Fond funciar. Decizia nr. 514/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 514/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 514/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 28 Aprilie 2015
Președinte - O. L.
Judecător M. S.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 514/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent P. V. și pe intimații L. R., ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ IAȘI, P. JUDEȚULUI IAȘI, C. M. C., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută parțială T.P.; plată lipsă folosință - rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 14.04.2015, 21.04.2015 și pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._ din 11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
Respinge cererea de modificare a acțiunii.
Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei D. G..
Admite excepția lipsei coparticipării procesuale pasive.
Respinge cererea înregistrata cu nr._ la data de 14.11.2012 de reclamantul P. V., cu domiciliul procesual ales la SCP „R. și Asociații” din mun. Iași, ., .. Iași, în contradictoriu cu pârâții L. R., cu domiciliul în mun. Iași, .. 37, ., ., D. (fosta I.) G. - decedată, .., cu sediul în mun. Iași, ., ., C. JUDETEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, cu sediul în mun. Iași, .. 60, jud. Iași, și P. JUDETULUI IASI, cu sediul în mun. Iași, .. 60, jud. Iași.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:
La termenul din 27.11.2014, reclamantul, prin aparator, arata ca intelege sa-si modifice cadrul procesual al actiunii, solicitand judecarea cauzei in contradictor cu parata C. M. C..
Pârțtii, prin reprezentanti, solicita respingerea cererii de modificare a cadrului procesual si invoca exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratei D. G., precum si exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive.
În ceea ce priveste cererea de modificare a cadrului procesual, instanta o respinge pentru urmatoarele considerente:
În condițiile C. proc. civ., reclamantul poate să modifice sau să completeze obiectul inițial al cererii de chemare în judecată, pana la prima zi de infatisare.
Obiectul cererii de chemare în judecată și valoarea lui, precum si indicarea paratilor prezintă importanță pentru următoarele considerente:
- fixează limitele cadrului procesual în care se va desfășura judecata, instanța fiind ținută de acest obiect, în sensul că nu poate să acorde mai mult mai puțin sau altceva decât s-a cerut;
- determină competența;
- determină un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar;
- determină admisibilitatea unor mijloace de probă;
- se analizează atunci când se invocă litispendența, conexitatea, autoritatea de lucru judecat.
Întrucât legiuitorul a stabilit în mod imperativ momentul pana la care reclamantul își poate modifica cadrul procesual al actiunii, instanta respinge cererea de modificare a cererii de chemare in judecata si de introducere in cauza a paratei C. M. C..
In ceea ce priveste exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratei D. G., instanta va admite acesta exceptie motivat de faptul ca la data la care a fost inregistrata cererea de chemare in judecata, respectiv 14.11.2012, numita D. G. era lipsita de capacitatea de folosinta, fiind decedata inca din data de 01.06.2012, fapt stabilit prin certificatul de deces . nr._ depus la fila 159 dosar de fond.
In ce priveste exceptia lipsei coparticipării procesuale pasive:
În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în situația în care instanța reține aplicarea principiului unanimității, coparticiparea procesuală capătă un caracter obligatoriu.
Coparticiparea obligatorie există atunci când mai multe persoane se află într-o anumită legătură care impune soluționarea unitară a litigiului cu privire la toți coparticipanții.
Aplicarea regulii unanimității în litigiul dedus judecății, prin raportare la obiectul său –constatare nulitate absoluta TP este obligatorie întrucât această actiune, în caz de admitere, produce efecte și, implicit, consecințe juridică față de celelalte peroane înscrise pe titlu, sau fata de mostenitorii titularilor întrucat se modifică situația juridică a dreptului de proprietate.
Întrucât actiunea nu a fost formulata in contradictor cu mostenitoeii defunctei D. G., instnata retine ca nu este îndeplinita obligatia formulării acțiunii în contradictor si cu acești mostenitori, fapt pentru care va admite si aceasta exceptie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. V. criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Susține reclamantul P. V. că în rejudecare a depus o cerere completatoare față de acțiunea introductivă prin care a arătat că înțelegesă se judece în contradictoriu cu moștenitoarea defunctei D. G., C. M. C.. Prima instanță a considerat în mod greșit că în rejudecare nu poate depune cereri de modificare a cadrului procesual inițial, astfel a reținut că a fost formulată după termenul la care acest lucru se poate realiza. Mai învederează reclamantul că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității principiu care oferă posibilitatea părților de a dispune cu privire la obiectul procesului și de mijloacele de apărare a acestui drept. Prin urmare, modificarea de acțiune formulată la prima zi de înfățișare de la rejudecare trebuia luată în considerare.
Intimații legal citați nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe noi. Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul nu este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată inițială, care reprezintă actul de investire al instanței reclamantul P. V. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții:L. R.,D. G., ., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași să se dispună constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/1993 pentru suprafața de 285 mp,stabilirea titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 285 mp inclus în două titluri,obligarea pârâtei D. G. la plata către reclamant a prețului încasat prin înstrăinarea ternului în baza titlului nul parțial actualizat cu indicele de inflație.
Prin sentința civilă nr._/2013 a fost respinsă cererea reclamantului P. V. în contradictoriu cu pârâții indicați .A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Comisie Locale de Fond Funciar Iași.
Prin decizia civilă nr.703/09.05.2014 pronunțată de Tribunalul Iași a fost admis recursul declarat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr._/05.12.2013 a Judecătoriei Iași pe care o casează în tot. În considerentele deciziei de casare Tribunalul a reținut că: reclamantului-recurent i s-a încălcat dreptul la apărare, cum prima instanță nu a pus în discuție chestiunile asupra cărora s-a pronunțat, instanța urmează a admite recursul și a trimite cauza spre rejudecare, cu respectarea dreptului la apărare al părților, instanța de recurs apreciind că nu a existat o autentică soluționare a fondului atât timp cât, deși instanța s-a pronunțat pe fond, analiza din considerente nu a vizat decât excepțiile interesului și lipsei calității procesual active.
Cu ocazia rejudecării, la termenul din 27.11.2014, reclamantul prin apărător ales a formulat cerere de modificare a cadrului inițial în sensul că solicită introducerea în cauză a numitei C. M. C. în locul defunctei D. G., alături de ceilalți pârâți.
În conformitate cu art. 132 alin. (1) din același cod, la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării.A.. (2) al aceluiași articol dispune că cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță: 1. când se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; 2. când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii; 3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4. când înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare nu poate fi primită.
Din textele mai sus citate rezultă că legea de procedură distinge două categorii de cereri: de întregire și de modificare a cererii inițiale. În doctrină și jurisprudență se regăsesc criterii pentru ca diferențierea dintre cele două categorii de cereri să fie evidentă și ușor de făcut. Astfel, cererile de întregire au ca obiect completarea lipsurilor din cuprinsul cererii inițiale, cum ar fi, exempli gratia, prezentarea unor elemente suplimentare pentru identificarea bunurilor sau pentru completarea elementelor de fapt. Din contra, cererile de modificare sunt acelea prin care reclamantul urmărește să schimbe unele elemente importante ale cererii de chemare în judecată, precum: părțile, obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia.
De principiu, anularea, desființarea sau casarea unei hotărâri judecătorești de fond plasează raportul procesual pe premisa lui inițială, cu următoarele precizări:
Este posibil, însă nu obligatoriu să se considere că prima zi de înfățișare și momentele procesuale ulterioare sunt din nou aplicabile și incidente în raportul procesual reluat după trimiterea spre rejudecare.
În realitate, această chestiune se dezleagă în funcție de motivul de anulare, desființare sau casare invocat și reținut ca fiind fondat.
De aceea, pentru a verifica dacă prima zi de înfățișare nu a fost epuizată în primul ciclu procesual, așa cum susține recurentul, trebuie examinată data la care acest moment procesual s-a împlinit în fața Judecătoriei Iași. Cu alte cuvinte, dezlegarea chestiunii de drept dedusă judecății instanței de recurs stă în a stabili măsura în care, anterior pronunțării sentinței civile nr._/11.12.2014, prima zi de înfățișare fusese sau nu epuizată. Dacă răspunsul este afirmativ, rezultă că în rejudecare nu se mai putea formula o cerere de modificare a acțiunii inițiale.
Tribunalul apreciază că judecătorul fondului în mod corect a procedat atunci când a respins ca fiind tardivă cererea reclamantului de modificare a cererii de chemare în judecată formulată inițial prin introducerea unui nou pârât, trecând practic peste limitele impuse de decizia prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare. Pe de o parte, instanța de trimitere a considerat că prima instanță trebuie să procedeze la reaprecierea a condițiilor de exercitare a acțiunii civile relative la capacitatea părților, interes și calitate procesuală, reapreciere reapreciere care are la bază elementele acțiunii civile astfel cum au fost indicate în cuprinsul cererii de chemare în judecată inițiale, reclamantul nemaiputând în această fază procesuală să se prevaleze de dispozițiile articolului 132 Cod procedură civilă privind întregirea sau modificarea cererii de chemare în judecată.
Potrivit art. 59 Cod procedură civilă ; „Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură ”.
Aceste dispoziții legale reglementează litisconsorțiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziția părților, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deși, în principiu, în funcție de rolul voinței părților în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Este cazul, spre exemplu, proceselor privitoare la anularea unui act de vânzare cumpărare, a unui titlu de proprietate cu mai mulți titulari, litigiu unde trebuie să participe toți cei menționați în acel act, întrucât, în caz contrar, soluția este nulă.
Or, în cauza de față, ne aflăm în fața unei coparticipări procesuale pasive subiective și obligatorii, derogatorie de la regula generală potrivit căreia coparticiparea este facultativă, obligativitatea coparticipării reieșind din faptul că titularii dreptului de proprietate cu privire la suprafața de teren de 639 mp cuprinsă în titlul de proprietate nr._/1993 sunt toți moștenitorii defunctei I. Gr G..
Instanța reține că, raportat la principiul disponibilității procesului civil conform căruia reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual, în condițiile în care acțiunea nu a fost formulată și față de toți moștenitorii, instanța nu poate proceda la introducerea în cauză din oficiu a acestora.
Față de aceste considerente, Tribunalul constată că în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei coparticipării procesuale pasive.
În considerarea celor expuse mai sus, Tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca neîntemeiat și prin urmare va menține ca fiind legală și temeinică sentința primei instanțe.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr._ din 11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatei C. M. C. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate în recurs reprezentând onorariul apărătorului ales.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2015.
Președinte, O. L. | Judecător, M. S. | Judecător, G. C. |
Grefier, A. M. |
Red.LO
Tehnored.LO/MA/2 ex/16.06.2015
Judecător fond: C. C.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 546/2015.... → |
|---|
