Succesiune. Decizia nr. 1363/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1363/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 1363/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Octombrie 2015
Președinte - M. M.
Judecător S. F.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 1363/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe apelantul intimat C. M., pe intimat Z. B. M. și pe intimata apelantă C. L. Ș., având ca obiect succesiune anulare contract partaj voluntar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat T. R. pentru apelanta intimată C. L. Ș., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată faptul că în prezenta cauză au fost formulate două cererii de apel, respectiv apelul formulat de către C. M. în termen, motivat, netimbrat și apelul formulat de către intimata apelantă C. L. Ș., motivat, legal timbrat.
Se constată că în procedura regularizării cererilor de apel părțile au depus întâmpinare.
Având în vedere faptul că cererea de apel formulată de către apelantul intimat C. M. nu este legal timbrată, instanța invocă din oficiu excepția nulității.
Având cuvântul, avocat T. R. pentru apelanta intimată înțelege să lase la aprecierea instanței acest aspect.
Avocat T. R. pentru intimata apelantă C. L. Ș. precizează că părții pe care o reprezintă nu i s-a comunicat întâmpinarea formulată de către apelantul intimat C. M..
Verificând, instanța constată faptul că în conformitate cu adresa existentă la fila 35 dosar întâmpinarea a fost comunicată la data de 22.06.2015.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția nulității cererii de apel formulată de către apelantul intimat C. M. pentru lipsa timbrajului și acordă cuvântul la probe intimatei apelantei C. L. Ș..
Având cuvântul, avocat T. R. pentru intimata apelantă C. L. Ș. solicită suplimentarea probatoriului cu înscrisuri cu care se dorește a se dovedi caracterul de bun propriu.
Instanța constată că prin cererea de apel intimata apelantă a indicat la modul general înscrisurile de care înțelege să se folosească motiv pentru care pune în vedere apărătorului acesteia să indice concret despre ce acte este vorba.
Avocat T. R. solicită instanței să lăsarea dosarului pentru a o nouă strigare pentru a avea posibilitatea să indice concret înscrisurile despre care a făcut vorbire.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică răspunde avocat T. R. pentru intimata apelantă C. L. Ș., lipsă fiind celelalte părți.
Avocat T. depune la dosar un set de înscrisuri precizând că dorește să mai depună și hotărârea de divorț și certificatul de căsătorie pentru a face dovada că bunurile a căror partajare se solicită sunt comune.
Instanța, având în vedere disp. art. 470 alin. 4 coroborat cu disp. art. 254 Noul cod de proc.civ respinge solicitarea intimatei apelante.
Se va comunica părților lipsă de la termenul de judecată de azi câte un exemplar al înscrisurilor depuse de către intimata apelantă.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția nulității cererii de apel formulată de către apelantul intimat C. M. pentru lipsa timbrajului urmând a disjunge cererea de apel formulată de către intimata apelantă și va acorda termen de judecată pentru continuarea judecății la data de 17.11.2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 2277/17.02.2015, Judecătoria Iași a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Z. B. în contradictoriu cu pârâții C. M. și C. L., a constatat inopozabilitatea față de reclamanți a actului de partaj voluntar nr. 1499/2013 a BNP A. G., a respins celelalte cereri ale părților și a obligat pârâții în solidar la plata către reclamant a sumei de 2693 lei cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la numărul de mai sus, reclamantul Z. B. M. i-a chemat în judecată pe pârâții C. M., C. L. Ș., pentru ca în contradictoriu cu aceștia, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
-nulitatea actului de partaj voluntar autentificat de notarul public A. G., realizat între numiții C. M. și C. L.-S.;
-readucerea în masa patrimonială a numiților C. M. și C. L.-Ș. a bunurilor ce au făcut obiectul partajului voluntar.
În subsidiar, în cazul în care se va considera totuși că actul de partaj voluntar autentificat de notarul public A. G. este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, a solicitat să se dispună:
-inopozabilitatea partajului voluntar încheiat între pârâtul C. M. și C. L.-Ș. față de reclamant;
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, între părți a existat un litigiu având ca obiect – vătămare corporală (art. 181 Cod penal)- litigiu ce a fost soluționat de instanță prin sentința penală nr. 3958/2012.
Prin această hotărâre inculpatul-pârât a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare și, în baza art. 71 alin. 2 din Codul penal, cu referire la art. 71 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal.
În baza disp. art. 14-15 și art. 346 din Codul de procedură penală, instanța a admis în parte acțiunea civilă pornită și exercitată împotriva pârâtului din prezenta cauză, obligându-l pe acesta să plătească părții civile, cu titlu de despăgubiri civile, suma de 3.380 lei, precum și echivalentul în lei al sumei de 3.990 euro, raportat la cursul de referință practicat de B.N.R. la data executării efective a obligației de plată – cu titlu de daune materiale, precum și echivalentul în lei a sumei de 1.000 euro, raportat la cursul de referință practicat de B.N.R. la data executării efective a obligației de plată – cu titlu de daune morale.
Împotriva sentinței nr. 3958/2012, inculpatul-pârât a formulat recurs ce a fost respins ca nefondat. Astfel, sentința penală nr. 3958/21.12.2012 a fost menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 292 din 23.05.2013 a Tribunalului Iași.
Ulterior, la data de 12.08.2013, reclamantul a solicitat B.E.J.A. B. G. și L. N. G. C. înregistrarea cererii de executare silită a acestuia, în oricare dintre modurile prevăzute de lege.
Prin încheierea din data de 14.08.2013 s/a admis cererea, s-a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului C. M., iar prin încheierea din data de 22.08.2013 pronunțată în dosarul nr._/245/2013, Judecătoria Iași a încuviințat executarea silită în vederea recuperării creanței de 3.380 lei și 4.990 euro izvorâtă din titlu executoriu sentința penală nr. 3958/21.12.2012 a Judecătoriei Iași.
Ulterior, prin încheierea din data de 02.09.2013, în temeiul disp. art. (4) Noul Cod procedură civilă au fost stabilite sumele de bani datorate de către debitor cu titlu de cheltuieli de executare.
În cadrul urmăririi silite mobiliare debitorul a fost somat să procedeze la plata sumei de 380 lei și 4.990 euro, reprezentând debitul stabilit prin titlul executoriu și 3.275,00 lei cheltuieli executare reținute în sarcina sa prin încheierea din data de 02.09.2013.
Conform răspunsului emis de Direcția Economică și Finanțe Publice Locale la adresa înregistrată cu nr._/22.11.2013 de către B.E.J.A. Barcă G. și L. -Nicolaiță G. C., prin care se solicită comunicarea situației reale a patrimoniului debitorului C. M., acesta din urmă figura înregistrat la data întocmirii adresei nr._/13.09.2013 cu apartamentul nr. 2 din . B, .. A, parter având o suprafață de 39.49 m2dobândit prin actul de vânzare-cumpărare nr. 4495 din 30.06.2005, imobil care nu s-a regăsit și în evidențele Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară lași.
Instituțiile competente, ca urmare a solicitării B.E.J.A. Barcă G. și L. -Nicolaiță G. C., au comunicat acestora că debitorul nu realizează venituri de natură salarială, dar deține conturi bancare la terții popriți B. POST și B.R.D., conturi asupra cărora a fost inițiată poprire până la concurența creanței izvorâtă din titlul executoriu și a cheltuielilor de judecată. Terții popriți au confirmat înființarea popririi cu precizarea că soldul de la B.R.D. este "0", iar B. POST a pus la dispoziția organului de executare suma de 285 lei, sumă eliberată conform încheierii din 09.11.2013.
Ca urmare a neconcordanței între adresa nr._/13.09.2013 a D.E.F.P.L. lași și adresa_/04.10.2013 eliberată de O.C.P.I. lași cu privire la situația reală a patrimoniului debitorului C. M., B.E.J.A Barcă G. și L.-Nicolaiță G. C. a solicitat D.E.F.P.L. lași să revină cu precizări la adresa din septembrie. Conform adresei nr._/03.12.2013 eliberată de D.E.F.P.L. lași, la data de 11.10.2013 a fost declarat spre luarea în evidențele fiscale contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1499/12.09.2013 la B.N.P. A. G. pentru imobilul situat în lași, . B, . debitorul C. M. și C. L.-Ș..
Având în vedere că somația nr. 671/2013 a fost comunicată debitorului însoțită de copia certificată a titlului executoriu și xerocopia încheierii de încuviințare a executării silite și ținând cont de faptul că debitorul nu și-a executat de bunăvoie obligația în termenul arătat în somație, data de 09.12.2013, orele 14.00, în conformitate cu dispozițiile art. 655 Noul Cod de procedură civilă și art. 53 din Legea 188/2000, executorul judecătoresc L.-Nicolaiță G. C. s-a deplasat la domiciliul indicat al debitorului-pârât din lași, ., ., unde nu a putut identifica bunurile mobile proprietatea debitorului întrucât ușile imobilului nu au fost deschise, fiind întocmit în dovedirea acestui fapt un proces-verbal.
În urma celor arătate, executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 671/2013 în conformitate cu dispozițiile art. 702 (1) pct. 2 prin încheierea din data de 10.12.2013.
În fapt, între debitorul-pârât C. M. și C. L.-Ș., cetățean român, CNP_, domiciliată în Municipiul lași, . A, .. A, jud. lași, în calitate de foști soți conform sentinței civile nr. 2902 pronunțată la data de 2010 în dosarul nr._ la Judecătoria lași, rămasă definitivă și irevocabilă, în calitate de copartajanți, a intervenit un contract de partaj voluntar autentificat la data de 12.09.2013.
În urma acestui partaj voluntar C. M. și C. L.-Ș. au fost declarați coproprietarii apartamentului nr. 2, situat în Mun. lași, ., .. A, parter, jud. lași, compus din 2 (două) camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 25,84 mp + 7,07 mp balcon, având nr. cadastral 258/1/p/2,înscris în Cartea Funciară nr._-C1-U4 a Municipiului lași, jud. lași, a terenului în suprafață totală de 596 mp, suprafață din CF de hârtie este de 595,75 mp, teren situat în extravilanul comunei M., jud. lași, categoria de folosință ¸¸arabil", . număr cadastral 5255/5, înscris în Cartea Funciară nr._ a localității M., jud. lași, nr. CF vechi 8700, a terenului în suprafață totală de 596 mp, suprafața din CF de hârtie este de 595,75 mp, teren situat în extravilanul comunei M., jud. Iași, categoria de folosință "arabil", . număr cadastral 5255/6, înscris în Cartia Funciară nr._ a localității M., jud. lași, nr. CF vechi 8701, precum și a terenului în suprafață totală de 596 mp suprafața din CF de hârtie este de 596,75 mp,, teren situat în extravilanul comunei M., jud. lași, categoria de folosință "arabil", . număr cadastral 5255/7, înscris în Cartea Funciară nr._ a localității M., jud. Iași, nr. CF vechi 8702.
Însă, așa cum rezultă din actul de partaj voluntar întocmit de B.N.P A. G., apartamentul nr. 2, situat în Mun. lași, . B, .. A, parter, jud. lași este un propriu, dobândit prin cumpărare - act de vânzare-cumpărare nr. 4495 din 30.06.2005, ite de căsătorie, de către C. M. și C. L.-Ș., în cote părți indivize de câte 1/2 fiecare, de la numiții Zaborila N.-L. și Zăborilă M.. De asemenea, în actul de partaj voluntar întocmit de B.N.P. A. G. se face vorbire despre partajarea unui teren, fără a se menționa alte date de identificare ale acestuia, dobândit ca bun propriu, după divorț - prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2038 din data de 16.11.2012 la B.N.P. A. G. - de către C. M. și C. L.-Ș., în cote-părți indivize de câte 1/2 din dreptul de proprietate.
Ori, conform dispozițiilor art. 339 din Codul civil, bunurile comune ale soților sunt bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți". Astfel, orice bun dobândit înainte de căsătorie sau după căsătorie sunt bunuri proprii ale acestora, neputând fi incluse în masa partajabilă.
Astfel, raportându-se la dispozițiile art. 684 alin. 1 cod civil conform cărora "partajul prin bună învoială poate fi desființat pentru aceleași cauze ca și contractele", se consideră că actul de partaj voluntar întocmit de B.N.P. A. G. este lovit de nulitate absolută datorită nevalabilității obiectului actului juridic și. de asemenea, conform art. 1236 alin. 2 și 1237 Cod, datorită cauzei ilicite avută în vedere la încheierea acestuia - prejudicierea drepturilor creditorului.
Pe de altă parte, în cadrul aceluiași act de partaj voluntar, debitorul-pârât C. M. și-a cedat drepturile ce i se cuvin din întreaga masă de partaj, în favoarea numitei C. L.-Ș., nemaiavând niciun fel de pretenții de nici o natură față de aceasta, cu privire bunurile imobile prezentate anterior. Însă, așa cum rezultă din Titlul VI, Cartea a V-a din Codul I, putem vorbi despre cesiune numai în cazul cesiunii unei creanțe sau a unei datorii, și nu despre cesiunea unor drepturi patrimoniale. Conform art. 1566 alin. 1 Cod civil, "cesiunea de creanță este convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanță împotriva unui terț."
Față de cele prezentate, reclamantul consideră acest act de partaj voluntar, intervenit la interval de aproximativ 3 ani și 7 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței divorț și la o scurtă perioadă - aproximativ 2 luni - după ce s-a admis cererea de executare silită, s-a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului C. M., a fost întocmit în scopul prejudicierii drepturilor și intereselor sale.
Atât timp cât o lungă perioadă de timp de la pronunțarea divorțului și rămânerea definitivă irevocabilă a sentinței civile nr. 2902 pronunțată la data de 25.02.2010 în dosarul nr._ la Judecătoria lași, debitorul nu și-a manifestat intenția de a realiza partajul voluntar și, mai mult decât atât, de a-și ceda toate drepturile sale patrimoniale fostei sale soții, fără a avea în schimb nici o pretenție, în mod rezonabil poate conchide că acest partaj voluntar s-a realizat tocmai pentru ca debitorul-pârât să se sustragă de la executarea silită pornită împotriva sa. Susținerile reclamantului de la punctul A pentru constatarea unei obligații de plată către acesta în sarcina pârâtului în sumă de 3380 lei despăgubiri civile și 3.990 euro cu titlu de daune materiale, în echivalent lei sunt prevăzute de sentința penală nr. 3958/2012 depusă la dosarul cauzei, în care se face mențiunea că la data pronunțării acesteia, C. (O.) M. era căsătorit, ceea ce înlătură apărările pârâtei cu privire la necunoașterea existenței pe rol a procesului penal. Sentința menționată a fost definitivă prin decizia penală nr. 292/23.05.2013 a Tribunalului Iași.
La 12.03.2013 s-a solicitat executarea silită a obligațiilor menționate, cererea a fost admisă la 14.08.2013, în condițiile rămânerii definitive a sentinței penale menționate, neputându-se invoca de către pârâți caracterul incert al creanței, lipsa de exigibilitate sau lipsa caracterului nelichid (art. 662 Noul Cod procedură civilă).
Încuviințarea executării silite a fost admisă la 22.08.2013 și orice debitor de bună-credință putea accesa portalul instanțelor pentru a vedea dacă există sau nu o astfel de solicitare, în condițiile în care nu a executat (din diferite motive, benevol obligațiile stabilite prin titlu executoriu.
La 02.09.2013 s-au stabilit cheltuielile de executare.
La 13.09.2013 C. M. figura cu apartamentul din Iași, . B, .. A, parter, în evidența D.E.F.P.L. Iași nu și la O.C.P.I. Iași (aspecte necontestate de pârâți).
S-a precizat că debitorul nu realizează venituri de natură salarială.
La 12.09.2013 (deci ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite) s-a încheiat actul de partaj voluntar 1449 – B.N.P. A. G. pentru imobilul menționat, somația fiind comunicată la 09.12.2013.
Lipsa unei plângeri penale înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, pentru abandon de familie, a stăruinței pârâtului de a realiza venituri pentru plata obligațiilor care îi reveneau către creditorul-reclamant, cu precizarea că era căsătorit cu pârâta la data pronunțării sentinței penale menționate (deci pe durata desfășurării procesului penal), conduc la concluzia încheierii contractului menționat (încheiat conform art. 1270 Noul Cod civil pe existența consimțământului, obiectului și cauzei și neexistența fraudei la lege) cu urmărirea de către pârâți de a prejudicia reclamantul, prin micșorarea, în dauna acestuia a patrimoniului debitorului și cauzarea unei stări de insolvabilitate, ceea ce face necesară aplicarea prevederilor art. 1562 și următoarele Cod civil referitoare la acțiunea revocatorie (invocată la fila 8 din acțiune și la care reclamantul nu a renunțat).
Pârâții nu au probat caracterul de bun propriu al imobilului cedat (fără sultă) către pârâtă, consfințindu-se intenția de sustragere de la urmărire a acestor bunuri. În plus, s-a specificat în act că aceștia (pârâții) sunt coproprietarii apartamentelor și terenurilor menționate în creanță.
Art. 1562 Cod civil - ¸¸(1) Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.
(2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate."
Art. 1563 Cod civil - Condiții privitoare la creanță ¸¸Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii."
Aceste condiții sunt îndeplinite în cauză.
Față de cele reținute, rezultă că prezenta acțiune este parțial întemeiată și, în consecință instanța o va admite în parte și va constata inopozabilitatea față de reclamant a actului de partaj voluntar 1491/2913 al B.N.P. A. G..
Pentru motivele ce au fost expuse mai sus, instanța va respinge celelalte cereri ale părților (pentru acordarea cheltuielilor de judecată pentru pârâți deoarece acțiunea va fi admisă, conform art. 451-453 Noul Cod procedură civilă, pentru constatarea nulității (absolute a actului – nefiind incidentă o astfel de sancțiune și pentru acordarea de cheltuieli de judecată pentru reclamant (nedepunerea chitanțelor de plată a onorariului de avocat și datorită faptului că în, baza art. 6, 8, 9 și 14 din O.U.G. nr. 51/2008, acesta a beneficiat de scutirea de plata timbrajului).
În baza art. 8 din O.U.G. nr. 51/2008, instanța îi va obliga pe pârâți în solidar să plătească statului suma de 2693 lei reprezentând cheltuieli procesuale avansate de acesta; un exemplar de pe prezenta hotărâre urmând a fi comunicat D.E.F.P.L. Iași.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel C. M. cât și C. L., prin cereri separate.
Apelantul C. M. a solicitat desființarea în parte a sentinței instanței de fond și pe cale de consecință respingerea cererii având ca obiect succesiune – anulare contract partaj voluntar - inopozabilitate partaj voluntar.
Argumentează apelantul că în mod greșit instanța de fond a reținut ca temei al admiterii disp. art. 1562 Cod Civil . Prin probele administrate la dosar nu s-a făcut dovada intenției de fraudare a creditorului la momentul încheierii actelor juridice de către debitor și nici a faptului că terțul a cunoscut la momentul încheierii acestora despre intenția de micșorare a patrimoniului debitorului. Instanța de fond greșit a considerat că ne aflăm în situația plății în temeiul unui contract oneros. În fapt se dorește atacarea unui act de partaj voluntar în care foștii soți și-au împărțit mai multe imobile. A făcut vorbire apelantul despre cota de contribuție a soților în dobândirea bunurilor imobile și a arătat că actele prin care debitorul refuză să se îmbogățească nu sunt acte de însărăcire și deci nu pot fi atacate pe cale pauliană. Păstrarea acestor bunuri în patrimoniul apelantului ar fi însemnat o îmbogățire fără justă cauză și o prejudiciere nejustificată a fostei sale soții.
Intimatul Z. B. M. a solicitat prin întâmpinare respingerea apelurilor.
În cauză i s-a pus în vedere apelantului să achite taxa de timbru în cuantum de 1347 lei, apelantul neîndeplinindu-și această obligație procesuală..
Cu privire la excepția netimbrării cererii de apel formulată de către C. M. care se impune a fi analizată cu prioritate în conformitate cu disp. art. 248 NCPC, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Aceste taxe sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice. În conformitate cu art. 23 din același act normativ taxele de timbru se datorează și în calea de atac a apelului. Art. 33 prevede că taxele de timbru se plătesc anticipat, cererea de chemare în judecată trebuind să fie timbrată sau măcar parțial timbrată. De asemenea, potrivit art. 470 NCPC „ la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru”. Coroborând aceste texte de lege cu textul art. 34 din OUG nr. 80/2013, care sancționează cu anularea în parte a cererii în cazul neachitării taxelor de timbru pentru toate capetele de cerere, Tribunalul constată că în cauză se impune aplicarea sancțiunii anulării ca netimbrată a cererii de apel formulată în cauză de către apelantul C. M..
Față de toate aceste considerente, Tribunalul va dispune în sensul mai sus arătat.
Față de disp. art. 139 alin. 5 NCPC, instanța va disjunge judecata apelului formulat de apelanta C. L. împotriva aceleiași sentințe, pentru care va acorda termen la data de 17.11.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul promovat de C. M. împotriva sentinței civile nr. 2277/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Iași.
Disjunge judecarea cererii de apel formulată de apelanta C. L. Ș. împotriva aceleiași sentințe, pentru care acordă termen la data de 17.11.2015.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi 20.10.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
M.M.F.S.B.E.D.
RED. TEHNORED. M.M.
2 EX. /04.11.2015
JUD. FOND D. P.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 993/2015. Tribunalul IAŞI | Succesiune. Decizia nr. 1008/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
