Contestaţie la executare. Decizia nr. 47/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 47/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-01-2014 în dosarul nr. 47/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Ianuarie 2014
PREȘEDINTE – R. C.
JUDECĂTOR – C. A. M.
JUDECĂTOR – P. E. C.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 47/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către S.C. "R." SRL împotriva sentinței civile nr._ din 21.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată fiind Direcția R. Pentru Accize Și Operațiuni Vamale Iași, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 10 ianuarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/21.12.2012 Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității contestației la executare.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția prescripției de a mai cere executarea silită cu privire la actele constatatoare nr. 802 din 19.12.2004 și 815 din 22.12.2004.
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimații A.N.V și Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași.
A reținut instanța de fond următoarele:
Luând în discuție cu prioritate cele două excepții invocate, conform art. 137 C., instanța reține următoarele:
Contestația la executare a fost introdusă la data de 22.07.2011, conform datei de pe plic. Pe dovada de comunicare a actelor este înscrisă data poștei 09.07.2011. Astfel, contestatoarea a introdus contestația înainte de expirarea termenului de 15 zile invocat de intimați în întâmpinare, motiv pentru care instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de intimați.
În ceea ce privește excepția prescripției:
Dreptul de a cere executarea silită pentru actele constatatoare nr. 802 și 815 nu este prescris, conform art. 131 C. proc. fiscală, având în vedere că la 27.03.2006 s-a publicat anunțul de comunicare a acestora, ulterior continuând executarea. Dosarul de executare datează din anul 2006, astfel executarea a fost începută în anul 2006. Așadar, nu este îndeplinită condiția trecerii celor 5 ani, prevăzută de art. 131 C. Proc. Fiscală, actele datând din 2004, termenul de prescripție începând să curgă din 1 ianuarie 2005. pentru aceste motive, instanța va respinge excepția prescripției.
Pe fondul cauzei, conform titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal nr._/SJ/DI/05.07.2011 privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu emisă de ANAF – DRAOV Iași în dosarul de executare nr. 3578/2006, contestatoarea . datorează bugetului de stat suma totală de 83,092 lei . Conform adresei nr._.SJ/DI/05.07.2011 . datorează bugetului de stat 114,481 lei.
Împotriva acestor acte de executare a făcut contestație la executare . invocînd faptul că nu au fost comunicate în mod legal.
Conform art. 44 Din Codul de procedură fiscală, (1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2^1) Actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
(2^2) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
Instanța reține faptul că actele de executare din dosarul de executare nr. 3578/2006 au fost comunicate în mod legal, dovezile de comunicare existând la filele 10, 11, 28, 29, 32, 33, 38, 39 din dosarul de executare depus de intimați- (la aceste din urmă două file se găsește dovada de comunicare - cu confirmare de primire pentru procesul-verbal contestat). Există în dosarul de executare depus de intimați și un anunț colectiv prin care i se comunica . la data de 27.03.2006 AC 802/19.12.2004, AC 815 /22.12.2004, AC 3/02.01.2005, AC 8/08.01.2005, AC 344/02.05.2005. Pentru aceste acte constatatoare s-a încercat inițial comunicarea prin scrisoare poștală, respectiv prin scrisoare cu confirmare de primire, dovezile aflându-se la filele 80-87 din dosarul de executare depus de intimați.
Astfel, au existat două comunicări ale actelor pentru care se solicită constatarea prescripției executării silite, una prin scrisoare recomandată și una prin publicitate, acesta din urmă având loc la data de 27.03.2006, actele considerându-se comunicate în termen de 15 zile de la data afișării anunțului. În ceea ce privește susținerea contestatoarei, conform cu care sediul ei nu corespundea cu cel care i-au fost comunicate actele, instanța reține faptul că era datoria contestatoarei să anunțe intimatele în legătură cu schimbarea de sediu. De altfel, ultimele acte de executare au fost comunicate corect, la adresa din .. C..
Instanța reține faptul că actele constatatoare nu conțin date de identificare eronate ale contribuabilului, așa cum susține contestatoarea. După cum s-a arătat, era datoria contestatoarei să aducă la cunoștința ANV-DRAOV Iași schimbarea sediului pentru comunicare actelor. Tot ei trebuie să facă dovada faptului că au inițiat demersuri în acest sens.
Potrivit art.172 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, „Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii”.
În acest sens, instanța are în vedere că sumele de plată sunt stabilite în sarcina contestatorului prin titlul executoriu reprezentat de procesul-verbal nr._/SJ/DI/05.07.2011 privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu emisă de ANAF DRAOV Iași în dosarul de executare nr. 3578/2006, în care se stabilește că . datorează bugetului de stat suma totală de 83,092 lei . Conform adresei nr._.SJ/DI/05.07.2011 . datorează bugetului de stat 114,481 lei.
Conform art.85 alin.1 din Codul de procedură fiscală, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: a) prin declarație fiscală, în condițiile art.82 alin.2 (articol potrivit căruia în declarația fiscală contribuabilul trebuie să calculeze cuantumul obligației fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege) și art. 86 alin.4 (text de lege conform căruia declarația fiscală întocmită potrivit art. 82 alin.2 este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia.); b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
Nefăcându-se dovada de către de contestator a plății obligațiilor bugetare intimatele i-au calculat penalități și accesorii.
Raportat la cele de mai sus, instanța apreciază că în mod legal intimata a emis titlul executoriu procesul-verbal nr._/SJ/DI/05.07.2011 privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu, câtă vreme la data emiterii, obligațiile bugetare datorate de către contestatoare nu erau achitate.
Față de cele expuse anterior, instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, arătând următoarele:
Instanța de fond a procedat la interpretarea incorectă a probelor administrate și a susținerilor părților.
A invocat excepția autorității de lucru judecat în ce privește excepția prescripției dreptului de a acere executarea silită raportat la soluția pronunțată definitiv și irevocabil în dosarul nr._/245/2010 pentru actele constatatoare nr. 802 din 19.12.2004 și nr. 815 din 22.12.2004.
Astfel în dosarul amintit a formulat contestației și împotriva acestor acte de executare respectiv 802/19.12.2004 și 815 din 22.12.2004 soluția instanței de fond fiind de admitere a excepției prescripției, soluție menținută în recurs.
Prin decizia civilă nr. 1707/11.07.2012 pronunțată în dosarul_/245/2010 Tribunalul Iași a reținut cauza spre rejudecare, a menținut prescripția și a anulat în parte somația atacată. Solicită în recurs a se constata autoritatea de lucru judecat în ce privește excepția prescrierii dreptului de a porni executarea silită.
Susține recurenta prescripția dreptului de a mai cere executarea silită conform prevederilor art 131 cod proc fiscală cu privire la actul constatator 802 și 815, arătând că actele au fost emise în anul 2004, motiv pentru care termenul de prescripție a început să curgă în anul 2205 și s-a împlinit la 01.01.2010.
Ca urmare a intervenirii prescripției pentru debitul principal intervine prescripția și pentru accesorii.
Pe fondul cauzei invocă faptul că actele constatatoare nr 3 din 02.01.2005, nr 8 in 04.01.2005 și nr 344 din 02.05.2005 nu au fost comunicate niciodată societății la sediul acesteia, fiind încălcate dispozițiile art 44 din Codul de procedură fiscală.
Actele sunt lovite de nulitate absolută deoarece nu cuprind datele de identificare ale contribuabilului, fiind încălcate dispozițiile art 43 și 45 din codul fiscal.
Mai susține că lipsa comunicării actului administrativ fiscal i-a produs o vătămare fiind încălcat dreptul la apărare al contribuabilului. De asemenea susține că nu se poate reține existența unei imposibilități de comunicare a actelor la sediul firmei anterior comunicării prin publicitate deoarece actele s-au comunicat la un sediu la care nu se mai desfășura activitatea firmei de mai mult de un an.
În drept a invocat dis part 172 cod proc fiscală și 304 ind 1 cpc.
Recursul a fost legal timbrat.
Intimata legal citată a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului. Susțin inexistența vreunui motiv de nelegalitate
Arată că în mod corect a apreciat instanța că s-a procedat la comunicarea actelor administrativ fiscale prin anunțul colectiv din anul 2006 și că societatea a procedat la comunicarea schimbării sediului ulterior comunicării.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor de recurs invocate și având în vedere dis part 304 ind 1 cpc, Tribunalul reține următoarele:
În dosarul de executare nr 3578/2006 al intimatei a fost emis la 05.07.2011 Procesul verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlu executoriu precum și adresa de înființare a popririi asupra veniturilor contestatoarei din cotul BCR SA și ale Trezoreriei Iași.
Împotriva acestor acte a formulat contestație debitoarea . dreptului de a cere executarea silită și nelegala comunicare a actelor administrativ fiscale în baza cărora a pornit executarea.
Analizând cuprinsul actului ce constituie titlu executoriu în baza căruia are loc executarea silită contestată în prezenta cauză reține Tribunalul că la baza executării pornită de intimată împotriva recurentei stau cinci titluri de creanță, respectiv AC 802/19.12.2004, AC 815/22.12.2004, AC 3/02.01.05, AC 8/04.01.2005 și AC 344/02.05.05.
Suma de 114.481 lei pentru care a fost înființată poprirea potrivit adresei aflată la fila 9 dosar fond reprezintă potrivit mențiunilor adresei taxe vamale, accesorii taxe vamale, penalități de întârziere, comision vamal, accize, accesorii accize, TVA, calculate în baza actelor administrativ fiscale mai sus arătate.
Constată Tribunalul că susținerea contestatoarei recurente vizând greșita soluționare a excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită în baza actelor administrativ fiscale acte constatatoare nr. 802 din 19.12.2004 și 815 din 22 dec 2004 este întemeiată.
Astfel prin decizia civilă nr. 1707/2012 Tribunalul Iași a reținut cu putere de lucru judecat că dreptul de a mai cere executarea silită în baza actelor constatatoare nr. 802/19.12.2004 și nr. 815/22.12.2004 era prescris, astfel că în această privință critica recurentei este întemeiată.
Puterea de lucru judecat în accepțiunea s-a pozitivă face ca o instanță să nu poată ignora ceea ce s-a statuat cu puterea de lucru judecat. Ori așa cum s-a arătat în privința celor două acte constatatoare dar și cu privire la accesoriile calculate în temeiul acestora până la data de 30.06.2010, Tribunalul Iași a constatat nelegalitatea executării silite datorită intervenirii prescripției dreptului de a mai cere executarea silită.
În virtutea principiului accesorium sequitur principale, aceeași soartă o vor avea și accesoriile calculate în continuare de intimata în temeiul celor două acte constatatoare, 802/19.12.2004 și nr. 815/22.12.2004. Pentru motivele arătate Tribunalul va admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită pentru sumele calculate cu titlu de accesorii ale actelor constatatoare nr. 802 din 19.12.2004 și 815 din 22 dec 2004.
În ce privește celelalte acte ce stau la baza executării silite contestate în prezenta cauză, respectiv actul administrativ fiscal 3/02.01.2005, 8/04.01.2005 și 344/02.05.2005 reține Tribunalul că acestea au fost comunicat societății debitoare cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire dar corespondența a fost returnată creditoarei cu mențiunea sediu destinatar mutat fără a lăsa adresă( filele 87 șu dosar fond).
În aceste condiții s-a procedat la publicarea anunțului colectiv la data de 27.03.2006 pentru contribuabilul .> Potrivit dis part 44 din OG 92/2003, forma în vigoare la fata efectuării comunicării actelor administrativ fiscale, (1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia ii este destinat. In situația contribuabililor fara domiciliu fiscal in România, care si-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum si in situația numirii unui curator fiscal, in condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunica împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal se comunica după cum urmează:
a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent si primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătura, data comunicării fiind data ridicării sub semnătura a actului;
b) prin remiterea, sub semnătura, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătura a actului;
c) prin posta, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire, precum si prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului administrativ fiscal si confirmarea primirii acestuia;
d) prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de Internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscala, a unui anunț in care se menționează ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. Actul administrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(4) Dispozițiile Codului de procedura civila privind comunicarea actelor de procedura sunt aplicabile in mod corespunzător.
Este real că intimata a procedat la comunicare actelor menționate în anunțul colectiv prin publicitate, după ce a încercat comunicare prin scrisoare recomandată, dar având în vedere mențiunea efectuată pe corespondență, destinatar mutat precum și relațiile oficiale de la ORC privind sediul firmei din care rezultă că în anul 2006 debitoarea figura cu sediul din . C. și nu în Iași, reține Tribunalul că nu s-a realizat o comunicare potrivit dispozițiilor legale a actului administrativ fiscal, pentru ca acesta să devină titlu executoriu.
Concluzia instanței de fond privind culpa debitoarei care nu a anunțat intimata cu privire la schimbarea sediului nu poate fi reținută, debitoarea procedând la îndeplinirea condițiilor de publicitate în ce privește schimbarea sediului prin înscrierea acestora la Oficiul Registrului Comerțului, astfel încât informația publică să nu poate fi ignorată de către organele fiscale.
Pentru motivele arătate Tribunalul reține că și critica privind nelegala comunicare a actelor administrativ fiscale către recurentă este întemeiată, iar în lipsa comunicării legale a actelor administrativ fiscale executarea silită nu are un fundament, actele emise de organele fiscale, inclusiv deciziile prin care se calculează accesorii devenind titluri executorii doar după comunicarea acestora către contribuabil.
Pentru considerentele mai sus arătate Tribunalul va admite recursul formulat de contestatoarea . împotriva sentinței civile nr._ din 21 dec 2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că urmează să admită excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită pentru sumele calculate cu titlu de accesorii ale actelor constatatoare nr. 802 din 19.12.2004 și 815 din 22 dec 2004 și să admită contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu intimata Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, reorganizată în Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 3578/2006 inițiată în baza titlului executoriu - Proces verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu nr._/SJ/DI/05.07.2011 și a celorlalte titluri executorii menționate în adresa nr._/SJ/DI/5.07.2011 cu consecința anulării formelor de executare emise de intimată în dosarul sus menționat.
În ce privește dispoziția primei instanței referitoare la excepția tardivității formulării contestației, aceasta nu a făcut obiectul criticii în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea . împotriva sentinței civile nr._ din 21 dec 2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o modifică în parte.
Admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită pentru sumele calculate cu titlu de accesorii ale actelor constatatoare nr. 802 din 19.12.2004 și 815 din 22 dec 2004.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu intimata Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, reorganizată în Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 3578/2006 inițiată în baza titlului executoriu - Proces verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu nr._/SJ/DI/05.07.2011 și a celorlalte titluri executorii menționate în adresa nr._/SJ/DI/5.07.2011. Anulează formele de executare emise de intimată în dosarul sus menționat.
Menține dispoziția primei instanței referitoare la excepția tardivității formulării contestației.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 17.01.2014.
Președinte, C. R. | Judecător, A. M. C. | Judecător, E.-C. P. |
Grefier, G. I. |
Red/tehred. – R.C. – 2 ex.
24.03.2014
Jud. fond: C. S. E.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 590/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 556/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
