Succesiune. Hotărâre din 03-06-2015, Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 777/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Iunie 2015
Președinte - G. C.
Judecător C. I.
Grefier E. D. B.
DECIZIE CIVILĂ NR. 777/2015
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta D. A.M. împotriva sentinței civile nr. 206/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul Z. A. A., având ca obiect succesiune .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 11.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 03.06.2015, când
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 206 din 22.01.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul Z. A., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâta D. M., domiciliată în ..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta D. M..
Constată că valoarea totală a masei succesorale este de_,23 lei.
Omologhează raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul H. G..
Omologhează raportul de expertiză în construcții și pentru evaluarea proprietății imobiliare întocmit în cauză de expertul Ș. I..
Omologhează raportul de expertiză pentru evaluarea bunurilor mobile întocmit în cauză de expertul B. V..
Dispune ieșirea din indiviziune a părților în modalitatea atribuirii în natură și, ca efect al partajului, atribuie bunurile după cum urmează:
Atribuie reclamantului-pârât Z. A. în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri în valoare totală de_,49 lei:
1. lotul 1 din varianta 1 anexa 1 la raportul de expertiză în construcții ( f. 168, 174 vol. II dosar) compus din:
- casa bătrânească în valoare de_,3 lei;
- anexa 1 la casa bătrânească în valoare de 1978,31 lei;
- anexa 2 la casa bătrânească în valoare de 1641 lei;
- grajd pentru capre în valoare de 3839,69 lei;
- poiată în valoare de 3688 lei;
- cameră cuptor în valoare de 1455,05 lei;
- beci în valoare de 7173,26 lei;
- grajd pentru cal în valoare de 4191 lei;
- anexe la grajdul pentru cal în valoare de 2479,88 lei;
- gardul din fața casei în valoare de 3960,93 lei.
2. lotul 1 în suprafață de 2690 mp teren intravilan situat în T 18, identificat în planul de amplasament și delimitare a imobilului nr. 2 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de expert H. G.( f. 195 vol. II) în valoare de_,43 lei;
3. lotul 1 în suprafață 3750 mp teren situat în extravilan . . în planul de amplasament și delimitare a imobilului nr. 4 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de expert H. G.( f. 198 vol. II) în valoare de_,375 lei;
4. lotul 1 în suprafață 2500 mp teren situat în extravilan ., identificat în planul de amplasament și delimitare a imobilului nr. 6 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de expert H. G.( f. 14 vol. III) în valoare de_ lei;
5. 1 canapea în valoare de 125 lei;
6. 2 fotolii în valoare de 250 lei ( 125 lei/buc.);
7. 1 covor persan în valoare de 45 lei;
8. 1 damigeană în valoare de 30 lei;
9. o căruță în valoare de 60 lei;
10. o scară de fier în valoare de 10 lei;
11. un cazan pentru țuică în valoare de 8 lei.
Atribuie pârâtei-reclamante D. M. în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri în valoare totală de_,74 lei:
1. lotul 2 din varianta 1 anexa 1 la raportul de expertiză în construcții ( f. 168-169, 174 vol. II dosar) compus din:
- casa mare în valoare de_,88 lei;
- anexa 1 la casa mare în valoare de 3145,05 lei;
- anexa 2 la casa mare în valoare de 4210,91 lei;
- adăpost vacă în valoare de 342 lei;
- adăpost pentru fântână în valoare de 221,62 lei;
- garaj în valoare de 2961,43 lei;
- coșer în valoare de 689,44 lei;
- fântână în valoare de 8409,02 lei;
- gardul din fața casei în valoare de 3931,59 lei.
2. lotul 2 în suprafață de 2690 mp teren intravilan situat în T 18, identificat în planul de amplasament și delimitare a imobilului nr. 2 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de expert H. G.( f. 195 vol. II) în valoare de_,43 lei;
3. lotul 2 în suprafață 3750 mp teren situat în extravilan . . în planul de amplasament și delimitare a imobilului nr. 4 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de expert H. G.( f. 198 vol. II) în valoare de_,375 lei;
4. lotul 2 în suprafață 2500 mp teren situat în extravilan ., identificat în planul de amplasament și delimitare a imobilului nr. 6 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de expert H. G.( f. 14 vol. III) în valoare de_ lei;
5. 1 canapea în valoare de 125 lei;
6. 2 fotolii în valoare de 250 lei ( 125 lei/buc.);
7. 1 covor persan în valoare de 210 lei;
8. 1 damigeană în valoare de 30 lei;
9. un căruț de fier în valoare de 40 lei;
10. un plug în valoare de 120 lei;
11. un televizor color în valoare de 28 lei.
Obligă pe pârâta-reclamantă D. M. să plătească reclamantului pârât Z. A. suma de 5675,13 lei cu titlu de sultă.
Obligă pe reclamantul-pârât Z. A. să plătească statului suma de 1098,0731 lei reprezentând ajutor public de care a beneficiat.
Obligă pe pârâta-reclamantă D. M. să plătească statului suma de 937,7543 lei reprezentând ajutor public de care a beneficiat.
Obligă pe reclamantul-pârât Z. A. să plătească pârâtei-reclamante D. M. suma de 962,3808 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pârâtei-reclamante D. M. de aplicare a dispozițiilor 641 al. 3 cod civil ca fiind lipsită de interes.
Prezenta hotărâre se va comunica în termen de 30 zile de la data rămânerii irevocabile, Primăriei comunei Ruginoasa- Serviciul Taxe și Impozite în vederea luării în evidență a proprietarului și stabilirii impozitelor aferente.
Prezenta hotărâre se va comunica după rămânerea irevocabilă către ANAF- Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași. ”
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 27.02.2012 reclamantul Z. A. A. a chemat în judecată pe pârâta D. A. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defuncților lor părinți Z. A. și Z. Lucreția și să se dispună partajarea averii succesorale rămase și ieșirea din indiviziune.
În motivarea cererii reclamantul arată că Z. A., decedat la 06.03.2009 a fost căsătorit cu Z. Lucreția, decedată la 18.12.2011, din căsătoria acestora rezultând doi copii, respectiv reclamantul și pârâta.
Masa succesorală rămasă după defuncți este compusă din suprafața de 1,8582 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr._/08.08.1996, un imobil casă de locuit compus din două camere, hol și anexă gospodărească-bucătărie de vară alipită casei, un grajd compartimentat în trei, un beci, o anexă gospodărească edificată din scândură compusă dintr-o cameră și o altă anexă edificată din chirpici și compusă dintr-o cameră, o fântână, gard împrejmuitor, cu două porți mari și o poartă mică din scândură, două coșere pentru porumb, un garaj din scândură, un adăpost din scândură, o căruță cu ladă, un televizor color, un cazan pentru țuică.
Arată reclamantul că împreună cu soția și cei doi copii a locuit în același imobil cu părinții săi o perioadă îndelungată de timp, astfel că a făcut îmbunătățiri la acesta, constând în lucrări de văruire, gletuire, construire de trotuare în jurul casei, cerdac cu scândură și anexa bucătărie lipită de casă.
Până în anul 2008 pârâta a locuit într-un imobil apartament, după care s-a mutat într-un imobil casă edificat în intravilanul satului Dumbrăvița, parțial cu temelie pe terenul moștenit de la părinți.
Întrucât între părți nu a existat o înțelegere care să fie materializată într-o tranzacție sau un partaj voluntar,reclamantul a fost nevoit să promoveze prezenta acțiune.
Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională ( f. 21-24). Arată aceasta că reclamantul a inclus în masa succesorală și bunuri care sunt proprietatea pârâtei, respectiv garajul din scândură și porțile de scândură. Menționează că reclamantul a locuit cu părinții în perioada 1982-2000, însă toate îmbunătățirile la care se face referire au fost făcute de către părinți și nu de către reclamant.
Pe cale de cerere reconvențională, solicită a fi incluse în masa succesorală un pod de 6,5 m pentru drumul de acces, un plug de fier, o zdrobitoare, un căruț de fier, o scară de fier, două damigene de 50 l, două covoare persane.
Mai arată pârâta că moștenirea este grevată de un pasiv în cuantum de 5000 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare și prăznuire pe care le-a suportat și impozitele imobiliare.
La data de 06.04.2012 pârâta a depus precizări ( f. 31 ) în care arată că din eroare a menționat în cuprinsul cererii reconvenționale podul pentru drumul de acces, acesta fiind de fapt proprietatea sa.
La data de 13.04.2012 pârâta a depus noi precizări în care arată care este valoarea bunurilor mobile enumerate în cererea reconvențională, precum și faptul că după decesul tatălui său a plătit impozite imobiliare în cuantum de 221 lei.
Reclamantul a depus întâmpinare la cererea reconvențională ( f. 41-46 vol. I ) în care arată că podul menționat de pârâtă este o cale de acces către proprietate care a existat dintotdeauna și nu este susceptibil a fi împărțit, făcând obiectul dreptului de proprietate comună forțată și perpetuă. Cu privire la pasiv, reclamantul arată că cele trei chitanțe de plată a impozitului sunt pe numele tatălui, iar plățile au fost făcute în timpul vieții mamei. Nu este adevărat că pârâta ar fi suportat cheltuielile de înmormântare și pomenire, ambii defuncți aveau pensii și au beneficiat de ajutor de înmormântare. Pârâta a beneficiat de sumele pe care mama le-a dat acesteia pentru a efectua cumpărăturile deoarece avea autoturism și putea să se deplaseze pentru efectuarea acestora.
La data de 30.04.2012 reclamantul a depus o cerere ( f. 47 vol. I ) prin care arată că înțelege să completeze cererea, în sensul că din masa succesorală mai fac parte 14 damigene, 6 covoare, din care 4 persane și 2 de lână, două televizoare și un dulap.
La data de 24.05.2012 pârâta a depus și ea o cerere ( f. 71 vol. I ) prin care își completează cererea reconvențională, arătând că din masa succesorală mai fac parte 5 salcâmi, 2 sobe de teracotă, 2 canapele și 4 fotolii.
La aceeași dată aceasta a depus și răspuns la întâmpinare în care arată că defuncții au avut două case: casa mare cu două intrări ( în care a locuit reclamantul ) și casa bătrânească unde au locuit părinții. Alipit de aceasta din urmă sunt două anexe, într-una din ele fiind și un cuptor din cărămidă. Mai arată că reclamantul a fost de rea credință și nu a indicat că pe terenul intravilan este o livadă și o perdea de salcâmi, iar valoarea bunurilor indicată de reclamant este nereală.
Instanța a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială, expertiză topografică, expertiză evaluatorie și în construcții, iar pârâtei proba cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială, expertiză topografică și silvică.
La termenul din 25.01.2013 instanța a pus în discuția părților și a dispus în cauză efectuarea unei expertize pentru evaluarea bunurilor mobile.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză în construcții și pentru evaluarea proprietății imobiliare de către expertul Ș. I., o expertiză silvică de către expertul N. M., o expertiză topografică de către expertul H. G. și o expertiză pentru evaluarea bunurilor mobile de către expertul B. V..
Au fost interogate părțile și au fost audiați martorii A. E., T. D., B. I., A. I..
Au fost solicitate relații de la Casa Județeană de Pensii Iași.
La data de 04.05.2012 pârâta-reclamantă a depus o cerere prin care solicită să se aprobe tăierea unui salcâm de pe terenul autorilor. La termenul din 01.06.2012 instanța a pus în vedere pârâtei-reclamante să indice temeiul juridic pe care își întemeiază această cerere. La data de 29.06.2012 aceasta a depus precizări în care arată că temeiul juridic îl reprezintă dispozițiile art. 640, 641 al. 3 cod civil.
La termenul din 19.10.2012 instanța a admis excepția lipsei de interes a pârâtei-reclamante în cererea formulată având ca obiect aplicarea dispozițiilor art. 641 al. 3 cod civil, astfel că această cerere urmează a fi respinsă ca fiind lipsită de interes.
În cauză a fost pronunțată de către instanță, potrivit art. 6736 C.pr.civ., în ședința publică de la 18.01.2013 (f.107-111 vol. II), o încheiere prin care s-au constatat deschise succesiunile celor doi defuncți, Z. A. și Z. Lucreția, s-a constata care sunt moștenitorii fiecăruia dintre aceștia și cotele cuvenite și s-a stabilit componența maselor succesorale, fiind totodată respinsă cererea prin care pârâta-reclamantă solicita să se constate existența unui pasiv succesoral în cuantum de 5221 lei.
Potrivit dispozițiilor art.728 C.civ. nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză întocmit în cauză ( f. 66-71 vol. II ) expertul Ș. I. a stabili valoarea imobilelor construcții, iar prin raportul inițial a stabilit valoarea pe metru pătrat a terenurilor pentru fiecare categorie de folosință.
Expertul B. V. prin raportul întocmit ( f. 159-160 vol. II) a stabilit valoarea bunurilor mobile identificate în încheierea de admitere în principiu ca făcând parte din masa de împărțit, precizând că nu toate bunurile au fost identificate în fizic, părțile recunoscând existența acestora, dar acuzându-se reciproc de sustragerea lor.
Față de valorile stabilite de către experți, instanța constată că valoarea totală a bunurilor de împărțit este de_,23 lei.
La atribuirea construcțiilor și terenului intravilan instanța va avea în vedere faptul varianta 1 anexa 1 din raportul de expertiză în construcții întrucât construcțiile pot fi partajate în natură, iar pârâta-reclamantă are în proprietate teren învecinat cu cel care face parte din masa succesorală, astfel că este firesc ca acesteia să i se atribuie lotul care se învecinează cu proprietatea sa pentru a evita situația în care între două suprafețe proprietatea sa să se intercaleze proprietate reclamantului-pârât. Pentru celelalte suprafețe de teren instanța va avea în vedere propunerile formulate de experți și opțiunile exprimate de către părți.
În ceea ce privește bunurile mobile, instanța va avea în vedere ca părțile să primească fiecare din bunurile de același fel ( de exemplu, canapea, fotolii, damigene).
Având în vedere valorile loturilor atribuite părților, pentru egalizarea acestora, în baza art. 6735 alin. 2 teza a II-a C.pr.civ. instanța va obliga pe pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât suma de 5675,13 lei cu titlu de sultă.
În cauză ambele părți au beneficiat de ajutor public judiciar, atât cu privire la plata taxelor de timbru, cât și cu privire la plata experților.
Conform art. 502 din OUG 51/2008 în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.
Prin urmare, în baza acestor dispoziții legale reclamantul-pârât va fi obligat să restituie statului suma de 1098,0791 lei reprezentând taxă de timbru de plata căreia a fost scutit, iar pârâta-reclamantă va fi obligată să restituie suma de 937,7543 lei reprezentând taxă timbru și onorarii de experți de plata cărora a fost scutită.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța constată că reclamantul-pârât a efectuat cheltuieli de 3884,6731 lei ( instanța nu a putu avea în vedere chitanța de plată a onorariului de avocat deoarece aceasta a fost depusă la dosar la data de 30.01.2014, adică după pronunțarea hotărârii), iar pârâta-reclamantă cheltuieli de 6169,7543 lei ( instanța nu a luat în calcul suma de 200 lei achitată în contul expertului în specialitatea silvicultură motivat de faptul că bunurile pentru evaluarea cărora a fost admisă această expertiză nu au fost incluse în masa de împărțit și nici bonurile depuse de pârâtă la data de 13.01.2014, acestea având valori diferite de la o dată la alta, iar pârâta nefăcând dovada faptului că aceste sume au fost cheltuite exclusiv pentru deplasarea la instanță)). Pentru calcularea cheltuielilor de judecată la aceste sume se vor adăuga suma de 1098,0731 lei ( pe care reclamantul va trebui să o restituie statului), suma de 537,7543 lei ( taxă timbru) și cea de 200 lei ( onorariu provizoriu expert Ș. )de care a fost scutită pârâta, rezultând un total de_,254 lei pe care părțile trebuie să îl suporte în mod egal.
Având în vedere sumele deja achitate de către părți, reclamantul va fi obligat să plătească pârâtei suma de 962,3808 lei reprezentând cheltuieli de judecată. ”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal pârâta D. M. solicitând modificarea în parte a încheierii de admitere în principiu și a hotărârii primei instanțe pentru următoarele considerente.
Se solicită schimbarea variantei de lotizare atribuită de prima instanță pentru că nu respectă principiul fundamental al împărțelii în natură, iar acesta a fost obligată la un efort financiar nejustificat, respectiv la plata unei sulte. În acest sens arată că în principiu solicită atribuirea variantei a II-a, anexa 3, lotul nr. 2 întocmită de către expert Ș. I. din cele 5 propuneri de variante de lotizare respectiv atribuirea în totalitate a bunurilor în natură, atât construcții, teren intravilan cât și teren extravilan pentru fiecare dintre moștenitori, fără nici un efort financiar din partea niciuneia dintre părți, această variantă fiind singura care respectă în totalitate principiul împărțelii în natură prevăzut de art. 673 ind. 5 alin. 2 Teza I, Cod proc.civ, iar în subsidiar solicită atribuirea conform variantei III, lot 2.
Se mai arată că la formarea loturilor prima instanță nu a acordat relevanță stării conflictuale dintre părți, că pe . suprafață de 1099 mp a edificat în parte o casă, că de la moartea tatălui, respectiv 06.03.2009 a locuit în gospodăria părinților, efectuând acte de administrare și conservare.
Se mai susține că nu s-a ținut cont de suplimentul la raportul de expertiză privind răspunsul la obiecțiunile formulate în care apar modificări față de raportul inițial întocmit de expertul H. G., mai mult a motivat atribuirea variantei I anexa 1 din raportul de expertiză întocmit de expertul Ș. I. privind construcțiile și terenul intravilan, iar în dispozitivul hotărârii terenul intravilan este atribuit conform anexei la raportul întocmit de expertul H. G..
Cu privire la bunurile mobile se arată că a solicitat atribuirea a jumătate ,iar prima instanță nu a avut în vedere posesia bunurilor și cantitatea bunurilor neidentificarte.
Cu privire la pasivul succesoral reprezentând plata impozitelor pe anii 2009-2011 și cheltuielile aferente cu înmormântarea și prăznuirile defunctului Z. V. A. arată că în mod greșit s-a dispus respingerea cererii deoarece din probele administrate rezultă că a fost singura care a suportat aceste cheltuieli, spre deosebire de reclamant care nu a prezentat nici un înscris, ci doar 2 martori, din care unul este cercetat pentru mărturie mincinoasă.
Solicită să se constate că garajul este bun propriu al apelantei motiv pentru care solicită scoaterea acestuia din masa succesorală având în vedere declarația martorului A. I. și, bonurile de vânzare și avizele de însoțire a mărfii.
În plus, să se constate că din masa de împărțit fac parte și 5 salcâmi care au fost expertizați, evaluați și timbrați.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond în integralitatea sa ca fiind legală și temeinică la atribuirea loturilor avându-se în vedere inclusiv acordul, poziția procesuală a părților, natura bunurilor, domiciliul și ocupația acestora, faptul că unul dintre proprietari are imobilul de locuit, alte construcții pe lângă imobilele supuse partajului succesoral, din toate probele administrate în cauză a rezultat că defuncții au avut toate cele necesare înmormântării, precum și bani și că totodată s-au primit ajutoare de deces de la Casa Județeană de Pensii Iași, cu privire imobilul garaj, apelanta nu a făcut dovada caracterului de bun propriu al acestui bun imobil, iar referitor la salcâmi nu s-a administrat nici o probă care să ateste existența lor în masa de împărțit.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, motivele de apel invocate și dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul va respinge apelul pentru următoarele considerente:
Prin cererea adresată primei instanțe reclamantul Z. A. A. a chemat în judecată pe pârâta D. A. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defuncților lor părinți Z. A. și Z. Lucreția și să se dispună partajarea averii succesorale rămase și ieșirea din indiviziune.
Pârâta a depus cerere reconvențională prin care a arătat reclamantul a inclus în masa succesorală și bunuri care sunt proprietatea pârâtei, respectiv garajul din scândură și porțile de scândură, solicitând a fi incluse în masa succesorală un plug de fier, o zdrobitoare, un căruț de fier, o scară de fier, două damigene de 50 l, două covoare persane, a mai arăta că moștenirea este grevată de un pasiv în cuantum de 5000 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare și prăznuire pe care le-a suportat și impozitele imobiliare.
Prin completări ulterioare reclamantul a arătat că din masa succesorală mai fac parte 14 damigene, 6 covoare, din care 4 persane și 2 de lână, două televizoare și un dulap, pârâta arătând că din masa succesorală mai fac parte 5 salcâmi, 2 sobe de teracotă, 2 canapele și 4 fotolii.
Conform dispozițiilor art. 6739 Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.
Aplicând aceste dispoziții la cauza de față, Tribunalul constată că susținerea apelantei de a se dispune atribuirea imobilelor terenuri conform variantei II sau III din expertiza Ș. (fila 166 vol II din dosarul de fond) este în totală contradicție cu regulile aplicabile mai sus, deoarece în varianta I aleasă de prima instanță loturile sunt egale ca structură și ca valoare, pe când în celelalte variante loturile au valori disproporționate sau sunt alcătuite din bunuri inegal împărțite.
Cu privire la contradicția dintre considerente și dispozitiv raportat la expertizele efectuate, instanța de apel constată că această situație nu se regăsește în cuprinsul hotărârii, prin referirile primei instanțe bunurile fiind individualizate prin raportate la expertizele de specialitate, respectiv expertiza topografică pentru terenuri, expertiza în construcții pentru imobilele de acest gen și expertiza pentru evaluarea imobilelor.
Mai mult, instanța de apel constată în suplimentul la raportul de expertiză privind răspunsul la obiecțiunile formulate în care apar modificări față de raportul inițial întocmit de expertul H. G. (fila 253 din vol.II), deși suprafața total atribuită fiecărei părți este egală, respectiv 2690 mp teren intravilan, se reduce suprafața curți-construcții atribuită prin raportul inițial reclamantului și cea având categoria livezi atribuită pârâtei, aceste modificări tinzând la nerespectarea principiului partajării echitabile, Tribunalul constatând corectitudinea concluziilor primei instanțe.
Cu privire la bunurile mobile, Tribunalul constată că apelanta nu formulează a critică concretă prin indicarea unui bun anume, iar prin concluziile depuse în primă instanță a solicitat atribuirea a jumătate din bunurile mobile. Astfel, reținând regula atribuirii în mod egal, soluția primei instanțe îi profită deoarece, se reduce cuantumul sultei pe care o va achita reclamantului, fiecare parte suportând consecințele propriului comportament cu privire la bunurilor mobile care nu au fost găsite, dar cu privire la care s-a concluzionat existența acestora la data deschiderii succesiunilor autorilor.
Referitor la modul de soluționare a pasivului succesoral, Tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este corectă raportat la declarațiile martorilor care atestă că autorii părților avea pregătite cele necesare pentru înmormântare și ambele părți au contribuit la cheltuielile de înmormântare(filele 247, 248 și 250 vol.I), iar conform adresei emise de Casa Județeană de pensii Iași (fila 141 vo.I) apelanta a încasat ajutoarele de deces pentru înmormântarea părinților săi, în cuantum total de 3724 lei, achitând jumătate din aceasta reclamantului. Aceste aspecte conduc la concluzia că părțile și-au respectat obligația de a suportat fiecare cheltuielile pentru înmormântarea părinților și praznicele ulterioare, probatoriul depus de apelantă nefiind concludent în dovedirea pretențiilor formulate pentru acest aspect.
De asemenea, cu privire la plata impozitului, adică suma de 221 lei, nicio dovadă de la dosarul cauzei nu permite a se reține o soluție contrară celei din încheierea de admitere în principiu(fila 109 vol II verso) în condițiile în care apelanta nu a demonstrat că a plătit din proprii resurse aceste obligații în timpul vieții autoarei Z. Lucreția, iar chitanța depusă la fila 18, vol. III, nu poate fi avută în vedere, în condițiile în care apelanta a solicitat doar plata sumei de 221 lei, astfel cum rezultă din precizările de la fila 37 vol I, indicând doar cele trei chitanțe din 2009, 2010 și 2013 ca suport al pretențiilor.
Critica cu privire la includerea garajului în masa succesorală este nefondată deoarece probatoriul propus de apelantă este contradictoriu, având în vedere că din declarația martorului de la 250 vol. I rezultă că acesta a fost construit în cursul anul 2000, în timpul vieții autorilor, iar înscrisurile depuse sunt mult ulterioare acestui an, aspect care nu permite a se constata că acest garaj a fost construit din resurse proprii, iar referitor la salcâmi nu s-a administrat nici o probă care să ateste existența lor în masa de împărțit.
Pentru toate aceste considerente, Tribunalul va respinge apelul declarat de apelanta D. A.M. împotriva sentinței civile nr. 206/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
Se va obligă apelanta să achite intimatului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat redus, având în vedere gradul de complexitate a cauzei și activitatea prestată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta D. A.M. împotriva sentinței civile nr. 206/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, sentință pe care o păstrază.
Obligă apelanta să achite intimatului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat redus.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2015
Președinte, G. C. | Judecător, C. I. | |
Grefier, E. D. B. |
RED. TEHNORED. C.G.
4 EX. /03.09.2015
JUD FOND S. A. I.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Pretenţii. Decizia nr. 758/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
