Acţiune în constatare. Decizia nr. 919/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 919/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 919/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Noiembrie 2014
Președinte – M. M.
Judecător - Diuță T. A. M.
Grefier –M. Getuța
Decizia civilă Nr. 919
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelurile declarate de apelanții . SRL IAȘI și P. V., P. E. impotriva sentintei civile nr. 3913/17.03.2014 pronuntata de Judecatoria Iasi, intimată ASOCIAȚIA DE proprietari C. NR.7 . obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 06.11.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,13.11.2014, când
TRIBUNALUL
Asupra cererii de apel de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr. 3913/17.03.2014 Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții P. V. și P. E., domiciliați în Iași, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții Asociația de Proprietari C. nr. 7, ., cu sediul în Iași, ., . T. E. S. SRL, cu sediul în București, .. 24A, ., București.
Constată că reclamanții nu datorează pârâtelor sumele de bani menționate pe listele de plată aferente lunilor noiembrie 2012, decembrie 2012, ianuarie 2013 cu titlu de „cheltuieli încălzire”, în cuantumul arătat în aceste liste.
Obligă pârâtele să plătească reclamanților suma de 14,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 20.03.2013 sub nr._, reclamanții P. V. și P. E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Asociația de Proprietari C. nr. 7 și . SRL, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că nu datorează sumele de bani menționate pe listele de plată aferente lunilor nov 2012-ianuarie 2013 la rubrica „cheltuieli încălzire”. S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanții au arătat că sunt proprietarii apartamentului situat în Iași, ., .. Începând cu luna noiembrie 2012 pe listele lunare de plată afișate de Asociație de P. a apărut rubrica „cheltuieli încălzire” la care, pentru apartamentul reclamanților, s-a menționat suma de 33,80 lei. Ulterior, în luna decembrie 2012 a fost menționată suma de 50,4 lei, iar pentru ianuarie 2013 suma de 34,5 lei. Apartamentul reclamanților are montată centrală proprie de încălzire pe gaz. În urma afișării listei de cheltuieli din decembrie 2012 reclamanta s-a deplasat la sediul pârâtei ., unde i s-a comunicat că a existat o eroare în calcularea acestor costuri prin faptul că s-a considerat că apartamentul nr. 2 nu ar avea țevi. Reclamanții arată că apartamente de pe același tronson, care au aceleași tevi, apar pe liste de plată cu cheltuieli diferite, iar în unele situații proprietari care au montată centrală termică proprie plătesc căldura într-un cuantum mai mare decât alții care nu au centrală proprie. Împărțirea costurilor privind energia termică nu s-a făcut în mod corespunzător și nu s-au luat în calcul apartamentele cu nr. 2 și 3 aflate la parterul blocului, cu două dormitoare spre partea din spate a blocului, având țevile de încălzire în apartament, țevi care urcă și la apartamentele superioare. Din 19 apartamente de pe scara de . mai primesc căldură de la CET, restul având centrale proprii. Potrivit art. 9 din Ordinul nr. 343 cantitatea de energie termică aferentă consumului comun din imobilele de tip condominiu se repartizează proporțional cu cota indiviză și se achită de toți proprietarii din cadrul condominiului, indiferent dacă sunt sau nu racordați la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice. În opinia reclamanților Ordinul nr. 343/13.07.2010 pentru aprobarea normei tehnice privind repartizarea costurilor de energie termică între consumatorii din imobilele tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum a avut valabilitate doar în sezonul de încălzire 2010-2011.
În drept, s-au invocat prevederile art. 35 N.C.p.c.
Acțiunea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 12,9 lei și timbru judiciar de 1,5 lei.
Pârâta . SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. S-a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât reclamanții ar avea deschisă calea unei acțiuni în realizare, astfel încât nu pot promova o acțiune în constatare. Potrivit art. 39 din Ordinul nr. 343/2010 Asociațiile de proprietari au obligația de a transmite prestatorului cu care au încheiat contract pentru exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire inventarul coloanelor de distribuție și de încălzire ce trec pe proprietatea individuală, așa cum se regăsesc în teren, cu sau fără izolație termică, dacă nu s-a convenit altfel. Pârâta efectuează calculele raportat la inventarul comunicat de Asociație de P.. În determinarea consumului individual de energie termică se iau în calcul 3 elemente: consumul radiatoarelor calculat în funcție de indicațiile repartitoarelor montate pe fiecare corp de încălzire, consumul coloanelor verticale care străbat fiecare încăpere și consumul comun calculat în funcție de indicațiile repartitorului comun. Împrejurarea că pentru apartamente similare cu cel al reclamantei s-au achitat sume mai mari sau mai mici nu este de natură să ducă la concluzia că s-a procedat greșit la calcularea cotelor de contribuție în privința reclamanților.
În răspunsul la întâmpinare reclamanții au arătat că nu ar exista un contract încheiat între asociație de proprietari și pârâta T., asociația nu a comunicat către T. inventarul coloanelor de distribuție și de încălzire ce trec pe proprietatea individuală.
La termenul de judecată din data de 16.09.2013 reclamanții au extins obiectul acțiunii, solicitând să se constate că nu datorează cheltuieli de încălzire aferente perioadei noiembrie 2012-aprilie 2013.
La termenul de judecată din data de 16.09.2013 a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, invocată prin întâmpinare.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
Reclamanții sunt proprietarii apartamentului situat în Iași, ., ., calitate au obligația să plătească lunar, potrivit art.46 din Legea nr. 230/2007, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari pârâte, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Apartamentul proprietatea reclamanților este debranșat de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, încălzirea realizându-se cu ajutorul unei centrale termice de apartament.
Între pârâta Asociația de Proprietari C. nr. 7 și . SRL s-a încheiat convenția pentru montarea repartitorului comun pentru încălzire din data de 12.12.2011, în baza cărei s-a montat un repartitor comun pentru scara D a blocului 627, în care se află și apartamentul proprietatea reclamanților. În baza consumului înregistrat de acest repartitor, precum și celui înregistrat de repartitoarele individuale și a măsurătorilor prevăzute de Ordinul nr. 343/13.07.2010 s-a calculat costul energiei termice pe care trebuie să-l achite fiecare proprietar de apartament din scara D a blocului 627.
Reclamanții contestă existența obligației de plată a sumelor menționate pe listele de plată pentru apartamentul proprietatea lor, susținând că nu ar exista temei pentru perceperea acestora în perioada noiembrie 2012-aprilie 2013 întrucât Ordinul nr. 343/13.07.2010 pentru aprobarea normei tehnice privind repartizarea costurilor de energie termică între consumatorii din imobilele tip condominiu a avut valabilitate doar în sezonul de încălzire 2010-2011. Instanța învederează că în Ordinul nr. 343/13.07.2010 nu este prevăzută vreo limită de aplicare în timp a prevederilor acestui act normativ, astfel încât el este aplicabil și perioadei la care fac referire reclamanții. D. art. 2 din acest act normativ prevede utilizarea, doar în sezonul de încălzire 2010-2011, în calculele de repartizare a unei cote procentuale aferente pãrților comune de 30% din valoarea facturii pentru încãlzire în lunile decembrie, ianuarie și februarie și de 50% din valoarea facturii în celelalte luni în care se furnizeazã agent termic pentru încãlzire, în cazul în care din motive bine justificate operatorii economici care exploateazã repartitoare de costuri nu finalizeazã inventarierea suprafeței echivalente termic în subsolurile condominiilor în care sunt montate repartitoare de costuri, pânã la începutul sezonului de încãlzire 2010-2011. În prezenta cauză nu s-a procedat însă la această modalitate de repartizare a costurilor de încălzire.
Potrivit art. 9 din Ordinul nr. 343/13.07.2010 „cantitatea de energie termicã aferentã consumului comun în imobilele de tip condominiu, indiferent dacã pentru individualizarea costurilor se utilizeazã repartitoare de costuri sau contoare de energie termicã individuale la nivel de apartament, se repartizeazã proporțional cu cota indivizã și se achitã de toți proprietarii din cadrul condominiului, indiferent dacã sunt sau nu racordați la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice”. În consecință, revenea și reclamanților obligația de a achita parte din costul energiei termice aferente consumului comun din scara blocului în care se află apartamentul proprietatea lor. De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3-5 din același Ordin „determinarea suprafeței echivalente termic a corpurilor de încãlzire din apartamente, din cele cu altã destinație și din spațiile comune, a coloanelor de distribuție și încãlzire, precum și a conductelor de distribuție ce se gãsesc în aval de contor este obligația prestatorului, care va folosi datele din cartea tehnicã a construcției, relevee în teren, precum și calcule de verificare conform normativelor aplicabile, dupã caz. Starea, materialul, grosimea și modul de izolare a conductelor și coloanelor din rețeaua de distribuție interioarã se stabilesc de cãtre prestator împreunã cu asociația de proprietari/locatari. Suprafața echivalentã termic a conductelor de distribuție, așa cum acestea se regãsesc în teren cu sau fãrã izolație termicã, a coloanelor și a tuturor corpurilor de încãlzire se determinã de prestatorul care exploateazã sistemele de repartizare a costurilor”.
Având în vedere că s-a contestat, de către reclamanți, corectitudinea calculului costurilor comune de încălzire, revenea pârâtelor sarcina de a proba că au realizat la timp inventarierea coloanelor de distribuție și de încălzire, au determinat starea, materialul, grosimea și modul de izolare a conductelor și coloanelor din rețeaua de distribuție interioarã. Or, cele două tabele de inventariere a suprafeței utile a coloanei de încălzire depuse la dosar de pârâte conțin informații incomplete și eronate. Astfel, pe tabelul întocmit la data de 26.03.2012 (așadar după calcularea cotelor de încălzire pentru perioada la care au făcut referire reclamanții în acțiune) sunt menționate a fi „fără coloană” apartamentele 3,6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 19, cu toate că aceste apartamente, având în vedere numerotarea lor, nu pot face parte din același (aceleași) tronson (tronsoane). De asemenea, la apartamentele 7, 11, 15 apar menționate două băi, cu toate că nu sunt prevăzute decât cu o baie. Iar pe fișa de inventar al coloanelor de încălzire ce tranzitează proprietatea individuală (f.68) nu sunt menționate o . apartamente (fără ca acestea să coincidă întru totul cu cele menționate ca fiind „fără coloană”), iar pentru apartamentele 5, 7, 11, 15 apar menționate mai multe băi (trei pentru apartamentul 7) sau două bucătării (apartamentele 5, 15). Totodată, deși, potrivit adeverinței emise de Asociația de Proprietari pârâtă de la fila 59, în baia din apartamentul reclamanților nu se află țevi de încălzire, acestea fiind închise în gheu, în fișele de inventariere aflate la dosar sunt menționate aceste tevi din baie pentru apartamentul reclamanților.
Aceste neconcordanțe determină greșita stabilire a factorului de evaluare de cuplaj termic în funcție de care se calculează numărul total de părți de consum aferent părților comune, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 343/13.07.2010. În consecință, ținând cont și de diferențele mari de cost al consumului comun de energie termică furnizată în sistem centralizat, existente, potrivit fișelor de calcul depuse la dosar, între apartamente cu aceeași suprafață și debranșate de la rețeaua centralizată de alimentare cu agent termic, instanța va admite în parte acțiunea, astfel încât reclamanții nu datorează pârâtelor sumele de bani menționate pe listele de plată aferente lunilor noiembrie 2012, decembrie 2012 și ianuarie 2013 cu titlu de „cheltuieli încălzire”, în cuantumul menționat în aceste liste. Va fi respinsă cererea reclamanților de constatare a faptului că nu datorează cheltuielile similare aferente lunilor februarie-aprilie 2013 întrucât reclamanții nu au făcut dovada existenței acestei obligații de plată prin depunerea listelor de plată aferente acestei perioade.
În baza art. 453 alin. 1 N.C.p.c. pârâtele, care au pierdut procesul, vor fi obligate să plătească reclamantei suma de 14,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel parata . SRL cât și reclamantii P. V. si P. E..
Parata . SRL a susținut că în mod greșit prima instanță a admis în parte acțiunea, neținând cont de faptul că nu s-a probat în cauză presupusa calculare greșită a consumului de căldură invocat de reclamanți, reclamanții nedovedind în ce fel aceste calcule ar fi eronate în condițiile în care apelanta a depus situația inventarului privind suprafata utila si coloanele de incalzire, asa cum au fost verificate si identificate, insa instanta le-a interpretat subiectiv, în favoarea reclamanților, apelanta invocând faptul că repartizarea costurilor de încălzire se face numai conform Ordinului 343/2010, conform anumitor principii de calcul.
De asemenea, deși instanța reține obligația de plată a reclamanților, admite acțiunea acestora și reține că sumele din listele de plată nu sunt datorate, făcând aprecieri cu privire la celelalte imobile deși nu avea la dispoziție o schiță a blocului.
Mai arată apelanta că efectuează calculele în funcție de inventarul coloanelor comunicat de Asociație.
Solicită, în consecință, admiterea apelului.
Reclamantii P. V. si P. E. au arătat prin apelul formulat faptul că greșit nu a fost admisă acțiunea și pentru perioada februarie-aprilie 2013, câtă vreme actele au fost depuse la dosar, de asemenea, greșit instanța nu a acordat onorariul de avocat suportat de aceștia la prima instanță. Solicită, în consecință, admiterea apelului.
Intimații apelanți P. V. si P. E. au formulat întâmpinare, la apelul paratei . SRL solicitând respingerea apelului. Susțin aceștia că inventarul depus de catre pirita S.C. T. E. S. S.R.L. IASI este intocmit la nivelul lunii aprilie 2013, ori obiectul cererii de chemare in judecata este perioada noiembrie 2012 - aprilie 2013. Asadar, acest inventar trebuia intocmit in anul 2012, astfel cum prevede Ordinul 343/2010, actul depus de catre pirita neputind fi considerat ca un inventar, mai ales ca nu are semnatura sau stampila din partea Asociatiei de P..
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelul declarat de parata . SRL este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, iar apelul formulat de reclamantii P. V. si P. E. este întemeiat și va fi admis, pentru considerentele ce succed:
Suplimentar celor reținute de instanța de fond, cu relevanță asupra motivelor celor două apeluri Tribunalul reține faptul că la filele 39-41 dosar apel s-au depus listele de plată pentru lunile februarie-aprilie 2013, făcându-se astfel dovada cheltuielilor impuse reclamanților cu titlu de costuri încălzire pentru această perioadă. În ceea ce privește înscrisurile depuse la dosar de pârâta apelantă în susținerea temeiniciei și corectitudinii calcului impus reclamanților, Tribunalul notează, asemănător primei instanțe, faptul că Tabelele cu suprafața utilă și coloanele de încălzire pentru ., . filele 75 și 77 dosar fond, nu poartă un număr de înregistrare și data, nici semnătura și ștampila Asociației de P., iar inventarul coloanelor de încălzire ce tranzitează proprietățile este data aprilie 2013, deci după data care interesează în prezentul litigiu.
Cum nu s-a făcut dovada că acest inventar a fost legal și temeinic întocmit, anterior perioadei pentru care reclamanții au introdus acțiunea, corect a apreciat judecătorul fondului că aceste calcule nu pot fi opuse reclamanților, admițând acțiunea acestora pentru perioada pentru care s-a făcut dovada că aceste sume au fost imputate, apelul formulat de pârâta urmând deci a fi respins. Cum în apel a fost completată proba cu înscrisuri, Tribunalul va admite apelul reclamanților, urmând a constata ca reclamantii nu datoreaza paratei sumele de bani menționate cu titlu de cheltuieli de încălzire aferente apartamentului nr. 13 situat în Iași, ., . pentru perioada noiembrie 2012-aprilie 2013 conform listelor de plată aferente acestei perioade, în cuantumul menționat în aceste liste.
De asemenea, reținând disp. art. 453 CPCiv, va obliga parata sa plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata in cuantum de 800 lei reprezentand onorariu de avocat la prima instanță, urmând a mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate care nu contravin prezentei decizii.
Cum reclamanții au suportat cheltuieli de judecată și în faza apelului, în temeiul disp. art. 453 CPCiv Tribunalul va obliga apelanta-intimata . SRL sa plateasca intimatilor apelanti P. V. si P. E. cheltuieli de judecata in apel in cuantum de 820 lei reprezentand taxa de timbru si onorariu de avocat.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge apelul declarat de parata . SRL impotriva sentintei civile nr. 3913/17.03.2014 pronuntata de Judecatoria Iasi.
Admite apelul formulat de reclamantii P. V. si P. E. impotriva sentintei civile nr. 3913/17.03.2014 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o schimba in parte, in sensul ca
Constata ca reclamantii nu datoreaza paratei sumele de bani menționate cu titlu de cheltuieli de încălzire aferente apartamentului nr. 13 situat în Iași, ., . pentru perioada noiembrie 2012-aprilie 2013 conform listelor de plată aferente acestei perioade, în cuantumul menționat în aceste liste.
Obliga parata sa plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata in cuantum de 800 lei reprezentand onorariu de avocat.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate care nu contravin prezentei decizii.
Obliga apelanta-intimata . SRL sa plateasca intimatilor apelanti P. V. si P. E. cheltuieli de judecata in apel in cuantum de 820 lei reprezentand taxa de timbru si onorariu de avocat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica azi, 13.11.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
M.M. D.T.A.M. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
4 ex/27.11.2014
Jud. fond P. Ș. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 126/2015. Tribunalul IAŞI | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1008/2014. Tribunalul... → |
|---|
