Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 179/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 179/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 14591/245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Februarie 2015
Președinte - Diuță T. A. M.
Judecător – M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 179
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelanta B. A., împotriva sentinței civile nr._/09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, intimat B. C., având ca obiect ordonanță președințială hotărâre care suplinește acordul parental.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde apelanta personal și asistată de avocat C. C., lipsă fiind intimatul.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință
Avocat C. C. pentru apelantă depune la dosar chitanța nr. ISXUC_ din 11.02.2015 în cuantum de 20 lei.
Apelanta se legitimează cu carte de identitate CNP_.
Avocat C. C. pentru apelantă semnează în fața instanței cererea de apel aflată la dosar.
Primul termen de judecat, apelul declarat în termen, motivat, semnat, complinit timbrajul,Tribunalul este competent general, material, teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Instanța acordă cuvântul la probe.
Avocat C. C. pentru apelantă având cuvântul arată că apelanta înțelege să se folosească de înscrisurile de la dosar.
Având în vedere proba cu înscrisurile de la dosar solicitată de apărătorul apelantei, instanța o încuviințează, constată că aceasta a fost administrată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cererea de apel în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat C. C. pentru apelantă având cuvântul solicită admiterea cererii de apel, învederează instanței că minorul se află la mama din momentul în care s-a pronunțat prezenta ordonanță, arată că dosarul pe drept comun are termen de judecată la data de 23.02.2015.Fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de apel de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Iasi s-a dispus în sensul că:
„Admite cererea formulata de reclamantul B. C. cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat S. S. din Iasi, ..2, jud.Iasi, in contradictoriu cu parata B. A. cu domiciliul legal in Iasi, ., ., jud.Iasi.
Suplineste consimtamantul paratei cu privire la eliberarea pasaportului si deplasarea pe ruta Romania-Italia a minorului B. C. Codrut, născut la 15.04.2009, pana la solutionarea definitiva a dosarului nr._/245/2014 al Judecatoriei Iasi.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 24.04.2014, reclamantul B. C. a chemat în judecată pe pârâta B. A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suplinirea consimțământului pârâtei pentru obținerea documentelor necesare, respectiv pașaport pentru minorul B. C. Codrut și deplasarea în străinătate a minorului, respectiv in Italia.
In motivare, reclamantul a aratat ca prin sentinta civila nr._/2013 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosar nr._ s-a stabilit domiciliul minorului in Italia, la tatal lui intrucat minorul s-a nascut in Italia si este integrat social, avand prieteni si tatal ii poate asigura toate cele necesare, copilul putand beneficia de tratament, diagnostic si medicatie in mod gratuit in Italia, prin intermediul cardului de sanatate.
In plus este o contradictie in ceea ce priveste solutia instantei de fond care a stabilit domiciliul minorului in Italia iar autoritatile de la serviciul pasapoarte nu pot intocmi actele necesare emiterii pasaportului simplu pentru minor.
In drept, art.996 NCPC.
Legal citata, atat la domiciliul legal, in Romania, cat si prin publicitate, parata nu a formulat intampinare insa la termenul din 12.08.2014 aceasta a fost reprezentata prin aparator.
La termenul din 12.08.2014 instanta a incuviintat si ulterior s-au administrat proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul partilor si proba testimoniala cu martorii P. D. si L. L. I., declaratiile acestora fiind consemnate separat si atasate la dosarului cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Minorul B. C. Codrut este fiul partilor astfel cum atesta certificatul de nastere depus la dosar, copil din casatorie.
Prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 17.12.2013 in dosarul nr._, nedefinitiva, a fost desfacuta casatoria partilor si s-a dispus exercitarea in comun a autoritatii parintesti cu privire la minor, fiind stabilita locuinta acestuia la tatal parat.
Parintii copilului exercita impreuna autoritatea parinteasca cu privire la minor.
Ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică și fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.
Dispozițiile art.996 NCPC, invocate drept temei al cererii, prevăd necesitatea îndeplinirii cumulative a condițiilor privind urgența măsurii ce se solicită a fi luată de instanță, neprejudecarea fondului dreptului și caracterul vremelnic al măsurii ordonate.
Pentru deplasarea minorului la locuinta sa din Italia este necesar însă acordul pârâtei în acest sens, avându-se în vedere și dispozițiile art.18 al.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care prevăd că „deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și cu acordul ambilor părinți; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească."
Avand in vedere obiectul cererii de ordonanta presedintiala, instanta retine admisibilitatea cererii sub aspectul urgentei, caracterului vremelnic si neprejudecarii fondului dreptului in masura in care reclamantul tinde la inlaturarea unui abuz din partea paratei respectiv impiedicarea copilului de a se deplasa la locuinta sa din Italia, si de a obtine documentele necesare pentru eliberarea pasaportului copilului.
Instanta apreciaza ca opozitia paratei la eliberarea pasaportului simplu pentru minor precum si deplasarea copilului in Italia este interpretata ca fiind una abuziva in contextul in care insasi mama parata locuieste in Italia, astfel cum rezulta atat din referatul de ancheta sociala cat si din depozitiile celor doi martori audiati in cauza.
Astfel, deplasarea copilului in Italia, unde minorul beneficiaza de asigurari sociale de sanatate ar profita in egala masura si paratei si nu se poate sustine ca deplasarea minorului in aceeasi tara in care locuiesc ambii lui parinti echivaleaza cu lipsirea parintelui nerezident de drepturile parintesti, dimpotriva, opozitia paratei, care, desi nu locuieste in Romania, doreste ca minorul sa ramana in aici poate fi de natura sa aduca atingere nu numai interesului superior al minorului, dar si drepturilor celuilalt parinte.
Față de situația de fapt constatată, s-a reținut de către instanță o atitudine abuzivă a pârâtei în raport de refuzul acesteia de a-și da acordul cu privire la plecarea fiului său minor împreună cu reclamantul în Italia, la locuinta acestuia, avându-se în vedere interesul legitim al minorului justificat în cauză și dreptul său recunoscut de lege (inclusiv de legea specială în materie, Legea nr. 272/2004) de a călători și circula în mod liber, și în condițiile în care nu există nici o bănuială în sensul producerii unor efecte negative asupra minorului prin deplasarea sa la locuinta statornica.
Pe cale de consecință, instanța constata întemeiată cererea, fiind îndeplinite și condițiile de admisibilitate a procedurii ordonanței președințiale, respectiv urgența, rezultând din atingerea adusă prin atitudinea pârâtei interesului minorului și drepturilor acestuia menționate mai sus, potrivit situației de fapt reținute; vremelnicia, măsura solicitată fiind prin ea înseși temporară, dar si in considerarea existentei pe rol a cererii inregistrate sub nr. de dosar_/245/2014 in care se solutioneaza aceeasi cerere pe dreptul comun, precum și neprejudecarea fondului drepturilor părților.
Avându-se în vedere și dispozițiile art.18 al.2 și art. 38 lit.b din Legea nr.272/2004, instanța va admite cererea formulată pe calea ordonanței președințiale, suplinind consimțământul pârâtei cu privire la eliberarea pasaportului si deplasarea pe ruta Romania-Italia a minorului B. C. Codrut, născut la 15.04.2009, pana la solutionarea definitiva a dosarului nr._/245/2014 al Judecatoriei Iasi.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B. A. criticând sentința pentru următoarele motive:
Instanta in mod superficial analizand probatoriul administrat nu a sesizat ca a fost depus un act tradus din limba italiana prin care se consfinteste că reclamantul nu mai detine locuinta in care a fost efectuata o ancheta sociala in dosarul de divort, deci minorul nu mai are un domiciliu la tatal sau. Acesta nici macar nu a prezentat dovada vreunei alte locuinte in care sa duca minorul si dovada vreunui venit pe care il realizeaza, el insusi declarand in cadrul probatoriului faptul ca lucreaza la negru din cand in cand. Mai mult decat atat, instanta de fond a observat in mod direct caracterul violent al reclamantului B. C., fiind nevoita sa solicite sprijinul organelor de ordine pentru a-I indeparta din sala de sedinte.
Ambii martori audiati in cauza au aratat faptul ca reclamantul nu locuieste impreuna cu minorul si ca acesta din urma este inscris de catre mama sa în invatamantul prescolar, iar scoala incepe in mai putin de o saptamana. F. de nelegalitatea hotararii, solicită să se observe ca nu sunt intrunite cele trei conditii obligatorii pentru ca ordonanta presedintiala sa fie emisa: vremelnicia, urgenta si pagubirea prin intarziere a unui drept. Ori urgența nu poate fi invocata in nici un fel, avand in vedere faptul ca minorul traieste în Romania de mai bine de un an si jumatate, in prezenta sporadica a parintilor sai. Pagubirea carui drept al minorului ar fi preiudiciat prin ramanerea in Romania, pana la solutionarea definitiva a divortului, avand in vedere ca, în egala masura parintii presteaza ajutor financiar.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului si pe fond respingerea cererii de emitere a ordonanței presedintiale.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelul este întemeiat, astfel că îl va admite, pentru considerentele ce succed:
Părțile sunt căsătorite, iar din relația acestora s-a născut B. C. C., la data de 15.04.2009. Pe rolul Tribunalului Iași este înregistrat în apel dosarul de divorț dintre părți, nr._, nesoluționat definitiv.
Prin sentința civilă nr._/17.12.2013 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr._, nedefinitiva, a fost desfacuta casatoria partilor si s-a dispus exercitarea in comun a autoritatii parintesti cu privire la minor, fiind stabilita locuinta acestuia la tatal parat, în Italia. Urmare acestui fapt, tatăl minorului-reclamantul a dorit întocmirea pașaportului pentru minor, în scopul luării acestuia la domiciliul său din Italia, însă nu a obținut consimțământul mamei, motiv pentru care a formulat acțiunea de față, pe cale de ordonanță președințială, precum și pe calea dreptului comun - dosarul_/245/2014 în prezent suspendat pe rolul Judecătoriei Iași.
Față de calea procedurală aleasă de reclamant, care presupune îndeplinirea unor condiții de admisibilitate cu privire la vremelnicia măsurii, a urgenței acesteia și neprejudicierea fondului, precum și de consecințele pe care le-ar putea avea cu privire la minor plecarea acestuia din țară după obținerea pașaportului ca urmare a suplinirii de către instanță a consimțământului mamei sale, Tribunalul apreciază în baza probelor administrate la prima instanță că apelul este întemeiat.
Din probele administrate în cauză a reieșit faptul că minorul se află în România din cursul lunii februarie 2013, când a venit din Italia împreună cu mama sa, după separarea în fapt a acesteia de soțul său, iar de la acel moment a rămas neîntrerupt în România, unde locuiește cu bunica paternă într-un imobil bine întreținut, fiind îngrijit și supravegheat de d-na P. D., audiată ca martor (f. 63 dosar fond).
Tribunalul notează faptul că, deși prin sentința de divorț locuința minorului a fost stabilită în Italia, la tatăl său, această sentință nu este definitivă, iar suplimentar acestui aspect, între timp tatăl nici nu mai domiciliază în Italia, în localitatea M. Franca, acolo unde a locuit minorul încă de la naștere, aspect în baza căruia Judecătoria a stabilit locuința la tată în Italia, din considerente de stabilitate pentru minor. Din înscrisurile depuse la dosar la prima instanță (f. 75 fond) reiese faptul că la data de 04 septembrie 2014 părțile au fost evacuate din locuința situată în Italia, localitatea M. Franca, . în baza actului de evacuare pentru penalități de întârziere, iar în prezent nu mai are nici un loc de muncă în Italia, fiind șomer, după cum a recunoscut la interogatoriu.
A susținut reclamantul în răspunsul la interogatoriu (f. 88 dosar fond) și faptul că locuiește în continuare în aceeași locuință, unde titulară apare sora sa care plătește cheltuielile, însă nu au fost aduse dovezi în sprijinul acestor simple susțineri, pârâta invocând faptul că reclamantul ar fi, de fapt, în Spania, aspect de asemenea, neprobat.
Prin urmare, în prezent, reclamantul nu mai are un loc de muncă în Italia și nu mai deține nici o locuință cu titlu legal, astfel că nu se poate reține că lipsa consimțământului pârâtei la întocmirea pașaportului minorului pentru deplasarea acestuia în străinătate este abuzivă, astfel cum a fost apreciată de prima instanță. Aceasta și pentru că aspectele legate de locuința reclamantului însuși au rămas nedovedite în fața instanței, cum nedovedite au rămas și condiția urgenței luării măsurii, minorul locuind de o perioadă de doi ani în România, și cea a caracterului vremelnic al acestei măsuri, neputându-se reține că emiterea pașaportului în baza consimțământului mamei, suplinit de instanță, ar fi temporară, aceasta fiind o măsură definitivă.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 480 cod procedură civilă, va admite apelul declarat de pârâta B. A. împotriva sentinței civile nr._/09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Iasi, va schimba în tot sentința, în sensul că va respinge ca neîntemeiată cererea formulata de reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâta B. A..
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Admite apelul declarat de pârâta B. A. împotriva sentinței civile nr._/09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Iasi, sentinta pe care schimbă în tot, în sensul că:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulata de reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâta B. A..
Definitivă.
Pronuntata în sedință publică, azi, 12.02.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D.T.A.M. M.M. M.G.
Red./Tehnored. M.M
4 ex/06.03.2015
Jud. fond. C. D. B.
| ← Modificare măsuri privind copilul. Decizia nr. 102/2015.... | Situaţie juridică minor. Decizia nr. 309/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
