilă, solicitând admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 9738 din 09.07.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
Respinge cererea reclamantei ASOCIAȚIA DE P. M. CEL BATRAN 1 . calea cereri cu valoare redusa ,in contradictoriu cu paratul S. L..
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut:
Prin cererea înregistrată sub nr._, din 12.12.2013, reclamantul ASOCIAȚIA DE P. M. CEL BATRAN 1 . cu paratul S. L. a solicitat obligarea paratului S. L. la plata sumei de 1638,43 lei reprezentând cheltuieli de întreținere acumulate in perioada ian 2011 – iulie 2013 si la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta arata ca pârâtul este membru al A. de P. „M. cel Batran, Nr. 1, . ca paratul a beneficiat de serviciile prestate de furnizorii de utilitati, acesta s-a achitat cu întarziere cota ce-i revine din cheltuielile de intretinere pentru perioada iulie 2012 -iulie 2013. inregistrandu-se astfel penalitati de întarziere.
Penalitatile au fost calculate conform prevederilor legale, pentru fiecare debit lunar restant al paratului, astfel incat sa nu depaseasca debitul principal, respectiv sumele lunare restante cu titlu de intretinere la care s-au aplicat.
Reclamantul a precizat că nu dorește o dezbatere orală.
În apărare, deși i-a fost comunicată anexa nr. 3 din Ordinul MJ nr.359/C/2013-formularul de răspuns împreună cu cererea reclamantului și cu înscrisurile doveditoare, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila 80, pârâtul nu a înțeles să completeze formularul de răspuns,
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Paratul este proprietarul apartamentului 31 din Iasi, M. cel Batran nr 1 . . această calitate, potrivit dispozițiilor art. 46 coroborat cu art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari, în continuare Legea nr.230/2007, și art.25 alin 1 din H.G. nr. 1588/2007 are obligația de a achita cotele de contribuție la cheltuielile Asociației de proprietari în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, iar în cazul nerespectării obligației de plată în termenul stabilit, Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitată, în cuantum de maxim 0,2% pe zi de întârziere, calculate după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, conform art. 49 alin. 1 din Legea nr.230/2007.
În drept, potrivit prevederilor art. 1270 Noul Cod Civil, ca și lege aplicabilă prin raportare la data emiterii primei liste de plată a cărei contravaloare se cere prin acțiunea de față, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, reclamantul având dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 249 Cod procedură civilă, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
În ceea ce privește domeniul aplicabil procedurii speciale a cererilor de valoare redusă, potrivit art. 1025 alin.1 Cod procedură civilă, procedura cererilor de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Cu privire la capătul de cerere privind debitele restante la cotele de întreținere, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune afișate lunar de către reclamantă, a reținut instanța de fond ca listele de plata reprezintă înscrisuri emise in mod unilateral de catre reclamanta acte care nu poarta acceptul expres al paratei.
Astfel, potrivit art. 662 NCPC, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului.
După cum se poate observa creanța nu are caracter cert in condițiile in care nu poarta acceptul paratei, situație care impune verificarea pe debitului pe calea dreptului comun .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamanta ASOCIAȚIA DE P. M. CEL B. solicitând anularea și admiterea cererii de chemare în judecată.
În motivare, apelanta a arătat că cererea reclamantei îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru cererile de valoarea redusă, sub aspectul obiectului. În mod greșit a reținut instanța de fond cerința existenței unei creanțe certe lichide și exigibile, a necesității însușirii înscrisurilor probatoare de către partea adversă, condiții ce sunt caracteristice procedurii ordonanței de plată, în acord cu dispozițiile art. 1013 din C.proc.civ. Conform prevederilor art. 46 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii au obligația de a achita lunar, conform listei de plată, cota de contribuție cele revine la cheltuielile asociației de proprietari, această listă făcând dovada existenței creanței ca efect al prevederilor legale menționate. De altfel, pârât nu a contestat validitatea listelor de plată aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013 în termenul de 10 zile de la afișarea listelor prev. de art. 12 alin. A lit. d din HG 1588/2007, termen de decădere.
Hotărârea este nelegală, în al treilea rând, întrucât instanța de fond nu a făcut aplicarea prevederilor art. 1026 alin. 3 din C.proc.civ. în sensul de a-l informa pe reclamant că cererea nu poate fi soluționată conform prevederilor speciale ale procedurii privind cererile de valoare redusă, iar în cazul în care reclamantul nu și-ar fi retras cererea, aceasta ar fi trebuit judecată conform dreptului comun.
În al patrulea rând, arată apelanta, este nelegală sentința pronunțată de instanța de fond întrucât conferă autoritate de lucru judecat unei hotărâri ce nu tratează fondul cauzei și privează reclamantul de posibilitatea de a obține valorificarea pretenției sale pe calea dreptului comun. Or prin respingerea cererii de valoare redusă, reclamantului nu i se deschide o cale alternativă de judecată, pe fond, astfel cum greșit consideră instanța de fond, raportat la dispozițiile art. 1026 alin. 3 din C.proc.civ.
În drept, apelanta a indicat dispozițiile art. 466 și urm. din C.proc.civ.
În privința probatoriului, apelanta a indicat înscrisurile.
În temeiul dispozițiilor art. 223 din C.proc.civ. apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Deși a fost legal citată, intimata nu a depus întâmpinare în apel și nici nu a fost reprezentată în instanță.
La termenul stabilit pentru dezbaterile pe fond, reprezentantul apelantei a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre soluționare la instanța de fond.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:
În fapt, prin cererea introductivă de instanță reclamanta ASOCIAȚIA DE P. M. CEL B. a solicitat obligarea pârâtului S. L. la plata penalităților aferente cheltuielilor de întreținere pentru perioada ianuarie 2011-iulie 2013.
Procedura privind cererile de valoare redusă se aplică în cazul litigiilor având ca obiect plata unei sume de bani ori având obiecte evaluabile în bani, este una preponderent scrisă, principalele mijloace de probă fiind înscrisurile.
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, listele de plată lunare depuse în copie la instanța de fond fiind de natură a proba existența/inexistența creanței pretinse.
Conform dispozițiilor art.46 din Legea 230/2007 toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
În atare condiții, este nelegală și lipsită de temeinicie argumentația instanței de fond în sensul că, întrucât listele de plată lunare, acte emise în mod unilateral de reclamantă nu poartă acordul expres al pârâtei,nu fac dovada caracterului cert și lichid al creanței pretinse.
Tribunalul constată că probatoriul administrat la instanța de fond cumulat cu lipsa oricărei opoziții din partea pârâtului a fost suficient pentru soluționarea cauzei, hotărârea judecătorului în sensul că nu s-ar fi probat caracterul cert al creanței pretinse pe argumentul anterior amintit fiind lipsit de fundament.
În plus este întemeiată critica apelantei privind nelegalitatea hotărârii contestate și sub aspectul nesocotirii dispozițiilor art. 1026 alin. 3 din C.proc.civ. în sensul că instanța era obligată ca, în ipoteza în care ar fi constatat că cererea nu putea fi soluționată conform procedurii speciale, să îl informeze pe reclamant în acest sens și să soluționeze cauza în acord cu dispozițiile de drept comun, dacă acesta din urmă nu opta pentru retragerea cererii.
Dispozițiile legale indicate sunt fără echivoc sub acest aspect.
Procedând la respingerea cererii în condițiile în care, astfel cum just a subliniat apelanta, procedura privind cererile de valoare redusă diferă substanțial de cea privind ordonanța de plată sub aspectul efectelor hotărârii pronunțate, instanța de fond a atribuit autoritate de lucru judecat hotărârii sale lipsind, teoretic, partea de posibilitatea de a –și valorifica pretențiile ulterior în cadrul unei proceduri de drept comun.
În consecință, față de opțiunea exprimată de apelant, constatând că instanța de fond a soluționat cauza fără să examineze fondul pricinii, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1, 3 din C.proc.civ. tribunalul va admite apelul, va anula sentința civilă nr. 9738/09.07.2014 a Judecătoriei Iași și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea examinării fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul promovat de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. M. CEL B. NR. 1 . sentinței civile nr. 9738/09.07.2014 a Judecătoriei Iași pronunțată în contradictoriu cu pârâtul S. L..
Anulează sentința civilă nr. nr. 9738/09.07.2014 a Judecătoriei Iași și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Iași.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.01.2015.
Președinte, I. E. B. | Judecător, G. C. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehn. B.I.E.
4 ex./23.02.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 98/2015. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 87/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
