Pretenţii. Decizia nr. 127/2015. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 127/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 127/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 03 Februarie 2015

Președinte - O. L.

Judecător M. S.

Judecător G. C.

Grefier A. M.

DECIZIE CIVILĂ Nr. 127/2015

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. SECTOR 1 BUCUREȘTI și pe intimat DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. IAȘI, intimat C. J. I., având ca obiect pretenții rejudecare.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 19.01.2015, 27.01.2015 și pentru astăzi, când,

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr._/19.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Sector 1 București în contradictoriu cu pârâtul C. Județean Iași.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de_ lei, reprezentând cheltuieli efectuate pentru acordarea serviciilor sociale pentru perioada 04._, dobânda legală aferentă debitului calculată începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 30.03.2011, și până la plata efectivă a debitului.

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Sector 1 București, cu sediul în București, sector 1, . nr. 17 în contradictoriu cu pârâta D.G.A.S.P.C. Iași, cu sediul în Iași, .. 57A, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Din dispoziția nr. 7724/30.10.2007 reiese faptul că beneficara a fost menținută în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu handicap „Milcov” situat în București. Din actele anexate cererii reiese faptul că reclamanta a acordat servicii sociale beneficiarei Lanca V.-E. născută în Dîmbovița dar cu domiciliul în jud. Iași, în cuantum de 40.338 lei pentru anul 2008, și suma de_ lei pentru anul 2009. (diferența dintre contribuția lunară de întreținere datorată de beneficiari și costul mediu lunar calculat la nivelul centrului în care este asistată beneficiara). Această situație de fapt nu este, de altfel, contestată de pârâtă.

În ceea ce privește prima apărare instanța reține faptul că, așa cum reiese din Hotărârea nr. 1.434 din 2 septembrie 2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului - art. 2,: ” Direcția generalã este instituția publicã cu personalitate juridicã, înființatã în subordinea consiliului județean”.

Conform art. 33 din HG nr. 268 din 14 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ”(2) Obligația de decontare a cheltuielilor prevãzute la alin. (1) revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cãrui/cãror raza teritorialã isi are domiciliul persoana cu handicap, prin direcțiile generale de asistenta socialã și protecția copilului”.

Această dispoziție a fost introdusă de legiuitor în cuprinsul legii, încă din anul 2006 fiind aplicabilă în speța de față raportat la dispoziția nr. 7724/30.10.2007 din care reiese faptul că beneficiara a fost menținută în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” situat în București. Deci și anterior datei de 30.10.2007, beneficiara se afla în acest centru.

Prin urmare titularul obligației de decontare est C. Județean și nu pârâta din cauză, care are un rol de intermediar în executarea acestei obligații de plată,, motiv pentru care instanța de judecată constată că excepția este întemeiată și pe cale de consecință o va admite dispunând, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul C. Județean Iași

Conform art. 33 din HG nr. 268 din 14 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ”(2) Obligația de decontare a cheltuielilor prevãzute la alin. (1) revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cãrui/cãror raza teritorialã isi are domiciliul persoana cu handicap, prin direcțiile generale de asistenta socialã și protecția copilului”.

Această dispoziție a fost introdusă de legiuitor în cuprinsul legii, încă din anul 2006 fiind aplicabilă în speța de față raportat la dispoziția nr. 7724/30.10.2007 din care reiese faptul că beneficiara a fost menținută în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” situat în București. Deci și anterior datei de 30.10.2007, beneficiara se afla în acest centru.

Instanța reține că solicitarea conducătorului direcției în sensul îngrijirii acestei persoane – a fost introdusă prin Normele metodologice de aplicare a legii, nefiind prevăzută anterior: conform art. 34 din HG nr. 268 din 14 martie 2007: „ De la data publicãrii prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidentiale publice din alt județ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducatorului direcției generale de asistenta socialã și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorialã în care persoana cu handicap isi are domiciliul. (2) Solicitarea cuprinde acordul direcției generale de asistenta socialã și protecția copilului de a achitã costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidential în care urmeazã sa fie admisã persoana cu handicap. ”.

Așa cum am arătat, aceste „condiționări” prevăzute prin actele menționate nu pot fi aplicate în speța de față întrucât la momentul internării beneficiarei în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” nu existau (nu intraseră în vigoare) dispozițiile legale menționate. Pentru aceste motive nu se pot invoca nici prevederile Ordinului 468/13.10.2009.

Creanța reclamantei este constatată printr-un înscris ce nu a fost contestat de către pârâtă, în cauză fiind îndeplinite și condițiile privitoare la existența unei creanțe certe, lichide și exigibile conform art. 379 C.pr.civ. În ceea ce privește scadența acestei creanțe instanța reține faptul că pârâta este pusă în întârziere prin cererea de chemare în judecată, datorând astfel majorări de întârziere din acest moment (art. 1088 C.Civil).

În ceea ce privește plata dobânzii legale - referitor la dobânda solicitată de către reclamantă, aceasta reprezintă câștigul, folosul ori profitul pe care l-ar fi putut obține reclamanta din investirea banilor, dacă pârâtul i-ar fi plătit debitul datorat la termenele și în condițiile prevăzute de lege.

Prin plata dobânzii legale se urmărește recuperarea integrală a prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligației de plată la termen de către pârât.

În aceste condiții instanța va obliga pârâtul la plata dobânzii legale conform art.1088 al.2 cod civil .

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Sector 1 București și C. Județean Iași.

Reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Sector 1 București critică sentința instanței de fond doar în ceea ce privește soluția de respingere a acțiunii formulate în contradictoriu cu Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Iași pentru lipsa calității procesuale pasive.

Arată recurenta că instanța a interpretat greșit dispozițiile art. 33 din HG nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 în sensul că direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului nu au calitate procesuală pasivă în astfel de litigii.

Direcțiile sunt structuri cu proprie personalitate juridică, subordonate consiliilor locale sau județene și finanțate de acestea, astfel încât au calitate procesuală pasivă în cauză, alături de consiliile județene.

În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9Cod procedură civilă și disp. Legii nr. 448/2006.

Pârâtul C. Județean Iași critică sentința ca nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte:

1. Instanța nu a sesizat că în speță reclamanta a înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, C. Județean Iași, care nu are capacitate de folosință, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.

2. Sentința este nelegală prin raportare la dispozițiile art. 34 din HG nr. 268/2007. Reclamanta nu putea solicita obligarea la plata vreunei sume de bani decât dacă admiterea persoanei în centrul rezidențial aflat în subordinea intimatei s-ar fi făcut la solicitarea expresă a conducătorului D.G.A.SP.C. Iași și dacă acest lucru s-ar fi întâmplat după data publicării normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006.

Din interpretarea art. 34 din HG. Nr. 268/*2007 rezultă că obligația de decontare a cheltuielilor se face având în vedere două aspecte.

- internarea într-un centru rezidențial să se fi făcut după data de 04.04.2007 și

- numai la solicitarea conducătorului direcției generale de asistență socială

și protecția copilului.

În speță, persoana cu handicap Lancă V. E. a fost

instituționalizată încă de la naștere în diferite locații din raza teritorială a județului Dâmbovița și Sector I București, iar D.G.A.SP.C. Iași, prin reprezentantul său nu a solicitat internarea și nici nu și-a dat acordul de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru centrul rezidențial care ar admite o astfel de persoană cu handicap .

În mod nelegal instanța de fond a reținut că prevederile art. 54 alin. 4 din Legea nr. 448/2006, ale art. 34 din HG nr. 268/2007 și ale art. 2 din Ordinul nr. 468/2009 nu sunt aplicabile, neputând fi invocate, întrucât la momentul internării beneficiarei în Centrul de Recuperare, și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „ Milcov” acestea nu existau. Ceea ce nu există este obligația Județului Iași la plata sumelor de bani, odată ce nu există temei legal pentru aceasta, atâta timp cât internarea persoanei cu handicap s-a făcut de către intimata reclamantă fără să fi fost obligată și fără o solicitare în acest sens.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs invocate, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată că ambele recursuri sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului I București sub nr._/245/2011, așa cum a fost completată, reclamanta DGASPC Sector I București a chemat în judecată pârâta DGASPC Iași și C. Județean Iași solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să-i plătească suma de_ lei cu titlu de cheltuieli efectuate pentru acordarea serviciilor sociale în structurile rezidențiale din subordinea DGASPC Sector I, beneficiarilor care își au domiciliul pe raza Județului Iași, pentru perioada 04._, la plata majorărilor de întârziere de 2% din debitul principal neachitat, calculate pentru fiecare lună sau fracțiunea de lună, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a debitului.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că prin dispoziția nr. 7724/30.10.2007 beneficara Lanca V.-E. a fost menținută în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” situat în București. Din actele anexate cererii reiese faptul că reclamanta a acordat servicii sociale beneficiarei Lanca V.-E. născută în Dîmbovița dar cu domiciliul în jud. Iași, în cuantum de 40.338 lei pentru anul 2008, și suma de_ lei pentru anul 2009. (diferența dintre contribuția lunară de întreținere datorată de beneficiari și costul mediu lunar calculat la nivelul centrului în care este asistată beneficiara). Această situație de fapt nu este, de altfel, contestată de pârâtă.

În mod corect a reținut instanța de fond că pârâta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Iași nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Așa cum rezultă din Hotărârea nr. 1.434 din 2 septembrie 2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului - art. 2,: ” Direcția generalã este instituția publicã cu personalitate juridicã, înființatã în subordinea consiliului județean”.

Potrivit disp. art. 33 din HG nr. 268 din 14 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ”(2) Obligația de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (1) revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cãrui/cãror raza teritorialã iși are domiciliul persoana cu handicap, prin direcțiile generale de asistenta socială și protecția copilului”.

Așa fiind, titularul obligației de decontare este C. Județean și nu direcția, care are un rol de intermediar în executarea acestei obligații de plată.

Excepția lipsei capacității de folosință invocată de C. Județean Iași este nefondată.

Atâta timp cât prin Legea nr. 448/2006 s-a stabilit obligația de decontare a acestor cheltuieli în sarcina consiliilor județene, acestea au și capacitatea de a sta în judecată în calitate de pârâți în cauzele generate de aplicarea acestor dispoziții legale.

Pe fond, soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.

Din dispoziția nr. 7724/30.10.2007 reiese faptul că beneficara a fost menținută în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” situat în București. Din actele anexate cererii reiese faptul că reclamanta a acordat servicii sociale beneficiarei Lanca V.-E. născută în Dîmbovița dar cu domiciliul în jud. Iași, în cuantum de 40.338 lei pentru anul 2008, și suma de_ lei pentru anul 2009. (diferența dintre contribuția lunară de întreținere datorată de beneficiari și costul mediu lunar calculat la nivelul centrului în care este asistată beneficiara).

În conformitate cu disp. art. 33 din HG nr. 268 din 14 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ”(2) Obligația de decontare a cheltuielilor prevãzute la alin. (1) revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cãrui/cãror raza teritorialã isi are domiciliul persoana cu handicap, prin direcțiile generale de asistenta socialã și protecția copilului”.

Această dispoziție a fost introdusă de legiuitor în cuprinsul legii, încă din anul 2006 fiind aplicabilă în speța de față raportat la dispoziția nr. 7724/30.10.2007 din care reiese faptul că beneficiara a fost menținută în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” situat în București. Deci și anterior datei de 30.10.2007, beneficiara se afla în acest centru.

Condiția de a exista solicitarea conducătorului direcției în sensul îngrijirii acestei persoane – a fost introdusă prin Normele metodologice de aplicare a legii, nefiind prevăzută anterior: conform art. 34 din HG nr. 268 din 14 martie 2007: „ De la data publicãrii prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidentiale publice din alt județ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducatorului direcției generale de asistenta socialã și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorialã în care persoana cu handicap isi are domiciliul. (2) Solicitarea cuprinde acordul direcției generale de asistenta socialã și protecția copilului de a achitã costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidential în care urmeazã sa fie admisã persoana cu handicap. ”.

Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, aceste „condiționări” prevăzute prin actele menționate nu pot fi aplicate în speța de față întrucât la momentul internării beneficiarei în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap „Milcov” nu existau (nu intraseră în vigoare) dispozițiile legale menționate. Pentru aceste motive nu se pot invoca nici prevederile Ordinului 468/13.10.2009.

Pentru toate aceste considerente, urmează ca în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă să se respingă recursurile și să se mențină sentința pronunțată de Judecătoria Iași ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de recurenții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. SECTOR 1 BUCUREȘTI și C. J. I. împotriva sentinței civile nr._/19.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 03.02.2015.

Președinte,

O. L.

Judecător,

M. S.

Judecător,

G. C.

Grefier,

A. M.

Red: /Tehn. S.M.

Ex.2/29.07.2015

Judecător fond: B. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 127/2015. Tribunalul IAŞI